72 matches
-
palat. Trecusem pe roșu. (sâmbătă) Mă plimb cu colega mea Luminița D. pe strada Matei Basarab. A venit să mă ia de la cămin, vrea să se plimbe cu mine; e scundă, bondoacă, rotundă ca o minge. Dacă i-aș da brânci, ar Începe să se rostogolească. Calcă toc-toc, toc-toc: și-a pus toace de 12 cm. Se bâțâie pe ele ca pe papainoage, crede că sunt mort după ea și astăzi ține să mă dea gata. E cam proastă. Îmi povestește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-o știm, nici la gașca dân campus, nici lu Schlessinger, nici lu Wilckinson! Chiar dacă s-a dus o chenzină dă când ne-am despărțit pă Kennedy, pun pariu că ții minte În mare că doctoru Pantoja a dat un mic brânci pentru ca Fundația Mackensen să mă trimiță să iau un interviu lu Clodomiro Ruiz, care acum s-a mutat În La Plata. Pantoja să gândea chiar, ca și mandea, că pelerinaju la izvoare va fi dă mare și neprețuită valoare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
bani la orice oră. —Sună bine. Presupun că cei ca tine vor să ne bage pe gât blestemăția aia de euro? — Nu... — Până să apucăm să ne dezmeticim, Gordon Brown o să ne umple buzunarele cu krautmărci și o să ne dea brânci În lac. De ce-am mai câștigat atunci războiul? Răspunde, dacă poți. În astfel de conversații, ajungi la un punct În care persoana care ești de fapt tot restul anului, luptându-se să iasă la suprafață de sub straturi de hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fost rătăciți de soarta lor pe Apa sărată a mărilor și pe țărmuri de mare, pustii și seci, fără de izvoare, fără de verdeață... Ci aceia se află, în adevăr, în disperată situație, fiindcă nu le este nimeni prin preajmă, să le brâncească restriștea, să o biruie și să o prăvale de deasupra capetelor, așa cum, sută-n sută, că vor face frații noștri de afară, cu Muntele și cu Apele din galeriile lui Iar de foame, se poate răbda încă mult și bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
picioare și nu-și putea dezlipi ochii de la spectacolul ce se desfășura în fața lui. — Nu te apropia! striga Rogojin. Lasă zbieretele! îi spuse râzând Nastasia Filippovna. Încă mai sunt stăpână în casa mea; dacă vreau, pun să ți se dea brânci afară. Încă nu ți-am luat banii, uite-i acolo; adu-i încoace, tot pachetul! În pachetul ăsta sunt o sută de mii? Ptiu, ce mârșăvie! Ce vrei, Daria Alexeevna? Era mai bine să-l nenorocesc? (Arătă spre prinț.) Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
timp de 9 ani, 9 luni și 9 săptămâni. În ultimele nopți de veghere, cumpără o roabă țigancă și se odihniră cu rândul; țiganca se Îmbrăcă Însă cu hainele fetei și deveni mireasa feciorului de Împărat, deși lui Îi da brânci inima spre cealaltă. Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu păpușica licărea are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu păpușica licărea are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita Într-un mort. Fetei mult dorite de perechea Împărătească nu-i da inima brânci să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, parc-avea peri În cap, iar părinții erau Îngrijorați că nu era nici proastă, nici urâtă; dar mai așteptară, zicându-și că poate nu i-a sosit ceasul. Fata le spune părinților despre
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
timp de 9 ani, 9 luni și 9 săptămâni. În ultimele nopți de veghere, cumpără o roabă țigancă și se odihniră cu rândul; țiganca se îmbrăcă însă cu hainele fetei și deveni mireasa feciorului de împărat, deși "lui îi da brânci inima spre cealaltă." Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu "păpușica licărea" [Teodorescu] are același motiv ca basmul precedent, cel al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
neatribuirea unei „intenționalități”, percepută În momentul când evenimentul se produce. Se Înțelege că situațiile În care intervin relațiile interculturale se pretează deosebit de bine la o asemenea abordare. Într-o lucrare a lui Duncan, se remarcă faptul că atribuirea unui simplu brânci dat, Într-un cadru experimental, de către un individ (complice la experiment și simulând un rol precis, cu scop științific) altuia (și el complice la experiment) În situație de discuție conflictuală este interpretată diferit În funcție de originea etnică a subiectului aflat la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
parcurs pentru a se naște. Vom fi și noi Înlocuiți de altcineva; și, ca În trecutul filogenetic, de cineva născut dintre noi, chiar cu prețul unui salt calitativ. Ca, de exemplu, de ceea ce adăpostim fiecare dintre noi, sufletul care dă brânci trupului... Notă de cabină Poate ne vom găsi scăparea În clonare. Dar aceea se referă strict la latura biologică a dihotomiei trup-suflet care suntem de fapt. Sufletul nu se poate clona. Acesta vine, zic unii, de la dumnezeu. Nu există așa ceva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
stricat rochița. - Gigi, cum ai putut face așa ceva ? Mariana este totuși prietena ta cea mai bună. Ce ne facem acum ? Și atunci intervenea Gigi în stilul ei personal: - Mamă, m-a scos din sărite cu rochia ei, i-am făcut brânci să-i văd volănașele în apă, așa am vrut. - Gigi, mă omori cu atitudinea ta. Într-un final intervenea și mama care în astfel de situații era extrem de directă și împăciuitoare: - Ia veniți amândouă aici, pe scăunele. Amândouă ați greșit
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Liiceanu: a-ți trece sufletul prin vămile spiritului (Întâlnire cu un necunoscut, p. 313). Scrisul ca încercare de turnare în formele rațiunii a conținutului nostru eteric. * Cred că aș fi mult mai liniștit dacă specia nu mi-ar da continuu brânci. Ea alcătuiește una din imaginile Străinului din mine. * Simțindu-l "din interior", cu toate bolile și decăderile lui, trăim cu sentimentul relativei fragilități a propriului corp, fără să ne imaginăm că altcineva ar putea fi intimidat de masa noastră corporală
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
mir înaintea celeilalte, al căria bărbat era clucer mare“ (G. Baronzi, Misterele Bucureștilor). B.P. Mumuleanu, bun observator al moravurilor, desenase scena mai devreme cu trei decenii: „Apoi când este la mir, / Nu mai caut caractir, / Ci-ntâiere toate vor, / Își dau brânci de să omor“ (Muierile). Ar fi greșit să credem că asemenea gâlcevi se iveau doar în bisericile de mahala. A rămas de pomină reacția violentă a Mariței Bibescu atunci când, în timpul unei recepții la curte, soția unui consul s-a așezat
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
înțeleg eu ce-a trebuit să fie cu d-lor. Ia umflați-l, mă rog, și duceți-l la Obacht 98. În același moment, doi gulerați îl înșfăcară de subsuori și, fără a-i mai da răgaz de vorbă, îl brânciră afară și-l puseră la închisoare. Toată noaptea a stat jidanul la răcoare, nebăut, nemâncat și nedormit, pănă la răsăritul soarelui, și a doua zi a trebuit să vin eu să mă rog de neamț, ca să-i deie drumul. Iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
stricat rochița. Gigi, cum ai putut face așa ceva ? Mariana este totuși prietena ta cea mai bună. Ce ne facem acum ? Și atunci intervenea Gigi în stilul ei personal: Mamă, m-a scos din sărite cu rochia ei, i-am făcut brânci să-i văd volănașele în apă, așa am vrut. Gigi, mă omori cu atitudinea ta. Într-un final intervenea și mama care în astfel de situații era extrem de directă și împăciuitoare: Ia veniți amândouă aici, pe scăunele. Amândouă ați greșit
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pe la strâmtoarea Bering, poate că un banc uriaș de scrumbii vine cumva din Liechtenstein spre Luxembrug, așa cum vin orice idei - pe jos și multe, chiar și sub formă de banc. Nu deschid ochii. Spiritul somnolează odată cu pleoapa. Cineva îmi dă brânci să-mi comunice că un italian a fost arestat mulțumită unei femei goale. Sau chiar de o femeie goală. Nu mă clintesc. Nici măcar caii nu mă pasionează - caii despre care scriu ori de câte ori nu am despre ce scrie. Dar nu mă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mîna sa. Nu, mulțumesc! De ce-mi mulțumești?! se miră. Doar nu te-am servit cu o țigară... Ei da! îmi zic eu. Doamna începe să se repete, dar pe un plan superior, de la înălțimea căruia să-mi poată da brînci mai bine. V-am mulțumit, strîng eu din umeri, surîzînd, pentru că m-ați întrebat, probabil, ca să-mi permiteți să fumez în acest birou. Nu, clatină din cap doamna Teona, te-am întrebat pentru că voiam să te rog să-mi oferi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
id="(100, pp. 24-25 ; vezi și 321, pp. 52- 54)"/>. Evenimentele de mai sus au izbucnit atunci când, fiind hărțuiți și batjocoriți de către cei mascați, câțiva evrei au ripostat : „Niște evrei - scrie ziaristul - luară lucrul Într- adins și Începură a se brânci cu moldovenii [mascați]” <endnote id="(100, p. 24)"/>. Pentru mentalitatea românească a epocii, o astfel de reacție din partea unor „străini” era de neacceptat. Când, În 1823, de exemplu, niște evrei din Țara Românească - fiind bătuți de români - au Îndrăznit să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
eu, ci și la Paris. Și-i reamintesc de proiectul meu și al lui Ulici: deschiderea unei agenții literare pe malurile Senei. A eșuat, pentru că toată lumea ne privea cu suspiciune, ba chiar un poet care își câștigă viața făcând pe brânci traduceri pentru Editura Humanitas s-a indignat că vreau să cheltuiesc banii contribuabililor. Am sperat ca sub Constantinescu, colegul meu de facultate, proiectul să fie luat în serios. Nici pomeneală! Când i-am făcut o aluzie în acest sens a
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
FIFA. Banditul de Byron Moreno. Mafiotul de Blatter. Sluga de Gamal Ghandour. Nechemații tușieri din Vanuatu, Trinidad, Uganda. Spălătorul de cadavre care e Keith Cooper, șeful de media pus să explice gazetarilor din lumea întreagă cît de negru e tavanul. Brîncii dați Coreei de Sud spre atingerea gloriei într-un sport care, deocamdată, pentru ea mai are multe secrete. Privirea superioară a lui Chung Mong-joon, poate cel mai puternic om din Asia, cel care a reușit să aclimatizeze planta numită fotbal în plin
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de bine, de așa-zișii creștini în temniță; comuniștii, și mai profanatori, au făcut din incinta mănăstirii magazii. Era la asfințit. Soarele ardea, încă, și asfaltul era fierbinte. În spatele peronului duba ne aștepta. Ajungem la ea și gardienii îmi dau brânci: hai, urcă, urcă mai repede. Peste tot, așa procedau milițienii. Nu trebuia să vezi sau să fii văzut de vreo persoană cunoscută. Totul era secret. Cei dinafară nu trebuiau să cunoască crimele comuniste. Duba se pornește. Drumul a fost scurt
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în tumbe arlechinești, în neverosimil. Tărâm învăluit în „pâclă”, „fumuriu”, „cețos”, cu irizări de enigmatic, de suprareal, în care printre indescifrabile rumori purtând înțelesuri ascunse dănțuiește funambulescul, se scălâmbăie caricaturalul, se ițește, sub același cearcăn al reverberărilor, plăsmuirea extravagantă. Dând brânci banalului și scoțându-l din cadru, fantasmagoricul nu este doar un capriciu ațâțător, ci, în climatul difuz al incertitudinii, provoacă inexplicabile înfiorări. Hălăduielile în lucoarea incertă a asfințitului - o elocvență mută are, în descrieri, magia ca și impresionistă a luminii
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]