73 matches
-
fost rătăciți de soarta lor pe Apa sărată a mărilor și pe țărmuri de mare, pustii și seci, fără de izvoare, fără de verdeață... Ci aceia se află, în adevăr, în disperată situație, fiindcă nu le este nimeni prin preajmă, să le brâncească restriștea, să o biruie și să o prăvale de deasupra capetelor, așa cum, sută-n sută, că vor face frații noștri de afară, cu Muntele și cu Apele din galeriile lui Iar de foame, se poate răbda încă mult și bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
când gândesc, li se mai întâmplă, nu te hlizi, se freacă pietrele de moară și te-asurzesc zbaturile, când sunt subtili, ar trebui să strigi ca ardeleanu’... „pușcăăă măăă!”. Dar știi ce te lasă mut ca popândăul și-ți dă brânci să faci stânga-mprejur în tine însuți, să tragi podul de la mal? Te uiți și nu-i vezi, nu-s, deși sunt în proximitatea ta. Ăștia te-aruncă-n paradox direct de pe laviță, îți trag rogojina de sub picioare și se zgâiește la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fără a saluta, direct la masă): Mie să-mi aducă un talger ca lumea, larg și adânc; eu am sosit de la drum flămând și însetat! (începe să înfulece din tot ce-i cade sub mână) APRODUL: Măria Sa Bolovan-Împărat! BOLOVAN (intră, brâncește Aprodul): Fă-ntr-o parte, târlane, când trece un împărat! (se așază lângă Hulpav) APRODUL: Măriile Lor Gras-Împărat și Slab-Împărat! (intră amândoi odată, se opresc lână ușă, sfătuind) GRAS: Așa că, frățioare, bucatele de care îi crede că te poți lipsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
PATRA Un poet pe mare În mâinile Cerului, pioni suntem. Ca să se-amuze, ne mută. Nu-i metaforă, -aici, El e Stăpânul, numai El joacă. Pe-a existenței tablă de șah ne-mpinge fără-a ne cunoaște, Apoi, ne dă brânci, unul câte unul, În coșciugul Neantului, strâmt. Omar KHAYYAM XXXVI În amurgul de culoarea nisipului, Într-o grădină Înconjurată de ziduri, o mulțime care se vaită. Cum să-l recunosc pe Baskerville? Toate chipurile sunt atât de oacheșe! Mă reazem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
la câte știe, e zidit la noi În sediu. Se cacă pe el de frică să nu Îl facem scăpat de la o fereastră, ca pe colegul lui, Abraham Schechter, cu care am umplut șapte dosare mari până i-am dat brânci de la etajul zece al Urgenței. Dar se compară bețivul de Felcer cu ditamai doctorul ovrei al Șefului cum se compară un răcan cu generalul Doicaru! De la Felcer nu auzi un mulțumesc, dar ia cu o mână dibace sticluțele, le preferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
alte haine... Luke, poți să mă săruți când vrei. Oricând vrei tu. Dar Luke nu m-a sărutat. Așteptam nerăbdătoare. Lucrurile nu mergeau conform planului. Ce naiba se întâmplase cu el? —Dumnezeule! Luke a clătinat din cap și dându-mi un brânci ușor s-a îndepărtat. Unde se ducea? Era nebun după mine, iar eu eram foarte atrăgătoare, foarte sexy. Deci unde se ducea? Cât de arogantă poți să fii, mi-a trântit-o el râzând ușor. Nu-l înțelegeam. Eram o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu tratament! După câtva timp de tratament În care Îi mai ameliorase durerile, tanti Florica rămase Într- o zi Înțepenită; nu mai putu să se scoale din pat. Jale mare. Nu putea să stea nici În șezut.Inima Îi dădea brânci să meargă la treburile care se aglomerau. Bărbatul ei nu putea face față la toate câte erau de făcut prin curte. Numaidecât, dădu telefon fiului lor să vină la țară că mamă-sa este la pat, Înțepenită de mijloc. Fiul
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
îl scoteam la plimbare cu căruciorul - poate așa mi se mai potolesc mustrările de conștiință. Dar nu. Transpiram, îl căram pe cărări neumblate și, când ajungeam la buza Stâncii Roșii, îmi trecea întotdeauna prin minte că acum o să-i dau brânci. Eutanasie, nu-i așa? Pleoscăie, căcănar bătrân ce ești. La asta mă gândeam întotdeauna și strângeam mânerul de bachelită al căruciorului până ce făceam bătături în palmă. — Dumneata mă urăști - mi-a spus el o dată. — Eu?! am bâiguit. De unde ai scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
îndreptă cu pași repezi, direct în partea unde se afla întinderea de apă. - Petre, stai, ce faci? stai! strigă din nou Alexandru. Nu-i venea să creadă. Se aștepta să se repeadă la el, să-l bată, să-i facă brânci în apă. Fugi după el. Era prea târziu. Auzi o bufnitură, semn că a atins apa. Când ajunse pe marginea digului îl văzu în apă, cum se duce ca un bolovan, la fund. Nu stătu pe gânduri și se aruncă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
fiindcă ai fost pițipoancă de treabă, pe-acolo, pe unde oi fi voiajat, maică-ta, tuberculoasa, ți-o fi cumpărat și lui matale vreun dormitor... Vorbea torențial, învîrtindu-și palele limbii, scuturîndu-se de senzația violentă de greață sub care îi dăduseră brânci pupilele celuilalt. Străinul avea ochii inexpresivi, cleioși , cavernoși, ca de statuie înverzită de fontă ori ca de pește fiert. Globurile oculare albe i se foiau pervers prin lichidul alb înconjurător. Bodogăni. - ...C-are mandea acasă un gen de viraj. Când
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fiecare filă pocnea, sub opintirile vânturilor, precum o pânză de catarg, purtând orașul București ca pe-o corabie printre vertebrele norilor. Mutîndu-l mai întîi către gurile Dunării. Plimbîndu-l apoi de-a lungul râurilor, molcome și nepoluate ale Moldovei. Dîndu-i, bineînțeles, brânci sau răsucindu-l pe deasupra Munților Făgăraș, munți ce nu se intimidau și nici nu scăpară ocazia ca, prin vârfurile lor cele mai trufașe, ba chiar să-l și înțepe, săpând mușuroaie ca de cârtiță prin pivnițele ori beciurile vechiului târg
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bani la orice oră. —Sună bine. Presupun că cei ca tine vor să ne bage pe gât blestemăția aia de euro? — Nu... — Până să apucăm să ne dezmeticim, Gordon Brown o să ne umple buzunarele cu krautmărci și o să ne dea brânci În lac. De ce-am mai câștigat atunci războiul? Răspunde, dacă poți. În astfel de conversații, ajungi la un punct În care persoana care ești de fapt tot restul anului, luptându-se să iasă la suprafață de sub straturi de hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
câștigat În gazdă la tine - am intrat Și tot cu tine i-am mâncat; Când eram cu punga plină Mă culcai, Stano, pe mână, Când era pe jumătate Mă culcai, Stanco, la spate, Când se isprăvi de tot Îmi dedeși brânci pe - ușă cu foc. No. 59 Cine la amor nu crede N-ar mai călca iarbă verde Ș-ar călca pământ uscat Să văz că l-am blestemat; Bată-l maica Precesta Cine strică dragostea; Fugi, urâtule, din prag Să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de bine, de așa-zișii creștini în temniță; comuniștii, și mai profanatori, au făcut din incinta mănăstirii magazii. Era la asfințit. Soarele ardea, încă, și asfaltul era fierbinte. În spatele peronului duba ne aștepta. Ajungem la ea și gardienii îmi dau brânci: hai, urcă, urcă mai repede. Peste tot, așa procedau milițienii. Nu trebuia să vezi sau să fii văzut de vreo persoană cunoscută. Totul era secret. Cei dinafară nu trebuiau să cunoască crimele comuniste. Duba se pornește. Drumul a fost scurt
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
aici a mai trăit baba până a împlinit vârsta de 94 ani. Poate trăia mai mult, dar nu se lăsa de vrăjile ei și se certa mereu cu alte babe din această cauză. Într-o dimineață, o altă babă a brâncit-o pe niște scări pe la spate și Cociocoaia a căzut cu tâmpla de o muchie a scărilor și și-a dat duhul pe acele scări. Imediat a fost chemat Arghiruță, care și-a luat mătușa. Baba, cât a trăit la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
am zis eu. Cât ai clipi, ne-a ieșit În Întâmpinare un grup de „celoveci” - toți cu naganele la șold. Ne-au luat În primire. „Adin, dva, tri, cetâre piati... Ne numărau ca pe oi la strungă și ne dădeau brânci În barăci. Înăuntru era cald. Un butoi de tablă ținea loc de godin... Am nimerit lângă colegul meu de la Ateliere... Până să schimbăm o vorbă-două, m-am trezit cu o gamelă și o lingură cât un polonic Într-o mână
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
palat. Trecusem pe roșu. (sâmbătă) Mă plimb cu colega mea Luminița D. pe strada Matei Basarab. A venit să mă ia de la cămin, vrea să se plimbe cu mine; e scundă, bondoacă, rotundă ca o minge. Dacă i-aș da brânci, ar Începe să se rostogolească. Calcă toc-toc, toc-toc: și-a pus toace de 12 cm. Se bâțâie pe ele ca pe papainoage, crede că sunt mort după ea și astăzi ține să mă dea gata. E cam proastă. Îmi povestește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
brînci să-și facă o viață mai bună acum, acum pe pămînt și dumnealui se îngrijește de confortul de sub pămînt. Ilie: (dispus să treacă cu vederea) Mina, nu te supăra, dar ești complet ruptă de realitate. Mai întîi, a da brînci să-ți faci o viață fericită nu înseamnă că ai și făeut-o. Mulți rămîn doar cu datul în brînci. Apoi, crede-mă pe mine: foarte multă lume își face azi cavou. Crede-mă! Vera: Epoca cavourilor! Moda cavourilor! Ștefan: (glumind
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lor de tovarăși, nepoftiți intră, scotocesc cu privirea, se așează care pe unde îi convine și nu dau semne că s-ar grăbi să plece. Cum e posibil acest abuz care într-o turnură proprie dramaturgiei lui Constantin Popa dă brînci realului în coșmar? Uite că e foarte posibil, și piesa nu se sfiește să ne trîntească în față acest adevăr stingheritor. Vecin 3: Haideți fraților, păi ce facem? Jucăm poker sau facem comunicări științifice? Vecin 2: Deci zici că ai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Liiceanu: a-ți trece sufletul prin vămile spiritului (Întâlnire cu un necunoscut, p. 313). Scrisul ca încercare de turnare în formele rațiunii a conținutului nostru eteric. * Cred că aș fi mult mai liniștit dacă specia nu mi-ar da continuu brânci. Ea alcătuiește una din imaginile Străinului din mine. * Simțindu-l "din interior", cu toate bolile și decăderile lui, trăim cu sentimentul relativei fragilități a propriului corp, fără să ne imaginăm că altcineva ar putea fi intimidat de masa noastră corporală
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
timp de 9 ani, 9 luni și 9 săptămâni. În ultimele nopți de veghere, cumpără o roabă țigancă și se odihniră cu rândul; țiganca se îmbrăcă însă cu hainele fetei și deveni mireasa feciorului de împărat, deși "lui îi da brânci inima spre cealaltă." Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu "păpușica licărea" [Teodorescu] are același motiv ca basmul precedent, cel al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lor de tovarăși, nepoftiți intră, scotocesc cu privirea, se așează care pe unde îi convine și nu dau semne că s-ar grăbi să plece. Cum e posibil acest abuz care într-o turnură proprie dramaturgiei lui Constantin Popa dă brînci realului în coșmar? Uite că e foarte posibil, și piesa nu se sfiește să ne trîntească în față acest adevăr stingheritor. Vecin 3: Haideți fraților, păi ce facem? Jucăm poker sau facem comunicări științifice? Vecin 2: Deci zici că ai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de bine, de așa-zișii creștini în temniță; comuniștii, și mai profanatori, au făcut din incinta mănăstirii magazii. Era la asfințit. Soarele ardea, încă, și asfaltul era fierbinte. În spatele peronului duba ne aștepta. Ajungem la ea și gardienii îmi dau brânci: hai, urcă, urcă mai repede. Peste tot, așa procedau milițienii. Nu trebuia să vezi sau să fii văzut de vreo persoană cunoscută. Totul era secret. Cei dinafară nu trebuiau să cunoască crimele comuniste. Duba se pornește. Drumul a fost scurt
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]