151 matches
-
prozatori cu afinități sămănătoriste sunt Emil Gârleanu (Călătorie, O lacrimă pe o geană), I. Al. Brătescu- Voinești (Părtașul), Cezar Petrescu (Învierea căpitanului Lazăr, Omul din vis), Caton Theodorian (De închiriat, În paraclisul iubirii), Al. Lascarov-Moldovanu (O vizită), Ion Ciocârlan, Eugen Boureanul, Petre Partenie, Tiberiu Crudu, Ion Dragu. Dramaturgia este ilustrată de Victor Eftimiu (Rapsozii), N. Iorga (Tudor Vladimirescu, Sarmală, amicul poporului), G.M. Vlădescu (Omul care nu mai vine), Lucian Blaga (un fragment din Zamolxe) ș.a. Cu literatură de călătorie colaborează N.
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
greci (la rubrica „Convorbiri despre artă”), iar Octavian Dobrin articolul Rolul femeii românce în război. Poezii semnează Vasile Costopol, Dimitrie Vasilescu ș.a. Apar, în traducere, texte de Andreas Karkavitsas, Elise Despréaux, Otto Marschalek. Alți colaboratori: Demostene Botez, N. Zaharia, Eugen Boureanul, Adrian Pascu. L.Cr.
REALITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289158_a_290487]
-
Butnaru, Mihail Iorgulescu, Ioan I. Ciorănescu, Al. Iacobescu, N. Vulovici, Teodor Murășanu, H. Frollo, Volbură Poiană-Năsturaș, Ecaterina Pitiș, Radu Boureanu, Alice Soare. Semnează, în special nuvele și romane în foileton, Romulus Cioflec, N. Pora, V. Cârlogea, I. E. Torouțiu, Eugen Boureanul, C. D. Dumitrescu, G. M. Vlădescu, N. Batzaria. Se mai publică Din corespondența lui Bariț, studiul critic Viața lui Al. Russo de Radu S. Dragnea ș.a., cât și traduceri din literatura universală, antică și modernă: Odiseea de Homer (1910), Alcesta
NEAMUL ROMANESC LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
mai ales cea intitulată „Măști, culise, reflectoare”, conținând însemnări și articole foarte percutante, nu o dată polemice, pe teme teatrale și cinematografice (între semnatari remarcându-se Gaby Michailescu), completează sumarul unei reviste care se distinge prin vivacitatea ei. Alți colaboratori: Eugen Boureanul, Alexandru Talex. I.M.
POLITICA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
despre Nicolae Grigorescu, B.P. Hașdeu, Iosif Vulcan, despre Românii din Ardeal după un călător italian (Șeștini), despre badea Cârțan etc. Cu versuri colaborează George Ranetti, Elenă Farago, I.U. Soricu, N. Vulovici, George Orleanu, C. Sp. Hasnaș, Ecaterina Pitiș, Eugen Boureanul. Proza semnează C. Sandu-Aldea, iar George Orleanu publică un fragment din piesă de teatru Voichița Radului (1908). Calendarul mai conține diferite articole pe teme sociale, istorice și religioase, o conferință a lui N. Iorga, fragmente din Povățuitorul lui Gh. Lazăr
CALENDARUL LIGII CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286024_a_287353]
-
utilă contribuție o constituie convorbirile purtate cu scriitori din toate generațiile, de la Mihail Cruceanu și Gib I. Mihăescu la Mircea Horia Simionescu, și de cele mai diferite orientări, de la avangardiștii Sașa Pană și C. Nisipeanu la George Talaz și Eugen Boureanul. Refuzat marilor tensiuni existențiale, A. este un poet laborios, cu debit molcom și expresie supravegheată, care cultivă, mai mult intuitiv și cu resurse imaginative obișnuite, o estetică a cuvântului în deplină autonomie față de celelalte valori. Placheta În insula unde-nfloreau
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
, Eugen (18.II.1885, Tecuci - 28.XI.1971, București), prozator și traducător. Este fiul Zoiței (n. Galery) și al lui Gheorghe Boureanul, ofițer. A absolvit liceul la Tecuci, apoi, în 1903, a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Facultății de Drept din Iași. În 1906, locuia la București, unde lucra ca ziarist și ca redactor la „Sămănătorul”. Oscilează între
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
t. XXXI, 1908-1909; S.S. [Scarlat Struțeanu], „O istorie din alte vremuri”, ALA, 1921, 4; V. Rugă [Vintilă Russu-Șirianu], „O istorie din alte vremuri”, FLR, 1922, 9; N. Iorga, Cei nebăgați în seamă, UVR, 1925, 33; N. Iorga, Un povestitor: Eugen Boureanul, NRL, 1926, 10; Perpessicius, Opere, II, 311-313; Bădăuță, Note, 25-27; C. Șăineanu, Noi recenzii, 165-168, 247-250; Lovinescu, Scrieri, V, 59-60, VI, 189-190; Sadoveanu, Opere, XVI, 613-614; Alexandrescu, Confesiuni, 260-282; G. M. [George Munteanu], Eugen Boureanul, RL, 1971, 49; Dicț. scriit
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
N. Iorga, Un povestitor: Eugen Boureanul, NRL, 1926, 10; Perpessicius, Opere, II, 311-313; Bădăuță, Note, 25-27; C. Șăineanu, Noi recenzii, 165-168, 247-250; Lovinescu, Scrieri, V, 59-60, VI, 189-190; Sadoveanu, Opere, XVI, 613-614; Alexandrescu, Confesiuni, 260-282; G. M. [George Munteanu], Eugen Boureanul, RL, 1971, 49; Dicț. scriit. rom., I, 350-351; Radu Gyr, Calendarul meu, îngr. și introd. I. Popișteanu, Constanța, 1996, 164-166. C.T.
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
, Radu (9.III.1906, București - 5.IX.1997, București), poet, prozator, dramaturg, eseist și traducător. Este descendentul unei vechi familii moldovenești; bunicul, Gheorghe Boureanul, erou al războiului din 1916-1918, era autor de tratate de tactică și pedagogie, poet amator eminescizant, tatăl - Eugen Boureanul, avocat și scriitor, mama - Jeanne Boureanul (n. Michel, de origine franceză), profesoară. Face liceul în București („Mihai Viteazul” și „Matei Basarab
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
III.1906, București - 5.IX.1997, București), poet, prozator, dramaturg, eseist și traducător. Este descendentul unei vechi familii moldovenești; bunicul, Gheorghe Boureanul, erou al războiului din 1916-1918, era autor de tratate de tactică și pedagogie, poet amator eminescizant, tatăl - Eugen Boureanul, avocat și scriitor, mama - Jeanne Boureanul (n. Michel, de origine franceză), profesoară. Face liceul în București („Mihai Viteazul” și „Matei Basarab”) și Bazargic, apoi urmează cursurile Academiei de Muzică și Artă Dramatică, la clasa Luciei Sturdza Bulandra, absolvite în 1931
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
București), poet, prozator, dramaturg, eseist și traducător. Este descendentul unei vechi familii moldovenești; bunicul, Gheorghe Boureanul, erou al războiului din 1916-1918, era autor de tratate de tactică și pedagogie, poet amator eminescizant, tatăl - Eugen Boureanul, avocat și scriitor, mama - Jeanne Boureanul (n. Michel, de origine franceză), profesoară. Face liceul în București („Mihai Viteazul” și „Matei Basarab”) și Bazargic, apoi urmează cursurile Academiei de Muzică și Artă Dramatică, la clasa Luciei Sturdza Bulandra, absolvite în 1931. Între 1929 și 1947 este, cu
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
Dauș, Al. Iacobescu, V. Demetrius, A. Dominic, Marcel Romanescu, Mihai Săulescu, Camil Petrescu, V. Voiculescu, N. Davidescu. Proza, mai slab reprezentată, aparține lui Corneliu Moldovanu (Neguțătorul de arome), Ion Dragoslav (Niță Ropotă, Un meșter nebănuit), Al. Cazaban, I. Chiru-Nanov, Eugen Boureanul. Începând cu numărul 14 cronicarul literar al revistei este Liviu Rebreanu, care girează rubrica „Însemnări literare”. La aceeași rubrică este judecat cu asprime impresionismul criticii lui E. Lovinescu, care, se spune, „viciază analiza valorică a fenomenului literar prin imposibilitatea formulării
CAPITALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286081_a_287410]
-
așezase în coșul carului. Îmi era somn și îmi pierise entuziasmul pe care îl aveam cu o zi în urmă. Nu mai vroiam să merg la pădure. Dar promisesem să mă duc și pentru asta stăteam cuminte și așteptam ca Bourean și Florean să-mi tragă trupul inert. Printr-o smuncitură carul se puse în mișcare. Tata stătea în față, iar frati-miu mergea mândru pe lângă boi. Var-mea rămăsese acasă cu promisiunea de a ne face gogoși. Mânați de
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
răspundă. Tata își iubea mult boii, ca de altfel toate animalele, însă nu ne lăsa se ne atașăm și noi mult de ele. - Că de, animale vin și se duc. Unde? Numai ei știau. Eu de când mă trezisem tot cu Bourean și Florean eram și cu restul de prin ogradă. Drumul spre casă a fost mai scurt. Așa mi s-a părut. Ajuns în dreptul hudiței, am zbughit-o pe drum pe la moș Gavril strigând tatei că am o treabă. - Să vii
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
etc.), care sunt și ele, ca și toponimele actuale Tur, Tura, Turia, posibil de dedus din substantivul slav turŭ, „bour“, sau din adjectivul posesiv slav turja, turje, format de acesta (cu sensul de „al bourului“). Toponime înrudite semantic sunt: Boura, Boureni, Dealu Bourului, Valea Boului, Dealu Bouriei etc. Numele acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se integrează în grupul onomasiologic al așa-numitelor, mai ales de către geografi, zootoponime: Brebu, Boura, Colunul, Cerbaru, Fărcașa (< magh. farkas, „lup“), Catîra
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
limbii moldovenești sau românești” este probată de o listă de sub 80 de cuvinte, majoritatea substantive și verbe, cu câteva forme italienești (p. 213). Dragoș recunoaște Prutul, Nistrul și Bârladul din olatul străbunilor romani; de la vânătoarea lui au rezultat denumirile Moldova, Boureni, Câmpii lui Dragoș (p. 209, 231), Repedea, Limpedea (p. 233). Orașul Roman, care „nu se afla încă acolo, a fost așezat pentru amintirea izbândei” (p. 228), sau a fost ridicat de Roman, urmașul lui Dragoș (p. 235). Niște cojocari unguri
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
G. Balș se oprește asupra artei vechi românești, Liviu Marian schițează o biografie a lui Ciprian Porumbescu ș.a.m.d. Spațiul acordat prozei și poeziei e mai redus. Alături de câțiva colaboratori vechi se ivesc alții, printre care Ion Agârbiceanu, Eugen Boureanul, Sandu Teleajen, Sărmanul Klopștock, G.M. Vlădescu (cu proză), Volbură Poiană-Năsturaș, A. Pop-Marțian, Ion Buzdugan, Artur Enășescu, Al. Iacobescu, G. Tutoveanu, Elena Farago (cu versuri). În numărul 34 debutează cu o poezie Radu Boureanu. De notat sunt și numeroasele tălmăciri în
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Vărul Dionis), Al. Iacobescu, I. U. Soricu, Cezar T. Stoika, Const. T. Stoica, Ștefan Ionescu-Bălcești, N. Vulovici, G. Tutoveanu, G. Rotică, Mihail Cruceanu, care dă și istorioara Florile, alături de Emil Gârleanu, D. Iov, I. Dragu, Al. Ciura, Corneliu Moldovanu, Eugen Boureanul ș.a., teatrul fiind ilustrat de Zaharia Bârsan (Trandafirii roșii) și I. U. Soricu. Traducerile din Albert Samain (Elegie și Infanta), Shakespeare (Macbeth, fragment), Milton (Paradisul pierdut, fragment), Goethe (Faust, fragment), Alfred de Musset (Lucia), Victor Hugo (Pan) sunt semnate de
VIAŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290528_a_291857]
-
la începutul anului al patrulea, V.l. precizează că nu și-ar fi îndeplinit programul fără concursul unor intelectuali ca Rădulescu-Motru, E. Lovinescu, G. Murnu și Vasile Pârvan, al scriitorilor Tudor Arghezi, F. Aderca, G. Bacovia, Emanoil Bucuța, Lucian Blaga, Eugen Boureanul, I. A. Bassarabescu, Ion Barbu, N. M. Condiescu, Adrian Maniu, Al. Lascarov-Moldovanu, Liviu Rebreanu, Ion Pillat, C. Pavelescu, Mihail Sadoveanu, frații Al. O. și Ionel Teodoreanu, Dem. Theodorescu, Mihail Sorbul, V. Voiculescu, al scriitoarelor Hortensia Papadat-Bengescu, Ticu Archip, Elena Farago
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
dat de o hiară ce să chiiamă bour și după multă goană au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolo fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locu unde să chiiamă acum Bourenii, daca s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour să însemnează. Și cățeaua cu care au gonit hiara aceia au crăpat, pre carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldei, i-au
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sacrificiu animalier (ca în faza pre-instituționalizării statelor feudale - o rămășiță păgână, atestată la romani chiar și în timpul Principatului); act necesar și suficient pentru îmblânzirea forțelor telurice și celeste, invocate drept protectori ai noii "stări" (legenda descălecatului Moldovei și a întemeierii Bourenilor). Sărutul, al doilea gest obligatoriu pentru pecetluirea jurământului, are o semnificație diferită de sărutul liturgic creștin sau de sărutul de pace. Pentru că simbolizează intrarea într-o nouă comunitate, el este mai apropiat, într-o "hermeneutică a substanțialității", de valoarea sărutului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Bart (Cazul de la farul Olinca, Dincolo, peste Ocean, Prințesa Bibița), Constanța Marino-Moscu (Amintirile Caterinei State), Hortensia Papadat-Bengescu (doar în primii ani postbelici), Ionel Teodoreanu (La Medeleni, Bal mascat, Golia), Al. O. Teodoreanu (Neobositul Kostakelu, Inelul Marghioliței, O inspecție, Berzele din Boureni), Stejar Ionescu (Zâna fumului, Iubirea lui Dionis, Colecție, romanul Game), Demostene Botez (note de front, Victima, La nunta Tincuții, Obsesie, Domnul Leon, Într-o vacanță), Titus Hotnog (Vrăbioiul alb, Vulcanul, Jertfa laudei, Prințul Aiepa), Lucia Mantu, Axente Frunză (cu povestiri
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
vizităm! la plecare am dat mîna, tu l-ai îmbrățișat, v-ați sărutat pe obraji, Liliana și cealaltă fată s-au executat și ele, a participat și la jocul de fazan, la plante, dumbravnic, mai știa și altele, nora de la Boureni, ar fi 9 kilometri pe jos, dar ocazie, dacă găsesc, spre Pașcani, la ei nu, era vorba să viu cu o căruță de lemne la ei, patru frați, trei gard în gard, eu o sută de metri mai încolo, femeia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
născut-o pe micuța Valeria la mănăstirea Văratec. Mormântul cu rămășițele pământești ale urmașei lui Eminescu a fost devastat sălbatic de comuniști." Măi, să fie! Punctul de plecare al tărăboiului l-a constituit o mai veche solicitare a sătenilor din Boureni ca școala din localitate să poarte numele Valeriei Sturdza, care, afirmau eminescologii din Boureni, "a fost concepută de Eminescu cu Veronica Micle și a văzut lumina zilei la mănăstirea Văratec." Repede (urgență națională!) a fost convocată o comisie de specialiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]