152 matches
-
și 1 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat în anul 1940 din Gura Humorului și comunitățile afiliate: Boureni, Bucșoaia, Capu Câmpului, Capu Codrului, Frasin, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa și Voroneț. Numărul credincioșilor din Parohia Gura Humorului s-a astfel redus foarte mult. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941 erau preoți doar în
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
(n. 14 septembrie 1875, Boureni, Dolj - d. 4 iunie 1947, București) a fost jurist, presedintele Secției de Drept Public a Consiliului Legislativ (1925-1938), prim-președinte al Consiliului Legislativ (1938-1942), membru corespondent al Academiei Române. A adus contribuții majore la crearea legislației penale între cele două războaie
Ioan Ionescu-Dolj () [Corola-website/Science/306995_a_308324]
-
Drept Public a Consiliului Legislativ (1925-1938), prim-președinte al Consiliului Legislativ (1938-1942), membru corespondent al Academiei Române. A adus contribuții majore la crearea legislației penale între cele două războaie, intrată în vigoare la 1 ianuarie 1937. A urmat școală primară în Boureni, lângă Băilești și apoi a absolvit Liceul Carol I din Craiova (1894). A fost câteva luni ajutor de subprefect în plasă Câlnic, jud. Gorj după care s-a înscris la Universitate la București unde, după spusele lui, a ales dreptul
Ioan Ionescu-Dolj () [Corola-website/Science/306995_a_308324]
-
vertical și vopsite în culoarea maro. În fața bisericii se găsesc trei cruci vechi de piatră, bine conservate, cu următoarele inscripții: "„Această cruce s-a făcut cu cheltuiala lui Filon Țibu și cu soția lui Domnica și Saveta a lui Ștefan Bourean, 1898”"; "„Această sfântă cruce s-a făcut cu cheltuiala robului lui Dumnezeu Vasile Prelipcian din Krainicești și s-au așezat înaintea sfintei biserici spre veșnică pomenirea lui, la 30 mai 1860”"; "„Această cruce și masa s-a făcut din cheltuiala
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
s-a făcut cu cheltuiala robului lui Dumnezeu Vasile Prelipcian din Krainicești și s-au așezat înaintea sfintei biserici spre veșnică pomenirea lui, la 30 mai 1860”"; "„Această cruce și masa s-a făcut din cheltuiala robului lui Dumnezeu Ștefan Bourean a (M)acsim și Filon Țibu cu soția lui Domnica, în anul 1891”". Primele două inscripții sunt gravate în caractere latine, iar a treia în caractere chirilice. În anii '30 ai secolului al XX-lea, pe când slujea ca paroh preotul
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
2. În apropierea intrării în noua biserică de zid este amplasată o cruce veche adusă din cimitirul bisericii de lemn, ce are inscripționat următorul text: "„Această sf. cruce s-au ridicat pe cheltuiala roabei lui Dumnezeu Elisabeta a lui Ștefan Bourean pe locul donat la larg: cimitirul morților. Întru eternă ci și a tot neamului amintire. La anul 1903”". Începând cu anul 2010 au loc noi lucrări de restaurare la vechea biserică de lemn din Grănicești. Astfel, acoperișul din tablă este
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
ortodocși (94,64%). Pentru 4,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Suceava și era formată din satele Cristești, Herești, Homița, Moțca și Boureni, având în total 5425 de locuitori. În comună funcționau trei mori, două școli mixte cu 70 de elevi, și șase biserici, iar principalul proprietar de pământuri era prințul Gr. M. Sturdza. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire
Comuna Cristești, Iași () [Corola-website/Science/301270_a_302599]
-
70 de elevi, și șase biserici, iar principalul proprietar de pământuri era prințul Gr. M. Sturdza. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire în plasa Pașcani a aceluiași județ, având 6197 de locuitori. În 1931, satele Moțca și Boureni s-au separat pentru a forma comuna Moțca, iar comuna Cristești a rămas cu satele Cristești, Herești și Homița, făcând parte din județul Baia (noul nume al fostului județ Suceava). În 1950, comuna a fost arondată raionului Pașcani din regiunea
Comuna Cristești, Iași () [Corola-website/Science/301270_a_302599]
-
o fortăreață. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță se mută la Gura Humorului. După anul 1800, în localitate încep să se stabilească germani, poloni, evrei, ucraineni, întemeind, în 1835, colonia cu numele „Bori” (întâlnit și sub forma de "Boureni"). Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Bori se ridica la 267 locuitori. Toți locuitorii erau germani (100,0%). Din punct de vedere confesional, toți locuitorii erau romano-catolici (100,0%). În 1835 localitatea este legată telegrafic cu Viena. În timpul ocupației
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
Țăranu", "Tutunaru", "Oieru", "Văcaru" sau "Vânătoru"; "Băluț", "Petruț", "Țurcănașu". Există o serie de nume de familie românești care desemnează numele unui animal sau al unei plante la care s-a atașat sau nu un sufix, adesea fiind vorba de porecle: "Bourean(u)", "Căpreanu", "Ciubotea", "Jderoiu", "Lupu", "Ursu", "Zimbrean". Numele de familie românești sunt invariante indiferent că se referă la femei sau la bărbați. Deși ordinea obișnuită de prezentare a numelui oricărei persoane este "prenume", urmat de "numele de familie", în catalogarea
Nume de familie () [Corola-website/Science/313644_a_314973]
-
este în prezent parte a județului Maramureș din România. În 1910, populația comitatului era de 357.535 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Maramureș" erau următoarele: Localitățile Rahău ("Rahiv"), Teresva, Teceu Mare ("Tiaciv"), Hust, Dolha ("Dovhe") și Boureni ("Mijhiria") sunt în prezent pe teritoriul Ucrainei; Sighet, Ocna Șugatag, Dragomirești și Vișeu de Sus se află în România.
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
se vindecase Încă rana provocată de o ghiulea care Îl lovise, cu un an În urmă, În fața cetății Chilia. Se aflau acolo boier Vlaicu, unchiul voievodului, vornicul Goian, logofătul Toma Cânde, spătarul Albu, Isaia, vornic de Brănești, comisul Toader, comisul Bourean, vistiernicul Iuga, postelnicul Crasnici și alți boieri ridicați de Ștefan În cei șase ani de domnie. Voievodul era acum mai stăpânit și mai Îngândurat. Cum Îi era obiceiul, sărea din scaun imediat ce afla o veste ce trebuia Întâi rumegată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
între alții, de un „specialist” al genului scurt, I.A. Bassarabescu - schițele Simțul realității, Zi de martie, Într-un orășel mic de provincie ș.a., care vor intra în volumul Un om în toată firea - sau de Carol Ardeleanu și Eugen Boureanul. O prezență constantă este, în anii 1925-1926, aceea a tânărului prozator Adrian Hurmuz, apreciat într-o prezentare drept „un talent original, cu daruri proprii”, „cu o personală caracterizare a vieții mărunte și umile”. În afara povestirilor acestuia - Copilul buruienilor, Profesoara de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
etc.), care sunt și ele, ca și toponimele actuale Tur, Tura, Turia, posibil de dedus din substantivul slav turŭ, „bour“, sau din adjectivul posesiv slav turja, turje, format de acesta (cu sensul de „al bourului“). Toponime înrudite semantic sunt: Boura, Boureni, Dealu Bourului, Valea Boului, Dealu Bouriei etc. Numele acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se integrează în grupul onomasiologic al așa-numitelor, mai ales de către geografi, zootoponime: Brebu, Boura, Colunul, Cerbaru, Fărcașa (< magh. farkas, „lup“), Catîra
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ca și în epigrame, chiar dacă nu se mai ating decât rareori performanțele din Hronic...: volumele Mici satisfacții (1931), Un porc de câne (1933) și Bercu Leibovici (1936), unde reconstrucția trecutului e înlocuită de schița de moravuri contemporane (Manevre, Berzele din Boureni, Alegeri libere) sau de efigia lingvistică a unor caracteristici etnice zonale (La Blaj). La apariție critica a relevat filiația caragialiană, dar și nota personală a râsului lui T., lipsit de „causticitate acidă” (Perpessicius). Polemic, uneori necruțător, este scriitorul în publicistica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
D. Anghel, București, 1992; Tămâie și otravă, I-II, București, 1934-1935; ed. îngr. Alexandru Ruja, Timișoara, 1994; Bercu Leibovici, București, 1936; ed. 2, București, 1942; Vin și apă, cu ilustrații de Ion Anestin, București, 1936; Caiet, București, 1938; Berzele din Boureni, pref. Savin Bratu, București, 1957; Versuri, îngr. Ilie Dan, pref. D. I. Suchianu, introd. Ion Rotaru, București, 1972; Gastronomice, îngr. Grigore Damirescu și Valentin Borda, postfață George Muntean, București, 1973; Inter pocula, îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1973; De re
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Creangă (Moș Ion Roată) și Octavian Prie. Mihail Lungianu scrie articolul Cultul strămoșilor, iar N. Pora Puterea credinței. Se fac și succinte prezentări de scriitori: Miron Costin, Gh. Asachi, St. O. Iosif, Al. Vlahuță, Titu Maiorescu ș.a. Mai colaborează Eugen Boureanul, Marcel Romanescu. A. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290067_a_291396]
-
frâu de mătase Cât vița de groasă. El în scări s-a ridicat, Peste câmpuri s-a uitat Ca s-aleagă un loc curat De arat, de semănat. S-a apucat într-o joi Cu plug cu doisprezece boi. Boi boureni În frunte țintăței, Mânați flăcăi! Hăi, hăi! Și au arat joi vaile, Vineri coastele, Sâmbata apele. Și s-o oprit plugul Într-un os de râmă S-a făcut fărâmă. Și nu s-a găsit nimeni Să-l dreagă Decât
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
utilă contribuție o constituie convorbirile purtate cu scriitori din toate generațiile, de la Mihail Cruceanu și Gib I. Mihăescu la Mircea Horia Simionescu, și de cele mai diferite orientări, de la avangardiștii Sașa Pană și C. Nisipeanu la George Talaz și Eugen Boureanul. Refuzat marilor tensiuni existențiale, A. este un poet laborios, cu debit molcom și expresie supravegheată, care cultivă, mai mult intuitiv și cu resurse imaginative obișnuite, o estetică a cuvântului în deplină autonomie față de celelalte valori. Placheta În insula unde-nfloreau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
dintre cei care au contribuit la formarea unei tradiții a romanului istoric românesc. Vădind o documentare bogată și exactă, romanele lui acordă mai puțină atenție substanței epice, privilegiind în schimb tipologia personajelor, dintre care se detașează Nicolae Brateș și Călin Bourean, întruchipări ale patriotului loial, capabil de sacrificiu, viteaz și inteligent. Diferite ca factură sunt câteva romane apărute în foileton, Altare dărâmate („Drapelul”, 1909-1910), scriere didacticistă despre dragoste și prejudecăți sociale în lumea unui sat bănățean, Carnetul lui Radu Roman („Cosinzeana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
SÂNZIANA, revistă apărută la Iași, lunar, între noiembrie 1912 și octombrie 1913. Din comitetul de redacție fac parte frații Alexandru A. Naum și Teodor A. Naum, precum și Eugen Boureanul. Cu un accentuat caracter de valorizare a literaturii greco-romane, publicația înscrie în sumar numeroase traduceri. Astfel,Teodor A. Naum transpune din Idilele lui Teocrit (Vrăjitoarea, Trebuie să bei, Căprarul sau Amarilis ș.a.) sau din Anacreon (Unui greier, Femeilor ș.a.). Tălmăciri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
Zâna, Cânticul doinei, Bucolică ș.a.), Teodor A. Naum (Bucolică, Pentru iubire ș.a.), Gh. Vasiliu, care folosește pseudonimul G. Prut (Ideal, Verde, În colțul fereștii ș.a.), George Murnu ( În fața unui volum), G. Rotică, Liviu Marian. Cu proză este prezent îndeosebi Eugen Boureanul (Puiul, Dulgherul, Leul, Fanta ș.a.). Câteva studii de istorie a filosofiei și a artei - Alexandru A. Naum, Grigorescu și impresioniștii, Începuturile creștinismului și arta, Vechea artă creștină, M. Rădulescu, Transcendentalismul logic al lui Kant și psihologismul lui Fries, Eugen Boureanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
Boureanul (Puiul, Dulgherul, Leul, Fanta ș.a.). Câteva studii de istorie a filosofiei și a artei - Alexandru A. Naum, Grigorescu și impresioniștii, Începuturile creștinismului și arta, Vechea artă creștină, M. Rădulescu, Transcendentalismul logic al lui Kant și psihologismul lui Fries, Eugen Boureanul, Dracul în basmele și credințele poporului român (o încercare de „mitologie comparată”) - indică preocuparea redactorilor pentru studierea culturii europene, dar și pentru încadrarea literaturii naționale în spațiul european, cum se vede și dintr-un articol al lui Teodor A. Naum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
Însemnări culturale”, sunt menționate evenimente ale momentului ori sunt omagiați cei dispăruți (Spiru Haret, Panait Cerna, St. O. Iosif, Ilarie Chendi). Deloc surprinzătoare pentru acești apărători ai tradiționalismului, atitudinea de împotrivire la pătrunderea neologismelor în limbă este susținută de Eugen Boureanul în comentariul intitulat Decăderea limbii românești. În rubrica „Cărți nouă” intră scurte note de lectură privind aparițiile editoriale. Sunt recenzate cărți de istorie și de literatură aparținând lui N. Iorga, al cărui spirit pare să tuteleze paginile S., volume de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
greci (la rubrica „Convorbiri despre artă”), iar Octavian Dobrin articolul Rolul femeii românce în război. Poezii semnează Vasile Costopol, Dimitrie Vasilescu ș.a. Apar, în traducere, texte de Andreas Karkavitsas, Elise Despréaux, Otto Marschalek. Alți colaboratori: Demostene Botez, N. Zaharia, Eugen Boureanul, Adrian Pascu. L.Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289158_a_290487]