97 matches
-
fiul: îi micșorează ochii,îi dă un aer trist.Mititelul poartă o hăinuța roșie și ... XXXI. NOURRISSON A BOUȚ DE SOUFFLE( PRUNC OBOSIT)- VERSION FRANÇAISE, de Adina Rosenkranz Herscovici , publicat în Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016. NOURRISSON A BOUȚ DE SOUFFLE Moi, le nourrisson, je m' accroche aux tétons de mă mère , de mon père, de peur que leș serpents ne m' avalent. Moi, le battement de cœur affolé, je me secoue et m épouvante. Moi, le băteau errant
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
que leș serpents ne m' avalent. Moi, le battement de cœur affolé, je me secoue et m épouvante. Moi, le băteau errant, je m' égare sur leș ondes lointaines qui m' appellent, me sucent, m' absorbent. Moi, la locomotive à bouț de souffle, je vais bientot rendre mon ame au Créateur, qui me mènera vers mă mère, vers mon père. A voir la version originale en hébreu et celle en roumain, publiées auparavant. Citește mai mult NOURRISSON A BOUȚ DE SOUFFLEMoi
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
locomotive à bouț de souffle, je vais bientot rendre mon ame au Créateur, qui me mènera vers mă mère, vers mon père. A voir la version originale en hébreu et celle en roumain, publiées auparavant. Citește mai mult NOURRISSON A BOUȚ DE SOUFFLEMoi, le nourrisson,je m' accrocheaux tétons de mă mère ,de mon père, de peur queles serpents ne m' avalent.Moi, le battement de cœuraffolé, je me secoueet m épouvante.Moi, le băteau errant,je m' égare sur leș
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
de mon père, de peur queles serpents ne m' avalent.Moi, le battement de cœuraffolé, je me secoueet m épouvante.Moi, le băteau errant,je m' égare sur leș ondeslointaines qui m' appellent,me sucent, m' absorbent.Moi, la locomotiveà bouț de souffle,je vais bientot rendremon ame au Créateur,qui me mèneravers mă mère,vers mon père.A voir la version originale en hébreu et celle en roumain, publiées auparavant.... XXXII. PRUNC OBOSIT/תינוק עייף/ (VERSIUNE BILINGVA EBRAICĂ-ROMÂNĂ), de Adina
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
milieu cible et un nivellement des réalités d'ordre culturel exposées dans le texte de Maupassant est un cibliste. Nous nous demandons, d'un côté, si l'une de ces deux attitudes peut se retrouver " en état pur " d'un bouț à l'autre d'un texte traduit ou dans tous leș choix d'un traducteur. De l'autre côté, îl convient d'analyser le rapport qui s'institue entre l'attitude sourcière et l'attitude cibliste : s'agit-il vraiment d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la lyrique de Blaga, en opposition avec l'obscurité, le silence et l'incréé : On ne saurait penser à la poésie de Blaga sans se rappeler la présence de la lumière, non seulement comme motif, mais comme principe fondateur, d'un bouț à l'autre de șa création. À la lumière șont associés la pureté, l'amour, le beau, la connaissance, Dieu, la vie, autour desquels gravitent toutes leș métaphores et leș symboles révélateurs du poète. L'obscurité, elle, connote la mort
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
merveilleuse, l'éon dogmatique, qui représentent un apport inédit à l'univers poétique de Blaga. * Cette brève présentation nous autorise à observer le caractère unitaire de la création poétique de Blaga, leș thèmes et leș motifs majeurs se retrouvant d'un bouț à l'autre de l'œuvre. On peut parler également d'un style unitaire, qui est l'expression de la vision esthétique du poète et du philosophe.921 Nous présentons leș traits fondamentaux du style poétique de Blaga dans leș Chapitres
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
observer que la différence la plus évidente entre leș deux styles traductifs réside dans la recréation de la rime avec leș moyens de la langue cible dans la première version. Paul Miclău, fidèle à să décision traductive, garde leș rimes d'un bouț à l'autre de son texte-traduction, en employant parfois des termes inédits comme " allant " ou en ajoutant des unités sémantiques, comme l'épithète " dorée ". Par contre, Jean Poncet ne considère pas nécessaire de reconstruire la rime dans son texte-traduction (la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
rime dans leș trois premières strophes du poème, elle abandonne să démarche dans la dernière strophe. En revanche, Paul Miclău, dont la fidélité à la prosodie du texte source fait pârtie de son style traductif, reconstruit la rime d'un bouț à l'autre de son texte-traduction, en ajoutant des unités sémantiques supplémentaires, comme l'épithète " plongé ". Au niveau du lexique employé on remarque, par contre, un plus haut degré de poéticité dans la traduction de Sanda Stolojan : la traductrice emploie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Munteano, 1951 : 192), Leș poèmes de la lumière (Gáldi, 1972 : 31), Poèmes de la lumière (Miclău, 1978) ; Poèmes de la lumière (Drăgănescu-Vericeanu, 1974) ; Poèmes de la lumière (Poncet, 1996) ; Leș poèmes de la lumière (Villard, 2007). Le symbole de la lumière peut être retrouvé d'un bouț à l'autre de ce recueil. La traduction littérale est valable aussi dans le cas du titre Pașii profetului : Leș pas du prophète (Munteano, 1951 : 192), Leș pas du prophète (Gáldi, 1972 : 51), Leș pas du prophète (Miclău, 1978) ; Leș pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
titre " le surcodage mental ", un " artéfact psychopédagogique ", la " traduction spontanée " ou " silencieuse " pratiquée en classe et la " traduction minimale ", c'est-à-dire " celle qui tolère la méthode directe d'enseignement des langues, en fin de leçon, pour s'assurer qu'au bouț du compte le texte en langue étrangère sur lequel on a travaillé a été compris pour l'essentiel [...]. " La pratique la plus complexe de traduction à fins pédagogiques est ce que Ladmiral appelle " la traduction magistrale ", qui " a pour fonction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2); iubit (2); încăpățînare (2); mîncare (2); nebun (2); ochi (2); om (2); plug (2); politică (2); sat (2); soțul vacii (2); teamă (2); alb; aleargă; un animal; animal mare; apatic; băieți; al Bălții; bărbați; belea; bestie; bibelou; bizon; bour; bouț; bovine; cap; fără caracter; cară; de casă; căluț; căruță; cîmpie; cu coarne; copită; Cosmin; cui; dezgustător; Dragoș; dur; duritate; dușman; el; ierbivor; eu; fermă; fraier; fuge; furie; grajd; grandios; grămadă; gros; ham; hamal; hrană; ignoranță; imens; incapabil; iubi; iz; încăpățînat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
negru (2); oaie (2); pui de vacă (2); puritate (2); roșu (2); șnițel (2); tinerețe (2); tînăr (2); țară (2); vietate (2); vițel (2); zburdalnic (2); acasă; admirație; adorabil; animal domestic; animal mic; atracție; bani; bădăran; băiat; bărbat; Băsescu; blînd; bouț; în burtă la vacă; cabalină; capră; carne roșie; căciulă; căruță; cercel; cîmpie; cireadă; coadă puternică; compasiune; continuitate; copilărie; copilaș; copilul vacii; cornițe; cornorat; credință; cuminte; curte; delicios; dovlecel; drăgălășenie; duioșie; foame; fostul prieten; frumusețe; fund; gălăgios; gospodărie; grăsan; hrană; India
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cerne făină, ca să nu se facă purici în casă. în acele zile nu se dă nimic din casă, ca să nu se împrăștie gospodăria. Dacă în acele zile intră mai întîi un bărbat în casa cuiva, apoi vacile aceluia vor face bouți; dacă intră mai întîi o femeie, atunci vacile vor făta vițele. în ziua Crăciunului nu se mănîncă carne, ca dihăniile să nu mănînce vitele. La Crăciun se cară funinginea din coșul vetrei în livezi. (Gh.F.C.) Crasnic Se povestește că unele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca și al aceluia ce a părăsit lumea. Dacă moare într-o familie copilul cel întîi, apoi se crede că acea familie nu va avea noroc. Cine scaldă nouă morți toată viața are noroc la căpătuială. Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Cine are noroc la porci are noroc la toate. Se crede că, dacă le merge bine hulubilor de la o casă, acolo fetele nu au noroc. Cînd rîndunica cîntă înainte de revărsarea zorilor în fața casei e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să le mă nînce o cățea, și vaca va face numai vițele și va avea lapte. Cînd o vacă, după ce a fătat, mănîncă casa [placenta] în care a fost vițelul, se topește din picioare pînă moare. Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Să nu dai cu furca în vacă, căci face vițelul crăcănat. Cînd cineva a prins vreun sobol în luna lui mart, îl dă vacilor ca să se îngrașe. Cînd îți fată vaca doi viței e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
inima etc. Câte trasee urbane n-au fost întreprinse în căutarea misterioasei Pariziene, a frumoasei necunoscute? Parisul este orașul femeii visate cu disperare. Frédéric Moreau observa femeile care se plimbă: "Leș jours de soleil, îl continuait să promenade jusqu'au bouț des Champs-Élysées. Des femmes, nonchalamment assises dans des calèches, et dont leș voiles flottaient au vent, défilaient près de lui" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.58]. Printre ele, el caută asemănări cu cea la care se gândește tot timpul: "Șes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un jour, l'étonnante fantaisie de faire tendre să chambre de draperies noires semées de larmes d'argent, et de recevoir là șes intimes, couchée sur son lit, ensevelie dans des couvertures également noires, qui ne laissaient passer que le bouț de son nez" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.37]. Astfel, remarcam importantă conversației în societatea franceză, prin care limba și stilul se rafinează, în mare parte, datorită prezenței feminine. Georges Duroy învăța de la femei artă conversației, precum și arta scrisului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de taffetas lilas avait des manches à crevés, d'où s'échappaient des bouillons de mousseline, le ton doux de l'étoffe se mariant à la nuance de șes cheveux; elle se tenait quelque peu renversée en arrière, avec le bouț de son pied sur un coussin, tranquille comme une œuvre d'art de délicatesse" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.261]. 111 La fel ca în cazul omologului său masculin dandy-ul -, impresionează "felul în care creeaza o vestimentație, un interior
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ensuite se mépriser, et fut pour beaucoup dans l'abandon de toute să vie. Elle pensa qu'elle n'avait plus à lutter contre le mal, qu'il était en elle, que la logique l'autorisait à aller jusqu'au bouț de la science mauvaise. Elle était plus encore une curiosité qu'un appétit. Jetée dans le monde du Second Empire, abandonnée à șes imaginations, entretenue d'argent, encouragée dans șes excentricités leș plus tapageuses, elle se livra, le regretta, puis réussit
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
des Dames, p.91-92]. 269 "On la connaissait pour să rage de dépense, sans force devant la tentation, d'une honnêteté stricte, incapable de céder à un amant, mais tout de suite lâche et la chair vaincue, devant le moindre bouț de chiffon. Fille d'un petit employé, elle ruinait aujourd'hui son mari (...) parlait de șa fille Valentine, âgée de quatorze ans, une de șes coquetteries leș plus chères, car elle l'habillait comme elle, de toutes leș nouveautés de la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
surtout à une fâcherie avec l'illustre couturier. Puis îl lui fallait de l'argent de poche" [ibidem, p.280]. Bărbații prevăzători pot chiar beneficia de pe urma acestei slăbiciuni, ca Saccard, care reușește astfel să-și aproprieze averea soției: "Renée, au bouț de quelques mois, avait déjà de gros besoin d'argent. Le mari n'intervient que pour autoriser să femme à vendre. (...) cinquante mille francs, qui allaient disparaître en dentelles et en bijoux, devaient lui rapporter, à lui, le cent pour
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Mare, conte roman, asistent al tronului papal”. Statistica din anul 1999 arată la Slatina 11.000 de locuitori, dintre care 70% sunt români, având școli, bibliotecă și cămin cultural, cu o bogată activitate. Alte localități Strâmtura, cu Valea Scrodii, Cărbunești, Bouțul Mic, Bouțul Mare are 7.300 locuitori, români În proporție de 99,2%. Satul Topcina are În jur de 2.700 locuitori, români În proporție de 99,5%. În localitățile Apșa de Sus, Apșița, Plăiuți, Bocicoi, Peri, Cuve, Gănrști, Taras
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
roman, asistent al tronului papal”. Statistica din anul 1999 arată la Slatina 11.000 de locuitori, dintre care 70% sunt români, având școli, bibliotecă și cămin cultural, cu o bogată activitate. Alte localități Strâmtura, cu Valea Scrodii, Cărbunești, Bouțul Mic, Bouțul Mare are 7.300 locuitori, români În proporție de 99,2%. Satul Topcina are În jur de 2.700 locuitori, români În proporție de 99,5%. În localitățile Apșa de Sus, Apșița, Plăiuți, Bocicoi, Peri, Cuve, Gănrști, Taras, Bedeu, Teceu
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
probleme de gospodărire a apelor de frontieră pe râul Tisa Întâlnirea s-a desfășurat în municipiul Sighetul Marmației (România), la data de 22 martie 2000. La întâlnire au participat: - din partea României: 1. Câmpean Vladimir - șef birou) S G.A. Maramureș 2. Bouț Alexandru - adjunct șef S.II.Tisa - din partea Ucrainei: 1. Cipak Vladimir - expert - inginer șef D.G.A. Zakarpatia 2. Uris Igor - șeful secției Direcției Protecției Mediului Zakarpatia Ordinea de zi: 1. Dezbaterea problemelor privind reconstrucția Podului Istoric peste râul Tisa între
ANEXELE 1-12*) din 21 decembrie 2000 la Protocolul Sesiunii a II-a a împuterniciţilor pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997 (18-21 decembrie 2000, Odesa, Ucraina). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139440_a_140769]