7,910 matches
-
dea de apă. Umplerea butoaielor cu apă se face duminecă seara, când carele se succed la ghizdurile fântânilor, unul după altul, într-o adevărată procesiune. La plecarea pe câmp, din carele grele nu lipsesc merindele: mălai, fasole boabe, ceapă, roșii, brânză, păsări vii și alte legume pe care le au oamenii în grădinile lor de zarzavat. Nu sunt uitate: secerele, pirostriile, ceaunul de mămăligă, cerga pentru așternut, macatele și velințele pentru învelit, că noaptea se face destul de răcoare, față de canicula de peste
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
școală, vrea să ajungă doctoriță, de ce să mă pun în calea ei? - E un copil atât de bun, începuse mama să plângă, mi-e teamă pentru ea! - Nu știu dacă e mai bine să o ții lângă tine, să facă brânză și unt, să ia de bărbat un cioban și să-și umple casa cu prunci. Hotărând că fata lui cea mare merită șansa la o viață mai bună, tata se dăduse peste cap să îi găsească o gazdă, pentru că în
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
în timp ce clienții (sau mai bine zis „clientele”) îi sorb din ochi nu doar pe ei, ci și mâncărurile grecești. Meniul nu e foarte stufos, însă totul e gătit proaspăt și bun. Noi am încercat salată grecească și o salată de brânză picantă, acompaniate de ratsina, un vin grecesc alb și înțepat, cu o aromă delicioasă de rășină. Din partea casei au venit un platouaș de măsline, stropite cu ulei și condimente, și un iaurt miam-miam cu miere și nuci. Servirea rapidă și
Taverna Maria, sinonim cu o kali mera by http://www.zilesinopti.ro/articole/409/taverna-maria-sinonim-cu-o-kali-mera [Corola-blog/BlogPost/96882_a_98174]
-
publicației www.napocanews.ro. Este autorul a mai multor articole publicate în reviste și a 17 cărți. Cartea "Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfântului Închisorilor" conține 21 de articole despre Valeriu Gafencu, un „Cuvânt înainte” semnat de preot Amfilohie Brânză, „Argumentul” autorului și Postfața „Din fericire pentru acest neam, nemiloasa detenție a umplut sinaxarele de Sfinți” semnată de Mircea Gălățean. După cum afirmă autorul însuși, tema cărții o constituie „istoria unui student care a ales calea grea și îngustă a răscumpărării
LANSARE DE CARTE „VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1466955851.html [Corola-blog/BlogPost/368533_a_369862]
-
pământul. Dacă omul avea pământ, nu murea de foame, și după cum muncea, așa trăia. Și oamenii munceau din greu, iar Dumnezeu îi binecuvânta cu de toate. Nu aflai gospodar să nu aibă în casă belșug de grâu, porumb, fasole, ouă, brânză, lapte și dulcețuri. Și atât erau de îndestulați, încât în Sâmbăta morților, când venea vremea să dea de pomană la vreun sărac, ca să fie mai primit, n-aveau cui da, că toți trăiau bine. Oamenii se temeau de Dumnezeu și
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
că ai nevoie. Dacă ți-e pofta de ciocolată. Ai nevoie de magneziu. Pe care il găsești în nuci, semințe, legume, fructe. Dacă ți-e pofta de ceva dulce. Ai nevoie de: - crom pe care il găsești în brocoli, struguri, brânză, fasole boabe, pui, ficat de vițel - carbon pe care il găsești în fructe proaspete - fosfor pe care il găsești în pui, vită, ficat, pește, ouă, lactate, nuci, legume, fulgi ... Citește mai mult Fiecare pofta are o cauză. Unora le este
SURSĂ NEPRECIZATĂ by http://confluente.ro/articole/surs%C4%83_neprecizat%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/341697_a_343026]
-
că ai nevoie. Daca ți-e pofta de ciocolata.Ai nevoie de magneziu.Pe care îl găsești în nuci, semințe, legume, fructe. Daca ți-e pofta de ceva dulce. Ai nevoie de:- crom pe care il găsești în brocoli, struguri, brânză, fasole boabe, pui, ficat de vițel- carbon pe care il găsești în fructe proaspete- fosfor pe care il găsești în pui, vită, ficat, pește, ouă, lactate, nuci, legume, fulgi... VIII. SCRISOARE A DOUA DIN BUCUREȘTI: CUM SE FURĂ (DINTR-) O
SURSĂ NEPRECIZATĂ by http://confluente.ro/articole/surs%C4%83_neprecizat%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/341697_a_343026]
-
cu telenovelele, s-au certat vecinele”. Compromisul se va produce tot la o treaptă banală de preocupări, acolo unde au început neînțelegerile, în bucătărie: „Și dacă tot am divagat, hai să mai servim ceva. Ce-ai zice de clătite cu brânză dulce și gem de afine. Le fac în câteva minute, am o tigaie cu ceramică, nu ai nevoie de ulei, doar o ștergi după fiecare clătită cu un șervețel și gata”. Reclamele tv., deducem și din acest dialog, influențează praxisul
Dan Ionescu: Literatura feminină de astăzi. Cronică la romanul „S”, de Elena Buznă by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-literatura-feminina-de-astazi-cronica-la-romanul-s-de-elena-buzna/ [Corola-blog/BlogPost/339305_a_340634]
-
lui, au un perete comun. Doar nu-i tâmpit să-și dea singur în cap. - Atunci, poate că extremiștii. - Ce fel de extremiști? Că sunt de tot felul... - Mă gândesc la ultra-religioși... Când au aflat că Joel vinde carne și brânză împreună, ca să nu mai spun că găseai la el și o bucățică faină de porc, s-au gândit să-l facă cașer. - Ce idei ai și dumneata, mă contrazice doamna Gurnist. Fanaticii ăștia pot să-ți spargă capul dacă intri
SCHIŢE UMORISTICE (81) – FOC LA DELICATESE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1468783186.html [Corola-blog/BlogPost/380120_a_381449]
-
geroasă. În Sud, Primăvara vine mai devreme decât în restul țării. E superbă natura care revine la viață: muguri, boboci, mâțișori, miei, păsărele dansând pe crengi, jocul dragostei, trezirea la viață...Îmi reamintesc că, înainte de începerea Postului Mare, era Săptămâna Brânzei, cea mai dragă săptămână pentru mine. Bunicuța destupa putina cu brânza care avea un gust extraordinar. N-am mai simțit, niciodată, după plecarea de acasă, acel gust. La Lăsata Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
E superbă natura care revine la viață: muguri, boboci, mâțișori, miei, păsărele dansând pe crengi, jocul dragostei, trezirea la viață...Îmi reamintesc că, înainte de începerea Postului Mare, era Săptămâna Brânzei, cea mai dragă săptămână pentru mine. Bunicuța destupa putina cu brânza care avea un gust extraordinar. N-am mai simțit, niciodată, după plecarea de acasă, acel gust. La Lăsata Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”. În lunea ce urma numită și
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
Postului Mare, era Săptămâna Brânzei, cea mai dragă săptămână pentru mine. Bunicuța destupa putina cu brânza care avea un gust extraordinar. N-am mai simțit, niciodată, după plecarea de acasă, acel gust. La Lăsata Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”. În lunea ce urma numită și Luna curată, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut, iar bunicuța se apuca de lucru. Bunicuța țesea pânza fină
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză” după cum glumeau țăranii din Purani), mâncărică de gutui sau prune afumate. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia mare, Vinerea (numită Vinerea Neagră) mare și Sâmbăta Mare ținea Post Negru până la
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
sau semințe de muștar picant. Syrahul din Franța se potrivește de minune cu ierburile de Provence. O friptură la cuptor condimentată cu lavandă, fenicul sau cimbru merită cu prisosință însoțită de un Syrah de Cornas, Hermitage sau Cote-Rotie. De asemnea brânzeturile frantuzești cu o textură grasă pot fi o asociere fericită cu acest vin pentru că au menirea de a crea un bun echilibru cu taninurile pronunțate ale Syrahului. Pe de altă parte, Shirazul Australian, ceva mai piperat, poate fi combinat foarte
Shirazul, un vin cu multă personalitate by http://uzp.org.ro/shirazul-un-vin-cu-multa-personalitate/ [Corola-blog/BlogPost/94179_a_95471]
-
numai prin prezența Duhului Sfânt, Care i-a asistat pe toată durata vieții lor în închisoare”. În altă ordine de idei, într-o mărturisire a sa consemnată de către o altă carte de suflet, cuget și simțire autentică, Părintele Ieromonah Amfilohie Brânză - Duhovnicul Mănăstirii Diaconești - Bacău recunoaște că „Am vorbit de acești părinți mari ai Ortodoxiei noastre, pe care noi nu-i numim sfinți, căci ne temem de asta. Dar pentru noi au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_si_statul_sub_regimul_totalitar_.html [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
arată publicului, iese cu el de la director și îl pune în fața biroului său. Directorul deschide diplomatul, scoate un șergar cu motive naționale, îl așează pe birou, și, mai departe plin de pedanterie, un calup întărit de mămăligă, o bucată de brânză mult mai mică, o ceapă, două roșii minuscule și sare. Renunță la una din roșii pe care o pune din nou în diplomat. Scoate un cuțit imens de mezeluri, o scobitoare de plastic, își agață un alt prosop barbețică și
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pauza_de_masa.html [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
Arte - Tudor Arghezi ; Anastasia Moldoveanu, Aliona Vârlan, Alecu Deleu, graficianul Valeriu Herța, Natalia și alți prieteni dragi, au spart în spirit bucătăresc din etaloanele românești, oricât de departe suntem unii față de alții la sute de kilometri ; în plăcinte dolofane cu brânză și varză, gustări tradiționale moldovenețti, struguri strălucitori precum aurul din podgoriile lor, ceai cald și altele. După ce am stat de vorbă ceasuri întregi, simțindu-mă ca și acasă, a doua zi am fost însoțită de generoasa prietenă Anastasia, să-mi
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zile_de_octombrie_la_chisinau.html [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
ai ratat "răcoarea" ai șansa prin spitale să te înscrii la casă prin luare de cuvînt. Așează-ți deci papucii cînd dormi ca pe o pînză, tu, comandantul navei cu pupa-n alizeu, se mai întîmplă șoarici să mai adormă-n brînză, dar vine și îi scoală cu bățul Dumnezeu. Referință Bibliografică: Fișa de cadastru / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2295, Anul VII, 13 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FIŞA DE CADASTRU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1492059426.html [Corola-blog/BlogPost/380957_a_382286]
-
de vinul bun? Evident, o porție sănătoasă de pastramă din mușchi de oaie, bine fezandată și la fel de bine pârpolită la grătar. 8 | focus pe restaurant am gustat: Pastramă de oaie Seara am încheiat-o cu o porție de plăcintă cu brânză și stafide, un desert de bucătărie pentru care ar trebui să ne asumăm patentul la comisia europeană. La Crama Lăutarilor este locul unde mâncarea și voia bună sunt la ele acasă.
E timpul pastramei, domnilor! (I) by http://www.zilesinopti.ro/articole/1068/e-timpul-pastramei-domnilor-i [Corola-blog/BlogPost/99859_a_101151]
-
în viața cotidiană: respectul și dragostea față de natură și de munte, sinceritatea dintre oameni și recunoașterea lucrurilor bine făcute. Marcată de istorie, bucătăria locală păstrează cutume muntenești în dezvoltarea turismului de peste 150 de ani. Cele mai cunoscute produse locale sunt brânzeturile, produse în imediata apropiere a localității Annecy, brânza Reblochon, un produs de renume pentru gastronomia franceză, și Tome des Bauges, brânză de vacă produsă în regiunea Savoie încă din secolul al XVII-lea. Peștele și ciocolata sunt alte specialități remarcabile
ANNECY, ORAŞUL SUPRANUMIT VENEŢIA DIN MONT BLANC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Annecy_orasul_supranumit_venetia_din_mont_blanc.html [Corola-blog/BlogPost/352655_a_353984]
-
și de munte, sinceritatea dintre oameni și recunoașterea lucrurilor bine făcute. Marcată de istorie, bucătăria locală păstrează cutume muntenești în dezvoltarea turismului de peste 150 de ani. Cele mai cunoscute produse locale sunt brânzeturile, produse în imediata apropiere a localității Annecy, brânza Reblochon, un produs de renume pentru gastronomia franceză, și Tome des Bauges, brânză de vacă produsă în regiunea Savoie încă din secolul al XVII-lea. Peștele și ciocolata sunt alte specialități remarcabile ale locului. O particularitate distinctă a ciocolateriei o
ANNECY, ORAŞUL SUPRANUMIT VENEŢIA DIN MONT BLANC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Annecy_orasul_supranumit_venetia_din_mont_blanc.html [Corola-blog/BlogPost/352655_a_353984]
-
istorie, bucătăria locală păstrează cutume muntenești în dezvoltarea turismului de peste 150 de ani. Cele mai cunoscute produse locale sunt brânzeturile, produse în imediata apropiere a localității Annecy, brânza Reblochon, un produs de renume pentru gastronomia franceză, și Tome des Bauges, brânză de vacă produsă în regiunea Savoie încă din secolul al XVII-lea. Peștele și ciocolata sunt alte specialități remarcabile ale locului. O particularitate distinctă a ciocolateriei o reprezintă ciocolata umplută cu un lichior fin de munte. Și desigur, ca peste
ANNECY, ORAŞUL SUPRANUMIT VENEŢIA DIN MONT BLANC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Annecy_orasul_supranumit_venetia_din_mont_blanc.html [Corola-blog/BlogPost/352655_a_353984]
-
la tavă Snițel pane de pui Costița de porc Pulpa porc în sos curry Ceafa cu piper verde Tigaie picanta Cotlet în sos brun Tocana dacica Pui vienez Pulpa pui în sos parmezan Pui salsa Snițel parizian Piept pui cu brânză și mărar Somon la grătar în sos de capere PREPARATE DE POST: Varză Iahnie de fasole Sărmăluțe de post Dovlecei pane Parjolute GARNITURI: Cartofi la cuptor Orez cu legume Piure-5 lei Cartofi prăjiți Cartofi wedges Mămăligă GRĂTAR: Piept de pui
Aroma Autoservire by http://www.zilesinopti.ro/locuri/7120/restaurant-aroma-autoservire [Corola-blog/BlogPost/100118_a_101410]
-
pune problema unei autonomii sau federalizări, în România intră în joc întreaga Transilvania, nicidecum „Ținutul Secuiesc”. Transilvănenii constituie o populație multinațională, care toată trăiește în bună colaborare și într-ajutorare. Numai românul din Valahia sau Moldova cere fratelui bani pe brânza oferită, potrivit zicalei. În Transilvania frate este și vecinul în nevoie care capătă toată solicitudinea nu numai brânza gratuit. Este o mică mare, diferență. Transilvăneanul nu cârtește împotriva Legilor și Legiuitorilor Dâmbovițene. Consideră că fiecare are dreptul să doarmă așa cum
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
o populație multinațională, care toată trăiește în bună colaborare și într-ajutorare. Numai românul din Valahia sau Moldova cere fratelui bani pe brânza oferită, potrivit zicalei. În Transilvania frate este și vecinul în nevoie care capătă toată solicitudinea nu numai brânza gratuit. Este o mică mare, diferență. Transilvăneanul nu cârtește împotriva Legilor și Legiuitorilor Dâmbovițene. Consideră că fiecare are dreptul să doarmă așa cum își așterne. Dar pretinde ca și el să aibă acest drept și să-și potrivească singur așternutul. Cred
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]