250 matches
-
om nu face, Poporul ni-i spurcat șiroaie Și glasul țării putred tace. Slugarnici suntem la stăpâni Robind pe brânci...al nost pământ, Se răscolesc vechii români Văzând cum toate...nu mai sunt. De ce-au murit lungi generații Dând brânca-n arme cu coloșii? Să-aducem noi prelungi ovații Celor ce ne-au ucis strămoșii? De ce-au lăsat copii orfani Plecând la luptă pentru țară? Să ne-nchinăm la pumn de bani Vânzându-ni neamul în ocară? De ce-au
ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356101_a_357430]
-
mai 2016 Toate Articolele Autorului Duminică, 15 Mai 2016 Aș vrea să fiu la Blaj acum, Acolo pe Câmpia dragă, Să-i sorb întregul ei parfum Din veșnicia ce mă leagă De plaiurile mele sfinte, S-ascult cu sufletul pe brânci Dumnezeieștile cuvinte Rostite sub văzduh atunci! Mi-e dor de Blaj întotdeauna, Să-l văd pe Iancu dinspre Munți Cu paloșul oprind furtuna În fruntea celor drepți și mulți; Să mă-ntâlnesc sub „teiul sfânt” Cu Pruncul cel trimis anume
AȘ VREA SĂ FIU LA BLAJ ACUM... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370811_a_372140]
-
tu treci ca o taină, în regeasca ta haină, te chem mereu către gura lunii să-ți povestesc legenda pădurii, poleită cu stele, luceferi, zefiri, din basmul marii iubiri, cu un castel spânzurat pe o stâncă, când toamna moare de brâncă, și mă cufund în somnul ochilor tăi arși de văpăi, tu torci laurul cu degetul plin de inele când îngerii mușcă din stele și biciuită de flori, rupi mreaja pânzei din zori, în ochii tăi tremură apa fântânii, săpată cu
POVESTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370621_a_371950]
-
de trup mort, reîntrupat... / Cel ce din moarte va să vie viu, să vină! / Hristos a înviat. A înviat cu-adevărat! // Sunt uneori copilul alor mei, de-atunci / Când raiul casei părintești îmi era rai / Încă de când iubeam târâș, pe brânci... Ce dor îmi e de-al amintirilor alai...!// Sunt parte din păcatul lumii păcătoase / și parte moartă de trup viu și blestemat.../ Pre moarte calc în giulgiul meu de oase... / Adevărat a înviat. Hristos a înviat...!” (Rugă fără sfârșit - 16
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
nevoit să constate și colegul lui, Gorbachov. Or fi nutrit ei poate un drum bun pentru țările lor pe-atunci, pe când erau colegi, însă alți colegi de-ai lor, aveau deja altul gata pregătit, la plănuirea căruia au muncit pe brânci străbunii lor timp de un secol și jumătate, un drum ceva mai lărguț și pe care să poată să încapă nu numai Europa dacă va fi împinsă, ci întreaga lume... Dar bine, aceasta s-a petrecut la „nivel înalt”. La
UN GÂND ÎNAINTE DE TOATE... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357034_a_358363]
-
de trup mort, reîntrupat... / Cel ce din moarte va să vie viu, să vină! / Hristos a înviat. A înviat cu-adevărat! // Sunt uneori copilul alor mei, de-atunci / Când raiul casei părintești îmi era rai / Încă de când iubeam târâș, pe brânci... Ce dor îmi e de-al amintirilor alai...!// Sunt parte din păcatul lumii păcătoase / și parte moartă de trup viu și blestemat.../ Pre moarte calc în giulgiul meu de oase... / Adevărat a înviat. Hristos a înviat...!” (Rugă fără sfârșit - 16
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
în galiciana cf. Apolo, sanga în tagalog: sngi “soare” în khasi, India; gally în ungurește cf. ghali soare în klatskanie, Oregon; sal în monguoră: ”sal” soare în gări, India; dal în turcă și indiană față de hadali soare în arawak, America de Sud; brânca latină de unde branch înseamnă labă, în românește brânca “mâna” are etim. nec., după mine e comparabilă cu maced. granka cu g/b că în gau/bou în indiană, dacă, greacă, latină, gren e în limbi scandinave cf. grian “soare ” în
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
soare” în khasi, India; gally în ungurește cf. ghali soare în klatskanie, Oregon; sal în monguoră: ”sal” soare în gări, India; dal în turcă și indiană față de hadali soare în arawak, America de Sud; brânca latină de unde branch înseamnă labă, în românește brânca “mâna” are etim. nec., după mine e comparabilă cu maced. granka cu g/b că în gau/bou în indiană, dacă, greacă, latină, gren e în limbi scandinave cf. grian “soare ” în celtice. Și așa exemple cu zecile. Să mai
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
oi, ne-a povestit... N-aveam numa on cânie, batrân ș-ahăla, ș-o vinit on urs. Am ieșât ieu în calea lui, nu l-am lasat în oi. Să ridicasă în pticioare șî moroia să-l las. Numa-așe da din brânci... (degetele aspre ale tușii nu spintecau aerul, îmi spintecau inima) Da am dzâs șî ieu cătra iel: - Tu vini la minie cu puterea te, da io vin la tinie cu puterea Domnului nost Iisus Cristos! Atuncea o sucit ursu din
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
arboret. Nu foloseam lanternele pentru că ne-ar fi trădat prezența de departe. Trebuia să ne bazăm doar pe dibăcia căruțașului și instinctele cailor. - Nu vă fie teamă, ne-a asigurat săteanul, caii se descurcă, numa’ să nu dăm peste vreo brâncă de porc mistreț. Nu prea stau la drum au niște tăuri (mlaștini cu ochiuri de apă) mai sus, acolo la... schit! În fine cu Dumnezeu înainte, ce putea să ni se întâmple?! ...cel mai rău, să ne răsturnăm cu căruța
O povestire adevărată și un…tablou! () [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
mistreț. Nu prea stau la drum au niște tăuri (mlaștini cu ochiuri de apă) mai sus, acolo la... schit! În fine cu Dumnezeu înainte, ce putea să ni se întâmple?! ...cel mai rău, să ne răsturnăm cu căruța dacă vreo brâncă de porc ar fi speriat caii. Eram patru inși în “dubă” și căruțașul. Două ore mai târziu eram în Domnița. Cocoșii cântau de ziua, dar încă nu se luminase. Atenți să nu facem gălăgie, am descins la câțiva săteni dar
O povestire adevărată și un…tablou! () [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
mână, o fărâmă de suflet. Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte/ Decât un nume, adunat pe-o carte/ În seara răzvrătită care vine/ De la străbunii mei, până la tine/ Prin râpi și gropi adânci/ Suite de bătrânii mei pe brânci/ Și care, tânăr, să le urci, te-așteaptă/ Cartea mea-i, fiule, o treaptă , spunea, în poezia Testament, Tudor Arghezi. Evanghelia după Melania Cuc, sau Testamentul Melaniei Cuc, nu mai este Iisus din podul bisericii. Scriitoarea l-a adus la
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
un Voinicu lui Bogdan sunt câini ale căror istorii mi-au trezit, în copilărie, venerația pentru ciobănești. Erau câini de-o șchioapă, la vreo 50-60 cm la greabăn. Nu omorau urși, nu omorau lupi; cei mai mulți dintre ei au sfârșit sub brânca ursului sau între colții lupilor. Fugăreau ursul dintr-un munte în altul, scoteau oile întregi de la urs, își scăpau ciobanul din brațele ursului, luau urma lupilor și nu-i lăsau să intre în oi. Funcția lor cea mai importantă, deși
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari () [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
cineva această preocupare. Și-a anunțat prezența și, Directorul Editurii, revistei și Cenaclului "Amurg Sentimental" din București. Membru titular al USR, membru al UZR...Ion Machidon... MORA(VURI)LE Pentru păstrarea simbolurilor înălțate spre lumină ca florile rare dăm inimii brânci? În brazdele cugetului nu doresc să-mi fie silă de neliniștea zilei ori de grelele necazuri doar de ipocriții care folosindu-se de voturi ocolesc eroii ce-au luptat pentru Neam...Lege...Țară! Referință Bibliografică: Ursoaia ... Valea Buzăului în sărbătoare
URSOAIA ... VALEA BUZĂULUI ÎN SĂRBĂTOARE ... 9 IUNIE 2016 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378990_a_380319]
-
decât girul de Cămătari ai corupției politice sau Ordonatori de credite ordinare, care pot genera Culturii, imense plăgi, religve istorice distrugătoare ale unor clipe confuze. Doar atât!... și compasiune. NOI NU TĂCEM „Cu dinții strânși de aspră suferință/ urcăm pe brânci Golgotele, cădem,/ ne ridicăm scrâșnind de neputință/ și iar ne prăvălim-dar nu tăcem.// Pe-a țării noastre darnică moșie/ târâm de-un car de ani același jug./ Cum oare să tăcem, când de sub glie/ răcnește osul dezgropat de plug?// De-
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
să fiu un exorcist, Acel care alungă răul Din cel pătruns de anticrist, Ce-ar fi, chiar eu să fiu eroul? Să fiu acel ce mută stânca, De-i stă în cale vreunui bine... Dar, vai, ce palidă mi-i brânca Și ce bicisnic sunt în sine! Și totuși e în noi arvuna - Un grăuncior de Dumnezeu - Ce poate risipi furtuna Adusă-n om de vreun Boreu. Ce-ar fi, în mine-adânc să sap ... Citește mai mult Cu mâna streașină pe
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
viteji puseră cârma peste noi și mândra țară se jucau de-a ,, scapă turma,, făcând totul să dispară. Țipau codrii-n fierăstraie înflorind prin țări străine iarba firu-n două-și taie să nu-i intre doru-n vine. Se căzneau pe brânci bunicii pe la piață rod să-și vândă plăteau totu-n fața fricii chiar și-amenda cu dobândă. Cine-i hoț? și cine-i rege? se-ntrebau strângând toiagul, al meu drept e de-a alege cât să-i mai trec
SCRISOARE CĂTRE ROMÂNIA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375505_a_376834]
-
înșfacă, Peste umeri îl ridică Și-l aruncă parcă-n joacă. Zmeul cade-a doua oară Și încearcă-a se retrage, Prințul, iute, dintr-o gheară Inelușul scump i-l trage. Doar atâta mai apucă, Apoi îi mai dă o brâncă, Doar așa, cât să se ducă În prăpastia adâncă. Înspre cal încet se duce Gândurile să-și adune, Mulțumit își face cruce, Murmurând o rugăciune. Calul, vesel, scurt nechează, Cu copita stânca bate, Fericit el lăcrimează Și-i mândru cum
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
Vru s-o sărute, s-o mângâie, s-o strângă la piept. Se gândi să-i descânte așa cum îi făcea Raluca lui când era mic. -De ce vrei să-ți descânt, glumi el, de diochi, de dragoste, de ceas-rău, de brâncă, de apucătură, de iele, de năjit, de orbaț, de pocitură, de săgetătură, de mușcătură? -Hai, lasă-mă și nu mai glumi cu mine! -Să-ți zic una de dragoste pe care-o știu de la mama: Tu șarpe, bălaură, / Cu solzi de
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
2013 Toate Articolele Autorului M-am născut în România, Bere, mici, manele, Spume, boală, pandalia, ... barza mamei mele! Bunul simț, respect, rușine, Cruci pupând, icoane, Șapte ani de-acas' ... latrine, Ghene, tumberoane, Soț, copii, o facultate, Vis de fată mare, Muncă, brânci ... specialitate: Bare, trotuare, Gropi, băltoace, stâlpi, pișoare, Aere taxate, Rate, foame, disperare, Personal karate, Ștăngi, antene, vrăji, minciuni, Greață, constipare, Bombe, casa de nebuni, Tembelizionare, Țeapă, mită, șmen, ciordeală, Fițe, glonț, fulare, Cocalari, mascați, cafteală, Penitenciare, Fente, blat, leșinuri, bale
FURAT ... DE GÂNDURI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346933_a_348262]
-
albă cusută de mâna ei din pânză de casă și cu nelipsitu-i tulpan alb cu colțișori venind cu vreo sticlă de lapte și câteva ouă, poate de multe ori luate pe furiș, să mă tragă și să-mi descânte de brâncă.... -îl mai văd pe Moșicu, venind cu nelipsitu-i toiag tras peste șale pe după mâini și cu flanelul lui de lână, ros de atâta purtat,... pe nea Marin Elefantu, un munte de om,...pe Miticuță Guțoiu care în drumul lui spre
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
regimente stranii puse sub umbrele lumea ce se umple noaptea de sechele cine pentru toate poartă oare vina medicul formal scumpește formalina media din care nimeni nu ne scoate mediana trage ponoasele toate nimeni nu ne vede când muncim pe brânci să urcăm orbește mările pe stânci dreptul la opinii este unul sacru: osteneala zilei, doar un simulacru! Referință Bibliografică: dreptul la opinii / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755, Anul V, 21 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
DREPTUL LA OPINII de ION UNTARU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376977_a_378306]
-
propriu ! Și mă mut cu unchiul ! - Nu-i riscant pentru Pierre ? - Nu, e tot timpul supravegheat. Și mă bazez pe Thomson, pe care am să-l impulsionez nițel. - E și așa destul de impulsiv ! - Da, pretinde că el i-a dat brânci lui Voquin ! Știe că sunt cu tine și este de acord ! Fac ochii mari. - De unde știe ? - I-am spus chiar eu... în cazul în care apare ceva neprevăzut ! Acum nu te sfii și tu !
DRUMUL APELOR, 56 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376334_a_377663]
-
în poiană o singură dată pe an, la începutul primăverii. Dacă e adevărat ceea ce cred eu despre tine, vei reuși să îi afli singur povestea. Flăcăul se întristă peste măsură de puținele vorbe ale ciobanului. Pentru atât lucrase el pe brânci timp de trei ani? Așteptase o poveste din care să poată să înțeleagă cum să facă să prindă pasărea de aur. Fără poveste cum să vâneze pasărea? Privind înapoi spre casa ciobanului își dădu seama că acei trei ani în
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
pipirigele, Rămase doftorul gol. (Oamenii iau pâinile din cuptor) Țac, țac Prin copac, Fâș, fâș Prin păiș. (Coasa) Comice prin greoiciune și neexactitate sânt următoarele: La marginea satului Căciula fârtatului. (Luna) Într-o vale prea adâncă Zace un popă pe brâncă. (Mămăliga) Unele din ghicitori sânt cam echivoce, dar nu ne pare rău. Cu toate considerațiile de decență literară, am dori ca mai cu seamă elementele literaturii populare să se adune fără scădere și nealterate prin pruderie. Tale quale. Învățătorul copiilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]