734 matches
-
simboluri întregesc "steagul cel mare" al Principatului Moldovei, mult mai răspândit cunoscut drept "steagul lui Ștefan cel Mare". Istoricul George Jitaru descrie Steagul Moldovei din perioada domniei lui Ștefan cel Mare și dezvăluie semnificația fiecărui simbol prezent: un cap de bour privit frontal (simbolizând puterea), soarele stilizat plasat între coarnele bourului (simbolizând luminația bunei domnii), un trandafir heraldic în stânga (simbolizând credință) și luna în faza de crai-nou în dreapta (simbolizând renașterea). După 1991, comuniștii de la Chișinău au promovat intens simbolurile exclusiv locale
Gafa lui Victor Ponta în campanie, la Suceava by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30363_a_31688]
-
răspândit cunoscut drept "steagul lui Ștefan cel Mare". Istoricul George Jitaru descrie Steagul Moldovei din perioada domniei lui Ștefan cel Mare și dezvăluie semnificația fiecărui simbol prezent: un cap de bour privit frontal (simbolizând puterea), soarele stilizat plasat între coarnele bourului (simbolizând luminația bunei domnii), un trandafir heraldic în stânga (simbolizând credință) și luna în faza de crai-nou în dreapta (simbolizând renașterea). După 1991, comuniștii de la Chișinău au promovat intens simbolurile exclusiv locale, printre care și o variantă "actualizată" a steagului lui Ștefan
Gafa lui Victor Ponta în campanie, la Suceava by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30363_a_31688]
-
simbolizând renașterea). După 1991, comuniștii de la Chișinău au promovat intens simbolurile exclusiv locale, printre care și o variantă "actualizată" a steagului lui Ștefan cel Mare. În varianta popularizata de fosta conducere de la Chișinău, drapelul păstrează culoarea roșie și capul de bour, insă înlocuiește soarele dintre coarne cu o stea în conci colțuri, reminiscența a apartenenței la URSS. De altfel, desi stema oficială a Republicii Moldova respectă adevărul heraldic și păstrează simbolurile autentice (cap de bour, trandafir, soare, luna), grupările "moldoveniste" care resping
Gafa lui Victor Ponta în campanie, la Suceava by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30363_a_31688]
-
drapelul păstrează culoarea roșie și capul de bour, insă înlocuiește soarele dintre coarne cu o stea în conci colțuri, reminiscența a apartenenței la URSS. De altfel, desi stema oficială a Republicii Moldova respectă adevărul heraldic și păstrează simbolurile autentice (cap de bour, trandafir, soare, luna), grupările "moldoveniste" care resping apartenența și asocierea cu România folosesc același drapel "modernizat", mai precizează Expres magazin.
Gafa lui Victor Ponta în campanie, la Suceava by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30363_a_31688]
-
ceruri nu îl mănâncă muștele pe care le-a-nghițit Turnul Eiffel în ceruri își pierde scheletul de fier ruginit Serpens, Scorpius, Corona Borealis și Bootes sunt constelațiile acestei veri învrăjbite Din Scorpion se vede doar partea de sus...Antares... Arcturus, anticul bour, astăzi insectă de sticlă Să n-ai în minte decât lumina rece a stelelor. Atotiertătoare. Formele norilor Structuri care se repetă la dimensiuni tot mai mici Norul împurpurat în somnul cerului se ramifică tot mai mult, rarefiindu-și plasma albă
Poezii by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/16467_a_17792]
-
fapt, un urlet: - Hei! Dragule... Vezi că e cineva la ușă! E vocea Coryntinei, amplificată de niște forțe ale răului, desigur. Să aprind lumina ? Nu, nici într-un caz. Rapid, fac un inventar: bijuterii, avem ? Nu. Porțelanuri? Un cap de bour cu un corn rupt și lipit cu ,super glue" de-un colț al micului ecran al MegaVijănului meu de Haralampy după vreo trei bărdace de trăscău; apoi: o legătură de pătrunjel, poza domnului Prim-ministru Tăriceanu liniștindu-ne televizat că
"Situația e sub control, stați liniștiți..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10712_a_12037]
-
în beneficiul copiilor orfani la un preț de neimaginat nici măcar pe asemenea culmi de dincolo de nori. La unul dintre aceste bazare, stînd sub firma „Duhan autentic. Delicatese caucaziene tradiționale”, Ippolit Matveevici a făcut cunoștință cu soția procurorului local, Elena Stanislavovna Bour. Procurorul era bătrîn, însă soția lui, după asigurările grefierului, era ...Toată - tinerețe înfiorată, Prospețime jubilantă, Și atît de diafană, Încît s-o săruți te-ndeamnă. Grefierul n-o nimerise cu poezioara lui. Elena Stanislavovna, cea care „s-o săruți te
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
nu poate trăi fără ea, așa că îl rugă pe secretar să-l prezinte noului procuror. Acesta semăna cu o maimuță înțeleaptă. Plimbîndu-se cu Ippolit Matveevici între castelul Tamarei și vulturul împăiat care ținea în cioc o cupă pentru donații, procurorul Bour se scărpina șmecherește după ureche, relatînd ultimele noutăți din Petersburg. În aceeași seară, Vorobianinov avu ocazia să se converseze chiar de cîteva ori cu Elena Stanislavovna despre situația dezastruoasă a copiilor orfani și despre pitorescul parcului din Stargorod. A doua
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
se converseze chiar de cîteva ori cu Elena Stanislavovna despre situația dezastruoasă a copiilor orfani și despre pitorescul parcului din Stargorod. A doua zi, Ippolit Matveevici sosi în goană pe cei mai nărăvași cai din lume la intrarea casei familiei Bour și petrecu o jumătate de oră discutînd în chipul cel mai plăcut despre situația dezastruoasă a copiilor orfani, iar peste o lună grefierul șoptea confidențial în urechea păroasă a judecătorului de instrucție pentru cazuri speciale că procurorul, „pare-se, a
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
„Nave militare românești“ l Tema unei emisiuni filatelice În urmă cu 147 de ani, în data de 15 iulie 1858, apărea prima marcă poștală emisă în sud-estul Europei, de către Principatul Moldovei - „Cap de bour“, cu 5 ani înaintea primului timbru care va fi emis de Imperiul Otoman. Această dată a devenit Ziua Mărcii Poștale Românești, fiind sărbătorită în fiecare an prin lansarea unor emisiuni cu diferite tematici, de mare interes pentru filateliști. În acest
Agenda2005-31-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284016_a_285345]
-
Mladen Eva, 52 ani l Iancu Petru, 63 ani l Talos Marianna, 84 ani l Iacob Adrian, 5 luni l Pencov Ioan-Ladislau, 66 ani l Lațici Lazăr, 61 ani l Schneider Rozalia, 90 ani l Pardos Paul, 77 ani l Bour Nicolae, 64 ani l Crăciun Ana, 84 ani l Ion Laviniu, 59 ani l Angyal Mihai, 69 ani l Merca Ana, 81 ani l Căldăraș Persida, 58 ani l Crețu Floare, 83 ani l Keki Ludovic, 79 ani l Băluță
Agenda2005-14-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283561_a_284890]
-
din Ungaria și filatelistul Gheorghe Strună, care i-a făcut cadou o serie de etichete elvețiene. Diversitate Ca și pentru „sora mai mare“, filatelia, față de filumenie multe persoane au încă prejudecăți (o notă comună - și pe cutiile de chibrituri apare bourul). Ele se pot însă ușor spulbera, dacă spunem că anumite exponate pot arunca o lumină asupra unor evenimente istorice. Astfel, în colecția doamnei Momir, la categoria Personalități din România se află trei cutii dedicate primului zbor al unui român în
Agenda2005-28-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283933_a_285262]
-
Surdea Dumitru, 71 ani l Dinculescu Petre, 92 ani l Hizo Elisaveta, 73 ani l Stamate Ana, 91 ani l Oancea Sabina, 82 ani l Anuței Ioan, 53 ani l Kardos Margit, 86 ani l Lascu Valeriu, 80 ani l Bour Ecaterina, 66 ani l Pavacia Iosif, 51 ani l Crețu Adam, 78 ani l Hisem Saveta, 82 ani l Avram Eugen, 69 ani l Craioveanu Gheorghe, 70 ani l Pillesy Rozalia, 82 ani l Antoni Marioara-Marcela, 55 ani l Băcueț
Agenda2005-08-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283413_a_284742]
-
mie. Tatăl tău e căcăliv și o leacă tâmpit. Seamănă cu mă-sa, sârboaica: niște fleșcăiți. Noroc că tu, băiete, ai luat ce e mai bun și de la mine și de la bunicul tău bolohoveanul. Ăla, când era mai tânăr, omora bourul cu mâinile goale și îi mânca inima și limba. Strașnic bărbat și el! Mai povestește-mi, bunicule! Menumorut își privea nepotul cu admirație. Vedea un flăcău de 20 de ani, înalt cât prăjina și lat pe spinare cât ușile cele
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
o cărămidă pe șmirghel, lasă-ți sareadin nou ca praf de viață la mine-n trup și-n gînd.... XIV. NOUĂZECIȘICINCI PLUS UNU, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017. Pe frunțile a nouăzecișicinci de bouri întunecați zăngăneau stelele ca niște poduri rupte ale nopții, cîntecul lor metalic amețea păsările de pradă pînă la sinucidere, ochiul lor pîlpîitor strălucea acolo, pe fruntea lor, ca în liniștea unui templu cu coloanele curbe și ascuțite pînă-n adîncimea infinitului
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
veche în clocot, mama mi-a proptit leagănul, și-n alergarea voastră însetată de apă, însetată de iarbă ori de sînge, voi m-ați legănat ca niște moașe și ca niște ursitoare, ... Citește mai mult Pe frunțile a nouăzecișicinci de bouri întunecațizăngăneau stelele ca niște poduri rupte ale nopții,cîntecul lor metalic amețea păsările de pradă pînăla sinucidere, ochiul lor pîlpîitor strălucea acolo,pe fruntea lor, ca în liniștea unui templu cu coloanelecurbe și ascuțite pînă-n adîncimea infinitului.“ Sînt omul cel
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
vântului și nestatornicia apelor. Dar nu ne plângem. Rămânem. Suntem. Toți. Azi aici, mâine-n Focșani, ce-am avut și ce-am pierdut. — Am ajuns - zise tătarul, arătând poarta haremului pe care era desenată tradiționala stemă tătărască: un cap de bour înfipt într-un cap de suliță. Dedesubtul stemei stătea scris cu litere deșănțate un vechi dicton asiatic: „Inter arma silent musae”. — Eu nu întru - zise călugărul cu hotărâre. — Dacă tu nu întri, eu întru - făcu tătarul amenințător. — Atunci întru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de stânjeni pătrați, avea pe cei patru pereți o mulțime de capete împăiate, unul mai fioros decât altul și toate cu limba scoasă. Erau capete de urși, de lupi, de vulpi, de râși, de țapi, de cerbi, de zimbri, de bouri, de mufloni, de nevăstuici, de bursuci, de jderi, de ienuperi, de vultur, de ulii, de corbi, ba chiar, lângă ușă, și un cap stingher, cu o inexplicabilă expresie de cruzime pe chip, de iepure. — E sala Capetelor - le spuse Ximachi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cele mai drepte perpendiculare din câte s-au văzut într-un triunghi dat. — Acestea fiind zise - grăi Radu Stoenescu-Balcâzu - faceți-mi bucuria de a pofti colea în cerdac un răgaz de vreme, până nevrednicele slugi vor prinde niscaiva curcani și bouri, să putem prânzi. în cerdac, pe o masă rotundă din stejar de Borzești, adăstau străchini cu apă călduță pentru ca boierii să-și spele degetele și ghiulurile de praful drumului. în spatele jilțurilor galbene de nuiele așteptau cu ștergare albe de cânepă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
prelung și lăsându-și perfectul cap pe spate, cu nările răsfrânte. Tot ceea ce vedea de la înălțimea cerdacului, în lumina dumnezeiască a acelui început de aprilie - două slugi tuciurii, voinice, purtând pe umerii goi șoldanele pulpe din spate ale tăurașului de bour tăiat în fundul ogrăzii, un stol de turturele zburând spre tainicele locuri de împreunare, livada de unde, drept precum un voievod antiotoman, se ridica fumul dintr-o grămadă de frunze uscate - toate trezeau în ea vagi nerăbdări și fierbințeli în valuri. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
situație amuzantă. în planul nostru de lucru episodul 181 trebuia să fie prezentarea unui ospăț la boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. De curiozitate ne uitarăm pe fișele colegului nostru cu descrierile. Tot ce-a pregătit pentru episod e propoziția: „Bine friptă, carnea bourului era excelentă”. Nici cu dialogurile nu stăm mai bine. Iată unul din ele: „— Bună carne! - făcu spătarul Vulture. - Facem și noi tot ce putem - răspunse boierul Radu Stoenescu-Balcâzu”. Păi ce acțiune să construiești cu asemenea cuvinte? Ca să nu mai vorbim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și pătruns de frumusețea firii își trece palma sfielnic pe după umerii domniței, în răcnetele boierului bătrân din caleașca răsturnată, când din soare n-a mai rămas pe dunga zării decât un abur roșietic, începu și ospățul boierului Radu Stoenescu-Balcâzu. Din bourul învârtit la frigare fură aduse mari hartane rumenite și stropite din belșug cu mujdei făcut cu vin alb de Preșcova. Apoi trei slujnicuțe, din care una, cu păr castaniu și ochi mari, îi aruncă o repede ochire boierului Radu, traseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe un cărucior cu roți de lemn o oală în care mai sfârâiau încă zeci de barabule curățate și tăiate cât să-mbuci o dată. Fără prea multe vorbe, oaspeții, în frunte cu Barzovie-Vodă, se povârniră asupra mâncării. Bine friptă, carnea bourului era excelentă. — Bună carne! - făcu spătarul Vulture. — Facem și noi tot ce putem - răspunse boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. — Cât despre barabule - zise Barzovie-Vodă cu gura plină - dacă aveam vreo cinci saci când a năvălit Megler-Pașa în odaia de culcare să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în care existau păduri întinse și pajiști, iar populația era mai puțină și rară, fauna specifică zonei era mai bogată și chiar pe teritoriul comunei Filipeni erau mamifere și păsări care astăzi nu mai sunt. Din Colinele Tutovei au dispărut bourul și capra sălbatică, altele sunt (cervidele) rare și nu se mențin decât prin protecția omului. Fauna comunei este alcătuită din animale, păsări și insecte (fauna terestră și păsările, fauna acvatică - mamifere de apă, păsări de apă, reptile de apă și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
călăreți și surugii, care duceau veștile până la Constantinopol. Pentru plata poștei, mazilii erau obligați la o dare numită „Darea menzilului” darea pentru poștă, pentru curierat. Poșta a fost organizată după Unirea din 1859, când se aplică pe timbru (Capul de bour), pe scrisori s-a menținut multă vreme. Despre funcționarea poștei în comuna Filipeni ne informează tot Toader Boca. Poștașul, un om din sat care nu șștia carte, pleca luni cu traista cu hârtii spre Bacău, pe josă peste zarea imașului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]