263 matches
-
clipă fără ca nimeni să-i invoce numele iertare pentru trufia gândurilor. Nici flăcările care au ars moartea nu se simt mai vii, nemuritoare rămâne lucrarea pe care toți sfinții o pipăie cu sufletul se miră și respiră o bucurie, Bucuria brâncușiană a zborului deasupra sclipirii candelei de zăpadă. Referință Bibliografică: Poate doar un Elf / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 758, Anul III, 27 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POATE DOAR UN ELF de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poate_doar_un_elf_llelu_nicolae_valareanu_1359326084.html [Corola-blog/BlogPost/364857_a_366186]
-
tot n-ajungi la rezultat ... Cert este că filmez și filmez ... Filmez intru-un loc sfânt, solemn și măreț. Filmez tăcerea, visul, unda dorului, clipa de dincolo de timp. Apoi mă opresc. Gust, pipăi cu ochii, cu inima materia cântând, păsările brâncușiene, și urc, modul cu modul, Coloana Infinitului. Mi se pare că-s contopit cu o latură dintr-un element al ei, mereu altul, mereu mai sus, mereu mai sus ... Discut puțin cu Domnișoara Pogany Cu care mă cunosc de mai
CONSTANTIN BRÂNCUŞI – LUCEAFĂR, CIOCÂRLIE ŞI INFINIT... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_luceafar_ciocarlie_si_infinit_.html [Corola-blog/BlogPost/344299_a_345628]
-
dureroase cutremure și refugii, pierderi și regăsiri, căutări și desăvârșiri. Ele se adună abia acum, la vârste de 75 de ani, încercând să se regăsească și să-și caute finalitatea” (”Timp și răstimp”). Dintre cărțile sale amintesc doar: Estesisul teologal Brâncușian, Misterele și Brâncuși, Brâncuși - momentul rugăciunea, Romanitatea. Uniunea Europeană, și altele. A realizat cu sprijinul Consiliului Județean Alba Trofeul Jubiliar al congresului spiritualității românești: Grigore Vieru - Basarabia, Vasile Tărâțeanu - Bucovina, Adrian Păunescu - Patria Mumă. Sârbul Adam Puslojic spune despre el: ”Victor
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Panegiric_emotional_implini_al_florin_tene_1372758075.html [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
Acasa > Strofe > Valori > BRÂNCUȘIANĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 869 din 18 mai 2013 Toate Articolele Autorului Bat clopotele-n dungă prin orașe, Turnurile se-nclină spre apus, Sub salba rugăciunilor golașe Sufletul rămâne-n piatră un’ l-ai pus. Masa
BRÂNCUŞIANĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Brancusiana_llelu_nicolae_valareanu_1368912333.html [Corola-blog/BlogPost/354897_a_356226]
-
pe masă, De sete îți va fi de infinit, izvorul Să vină șipotind pân’ lângă casă. Și pe alei cu scaune rânduite Să-și treacă oamenii sărutul, Pe sub poartă, nimeni să nu uite Că nu împărătește el pământul. Referință Bibliografică: Brâncușiană / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 869, Anul III, 18 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BRÂNCUŞIANĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Brancusiana_llelu_nicolae_valareanu_1368912333.html [Corola-blog/BlogPost/354897_a_356226]
-
cu sufletul trăind printre forme luminoase și vagi ce nu-s încă beznă orașul din tinerețe care se rupea în mahalale până prin munții fără de sfârșit s-a transformat într-o imagine vagă cu străzi tulburi și case vechi cu prispe brâncușiene timpul meu a semănat cu al lui Democrit din Abdera care și-a smuls ochii ca să poată gândi imaginile erau prea mincinoase și pline de penumbră totul atunci curgea parcă pe un povârniș și semăna cu eternitatea prietenii mei s-
REMEMBER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1438320463.html [Corola-blog/BlogPost/370342_a_371671]
-
venise acasă, ocazie cu care, Matei Stoicoiu l-a prezentat ilustrului sculptor. Ceea ce Gregory mai știa de la tatăl său este faptul că, în timpul întâlnirii cu Brâncuși, în parcul de la Târgu Jiu, Traian Stoicoiu aflase mai multe detalii despre renumitele monumente brâncușiene. Nu putea să-mi precizeze dacă Brâncuși le-a denumit Masa tăcerii sau Masa apostolilor neamului, nici dacă inegalabila Coloană a infinitului ar fi fost de fapt Coloana sacrificiului infinit, sau Poarta sărutului ar fi purtat denumirea de Monumentul întregirii
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dr_traian_stoicoiu_chirurgul_preferat_al_pacientilor_din_calgary_canada_la_mijlocul_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
denumit Masa tăcerii sau Masa apostolilor neamului, nici dacă inegalabila Coloană a infinitului ar fi fost de fapt Coloana sacrificiului infinit, sau Poarta sărutului ar fi purtat denumirea de Monumentul întregirii neamului. Dar sigur este faptul că aceste memorabile opere brâncușiene au fost comandate și executate în memoria eroilor neamului. Prin 1950, după ce a ajuns în Franța, Traian Stoicoiu a avut bucuria să-l întâlnească din nou pe Brâncuși, de data aceasta la Paris. Constantin Brâncuși a fost și va rămâne
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dr_traian_stoicoiu_chirurgul_preferat_al_pacientilor_din_calgary_canada_la_mijlocul_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
ca o fereastră prin care pătrunde lumina unui soare nou”. Numai așa, credem, cea născută în ziua de 9 aprilie, în valea voievozilor de sub Munții Piatra Craiului, Doamna Leni Pințea-Homeag a găsit forța destinică de a-și ciopli - cu frenezie brâncușiană și cu siguranță cuantică, cvasi-demiurgică efigia de VULTUR UNIC, zvâcnit în tăriile cerului, de unde, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, a cucerit aplauzele frenetice ale spectatorilor și sufragiile unanime ale regizorilor, criticilor și istoricilor de teatru, de pe toate continentele. Văzând lumina sub geana
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/dan-lupesculeni-epilog-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
evidență de Ion Pachia Tatomirescu, în asociații metaforice remarcabile, cum e: „Coloană a Credinței fără Sfârșit” din poemul: „Despre o neliniște în jocul „de-a galaxia“ ... : „simt cum catharsis-ul suie / prin „liberienele“ coloanei mele vertebrale, / aidoma posibilelor / dintr-o brâncușiană / Coloană a Credinței fără Sfârșit, / până-n stele - nenumite / și nenuntite - aidoma neastâmpăraților / fotoni din grădina razelor de prânz, / respingând categoric, / în numele electricității autentice / și al valorii, / toate conexiunile, / absolut toate nuanțele / globalizării paradoxiste / și de pe la noi ... (“Despre o neliniște în
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
privirea. Criticul și tragicul (perisabilul) sunt vulnerabilitatea oricărei teorii ― aceasta pare teza ―, iar căutarea formei perfecte este visul inteligent al „orbilor”, al celor pururi întorși spre sine. Cea de-a doua temă feminină o întâlnim în Muza adormită, 1909-1910. Muza brâncușiană apare, la Romeo Niram, „descompusă” într-o mască hipnotică, reflectată, și un chip de vis, abia perceptibil în partea superioară a pânzei. În centru, sculptura maestrului, din nou, ca evocare. Compoziția este încadrată de „cariatide”, mai carnale însă de această
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_bra_dan_caragea_1368620834.html [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
mc2, II , dar care nu e altceva decât un detaliu, așa cum este și acel Primul țipăt din tabloul Brâncuși: E = mc2, I. În opinia mea, dincolo de considerațiile particulare de până acum, tema tuturor acestor pânze este, în mod vădit, atelierul brâncușian, în care Niram caută permanent ovoidele (materie și principiu feminin) ca tranziții spre acel Început al Lumii, cap de operă și chintesență a cosmogoniei brâncușiene. Ajungem astfel, prin epurare, la obiectul sculptural ovoidal (la Brâncuși: Muza adormită, Prometeu, Primul țipăt
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_bra_dan_caragea_1368620834.html [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
dincolo de considerațiile particulare de până acum, tema tuturor acestor pânze este, în mod vădit, atelierul brâncușian, în care Niram caută permanent ovoidele (materie și principiu feminin) ca tranziții spre acel Început al Lumii, cap de operă și chintesență a cosmogoniei brâncușiene. Ajungem astfel, prin epurare, la obiectul sculptural ovoidal (la Brâncuși: Muza adormită, Prometeu, Primul țipăt, Noul născut, Sculptură pentru orbi, Începutul Lumii), tactil, vizual, cinetic. Acesta este ― sintetic, sincretic și sinestezic ― Oul, Oul Cosmic, pe care Niram îl va introduce
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_bra_dan_caragea_1368620834.html [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
sculptură a ceasului zero (prezentă, central, în Începutul Lumii, Cosmos și Die Gottesformel, unde oul este din bronz, dar și, în detaliu, în Brâncuși: E = mc2, II, Geniu și Hologramă) poartă în sine însăși crearea și estetica Universului. Oul cosmic brâncușian și ecuația einsteiniană a energiei sunt astfel echivalate, cu originalitate și cutezanță, de pictorul român Romeo Niram. Iată-i și pe cei doi vizionari, Brâncuși si Einstein, pictați „în oglindă”, în acel „plasmatic” tablou, intitulat la fel, Începutul Lumii, într-
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_bra_dan_caragea_1368620834.html [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
Romeo Niram. Iată-i și pe cei doi vizionari, Brâncuși si Einstein, pictați „în oglindă”, în acel „plasmatic” tablou, intitulat la fel, Începutul Lumii, într-un câmp energetic radiant, „mărginit” doar de geometria arhaică a scoarțelor oltenești: două portrete hologramate, brâncușiana sculptură a Începutului și formula Universului, dublu înscrisă pe soclu. Niram ne conduce astfel într-o sală nepereche dintr-un futurist Muzeu al Geniului Uman. Gratuitate sau clarviziune? Într-o însemnare recent publicată, Brâncuși consemna în franceză: „38 de milioane
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_bra_dan_caragea_1368620834.html [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
cum nu poate fi o informație anecdotică faptul că un Petru Andreescu, elev al lui Einstein, i-a vizitat atelierul... Nu aș vrea să sugerez că Brâncuși și-ar fi gândit einsteinian creația sau că Einstein și-ar fi imaginat brâncușian geometria spațiul său, „aproape sferic”, după propria-i exprimare. Dacă un asemenea raționament cade inevitabil în ridicol, pictura lui Niram este cât se poate de serioasă. Căci ea apelează analogic la un alt tip de inteligență, iar acest „truc” îi
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_bra_dan_caragea_1368620834.html [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
ANIVERSAR „CONSTANTIN BRÂNCUȘI” Autor: Nineta Bărbulescu Publicat în: Ediția nr. 1943 din 26 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Stimați conaționali, Dragi prieteni, Îmi face plăcere să vă invit luni, 2 Mai, la un eveniment cultural dedicat vieții tumultuoase și capodoperelor brâncușiene, pe care îl voi organiza împreună cu Universitatea de Tehnologie din Melbourne într-o frumoasă locație Design Hub din inima orașului. Vom celebra 140 de ani de la nașterea Patriarhului sculpturii moderne! Sunt încântată că pot aduce o bucurie românească care se
MELBOURNE, AUSTRALIA. EVENIMENT ANIVERSAR „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” de NINETA BĂRBULESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nineta_barbulescu_1461634206.html [Corola-blog/BlogPost/370461_a_371790]
-
ale ortodoxiei naționale, cât și ale Bisericii creștine universale. Până în prezent, pe Plaiurile mioritice nu a apărut o carte mai bună și mai explicită despre Hristos! Așa cum România a dat lumii inegalabila lirică eminesciană, rapsodiile enesciene, siluetele savante ale sculpturilor brâncușiene ori invențiile tehnice epocale, fără de care nu ne-am putea imagina o viață civilizată - avionul cu reacție, stiloul, sonicitatea, insulina ș.a., unul dintre cele mai complexe și mai profunde studii asupra vieții și operei lui Iisus Hristos din câte se
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1476604635.html [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
minuțioasă (nu mai puțin de 23 de titluri sunt menționate în „Bibliografia - selectivă)” din final, în urma căreia eseistul și-a structurat demersul în opt capitole, anticipate de un „Argument - în fața minunii” unde își motivează gestul de a vorbi despre capodopera brâncușiană, acest simbol al „măreției simple, al statorniciei și al stării - popas în calea eternității”, în semn de „reverență față de Artist, față de estetic și etic, față de un creator unic”, convins că arta acestuia este un „bun” al tuturor, convingere care a
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1486212503.html [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
lucrările sale s-au bucurat de un succes deplin binemeritat. Un alt capitol (O campanie „cuminte” întru patrimoniul național) se ocupă de odiseea sculpturii create în anul 1907, eseistul trecând în revistă opiniile unor personalități literare și artistice despre operele brâncușiene, în general, și despre „Cumințenia Pământului”, în special, enumerând expozițiile la care a putut fi admirată, începând cu anul 1910, până în zilele noastre. Totodată se face și o prezentare „tehnică” a sculpturii și a materialului din care a fost realizată
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1486212503.html [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
a apropiat fecund de sensul real al Ființei”, printr-un amestec al elementului arhaic cu cel modern, în felul acesta „concepând o sinteză, o atitudine umană simplă, emoționantă”, iar capodopera sa devine „o sinteză” a tuturor ipostazelor feminine din creația brâncușiană, semnificând „apogeul celorlalte capodopere”, toate exprimând „pricepere, chibzuință, prudență, purtare de om așezat”, acestea constituindu-se în „virtuți atribuite pământului” („Cumințenia ...”- o sinteză) și, în același timp, o chintesență pură „a surselor arhetipale (folclorice, mitice, legende și primitivism), unde arta
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1486212503.html [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
către veșnicie! De altfel era nelipsit de la liturghie și se spune că din contemplarea flacării unei lumânări a realizat ultima varianta Pasărea măiastra!Pasăre galbenă, moment în care introduce un motiv nou în creația să - cel al zborului vertical. Păsările brâncușiene evocă entuziasmul unui mariaj al pietrei sau al metalului cu focul, un incendiu ce, odată pornit, nu se mai poate stinge. Astfel, „infidelitatea“ artistului față de marmora, ca suport material al lucrării, este reală, așa cum observa Athena Ț. Spear. Dar ea
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_initiat_si_sc_elena_armenescu_1341947496.html [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
se înalță...“. „descătușarea de materie“ nu privea un conflict afirmat de artist între spirit și materie. Ci, măi curînd, o revalorizare a binomului spirit - materie. Pentru sculptor, materia sublimata devine spirit. Nu există mesaj mai emblematic în întreg cuprinsul operei brâncușiene, decît acela că spiritul uman se hrănește perpetuu de la izvorul nesecat de cunoaștere constituit de sursele oferite de materie. „Pasărea, afirmă sculptorul în românul lui Peter Neagoe, este simbolul zborului, iar zborul îl va scoate pe om din limitele înguste
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_initiat_si_sc_elena_armenescu_1341947496.html [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
să proiecteze imagini halucinante și eu sunt torturat de amintiri care mă transportă mereu acolo, în acel genocid de neuitat. Doamne, ce timpuri blestemate ne-au fost date să trăim. CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI O metaforă tulburătoare croită-n piatră de geniul brâncușian Atât, nimic mi mult! Adevăr? Nici vorbă! De când s-a rupt din soare, Pământul nu a fost cuminte. Teatre de război, asasinate în serie, cutremure, inundații, imcendii, epidemii ucigătoare și iar conflicte sângeroase și iar bătălii pustiitoare, nicio clipă de
CUMINŢENIA PĂMÂNTULUI (VERSURI) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/harry_ross_1491314431.html [Corola-blog/BlogPost/370148_a_371477]
-
un careu de ași plouă diluvian în prăpăstiile săpate în asfalt inerții sau inepții ale orașului-catacombă am nevoie de o aspirație profundă a sinelui deconectat se pare că și-a înghițit refluxul din reflex la masa de joc scaunele tac brâncușian mirosind a lemn ( încă) viu jucătorii își (men)țin respirația sacadată simțind cum urcă un fluid în sângele liniștii îmi închid retina cu imaginea râului ce-mi spală picioarele în sâmbăta morților ce-ar fi dacă aș învăța să pierd
JOC CABOTIN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1409913491.html [Corola-blog/BlogPost/383555_a_384884]