3,717 matches
-
Acasa > Versuri > Iubire > STRIGÂND IUBIREA Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2288 din 06 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Strigând iubirea Zac la margine de râu Zgribulit de-atâta frig, Cu dorul încins la brâu Doar iubirea ta o strig, Strig într-una,obosesc Dorul tare mă apasă, Păsările-n stol sosesc În pădurile de-acasă Vântul bate,bate tare, Șoapte-n taină tot aud Din iubirea asta mare, Hrănită cu rod de dud, Zac
STRIGÂND IUBIREA de VALER POPEAN în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Versuri/Iubire/valer_popean_1491453299.html [Corola-blog/BlogPost/356104_a_357433]
-
mă apasă, Păsările-n stol sosesc În pădurile de-acasă Vântul bate,bate tare, Șoapte-n taină tot aud Din iubirea asta mare, Hrănită cu rod de dud, Zac la margine de râu, Șoapte de iubire-aud, Cu dorul încins la brâu Adun fructele de dud. Nu mai strig,nu mă aud. Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Strigând iubirea / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2288, Anul VII, 06 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Valer Popean : Toate Drepturile
STRIGÂND IUBIREA de VALER POPEAN în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Versuri/Iubire/valer_popean_1491453299.html [Corola-blog/BlogPost/356104_a_357433]
-
scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile la care se bea vin fiert și se mâncau grăunțe fierte, învărtite la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele baluri de sărbători, iar ulițele satului forfoteau de tineret, de dimineață până târziu în noapte. La Paște și Crăciun umbla prin sat un taraf compus din cinci, șase muzicanți și numit „Vălăret”. Trecea pe la
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
de bumbac splendid înflorită. Flori albe, turcoaz și roz, galbene, lila, vernil ș-au deschis corola sub cerul senin. Într-o altă zi de vară, mai târziu, înspre amiază, capsulele de bumbac puf alb etalează. Câteva zile mai trec, șorțu-n brâu îmi pun și culeg bumbacul că-i matur acum. După ce l-am dărăcit și în fir l-am transformat îl vor țese în războaie fetele bălaie. Cămăși, fuste, ii frumoase cu arnici brodate vor găti flăcăi și fete chiar la
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
ferm convins că vița noastra nobilă va scoate mereu la iveală astfel de luptători. Când vorbește, domnul Crețeanu își strânge cobza la piept. O mângâie. Bardul poartă opinci în picioare, o cameșă lungă, cusută cu fir albastru, încinsă cu un brâu tricolor și pe deasupra are o haină groasă, lungă, de culoare închisă, țesută, peste un pieptar brodat splendid. Deși nu poartă o cojoacă mițoasă de oaie, pe mine m-a purtat gândul la dacul coborât de pe columna lui Traian. Un vlăstar
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1467943319.html [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
stepe-ntinse Și de fetele morgane Hai cu mine măi cârlane După nopți albe și ninse Hai să batem zarea-albastră Și luceferii-n copite Murgule plin de ispite, Cât e lumea contra noastră Dor de frâu să-l țin la brâuri Coama-n vânt să mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Referință Bibliografică: Pâine de dor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
PÂINE DE DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Paine_de_dor.html [Corola-blog/BlogPost/351059_a_352388]
-
ridicată biserica din cărămidă, mai încăpătoare, ce servește drept lăcaș de cult și închinăciune pentru locuitorii de azi ai Ipoteștilor. Această biserică a fost înălțata la inițiativa marelui istoric N. Iorga în perioada interbelică, fiind ornată la exterior cu un brâu de frize cu diverse reprezentări, printre care se află bourul, prezent în stema Moldovei, și stema regală a României Mari. Înconjurând biserica nouă, ajungi pe o alee laterală în spatele ei, unde se află mormintele părinților poetului, și a unor frați
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ipotestii_mitici_elena_armenescu_1371022678.html [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
la-nceput,/ Cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ Cu palma dreaptă înflorind pe Prut.// Privindu-Ți Fiul dăruit pierzării/ Îți mulțumim de codrii și de grâu,/ Dar ne revoltă, Doamne-al îndurării,/ Că nu ne-ai dat și fulgere la brâu... (Andrei Ciurunga-Răstignire ) În jurul parfumului ei se așterne o lumină și o liniște binecuvântată, de pare un chip angelic cu surâs serafic, dar și o amazoană a sacrului pământ dac, care-și cunoaște și depășește menirea sa creștin-ortodoxă. Pătrunzându-i adânc
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
prin semen, dansează comic în contratimp cu călușarii, pe care îi impulsionează cu o sabie din lemn, uneori chiar lovindu-i. Spre deosebire de călușari, mutul poartă o mască și este îmbrăcat în haine ponosite, mai largi și o pălărie bearcă. La brâu își leagă un șorț ca femeile, șorț ce ascunde un fragment dintr-un ram de pom cu lungimea de 30-40 cm și grosimea de 5-6 cm, vopsit în rosu, care prefigurează un falus imens ce se poate vedea din când
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
e din suflet și adevărat. Vătaf și-n sat, dar și la Călușari, Dinu era știut și cunoștea pe mulți. Îi părea c-ar fi zărit și el anul trecut un fecioraș oacheș, tare subțirel, înveșmântat în alb, încins cu brâu roșu, stând cu ochii prelinși la ceata Călușarilor. Amintindu-și asta, Dinu îl încredință pe fratele îngrijorat că-i va vorbi băiatului. Și chiar o făcu. Două zile să fi trecut? Ori trei? Frații se pomeniră cu Vătaful în ogradă
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
cu ce am greșit io? a întrebat ea speriată, încercând să-și dea cu apă peste fața plină de săpun. Când i-a simțit brațele cum o înconjoară și o strâng ușor, și-a dat seama că este goală până la brâu. S-a chircit toată peste chiuvetă, ducându-și repede palmele pe sâni. Începuse să tremure de frică. A vrut să țipe, dar nu a reușit. Nu știa ce să facă. El nu i-a dat timp să gândească. A întors
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_4_marian_malciu_1326477541.html [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
vase în cârciuma lui Zaza, grecoaica?“ Și așa a fost, măi băieți, a continuat tata-mare, din ziua aceea am muncit pe brânci. Dormeam patru ore pe noapte și fiecare gologan îl strângeam într-un ciorap pe care îl purtam la brâu. Un moldovean care lucra cu mine m-a văzut al dracu’ unde îmi ascundeam eu banii și mi-a făcut-o. Când dormeam rupt de muncă, mi-a furat banii și i-a jucat la barbut. A doua zi l-
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
străluminat ca cineva ce tocmai a deslușit o taină singur, ajutat doar de adâncul minții sale. Și începu: Când merg în satul rudarilor sus pe munte, trec și la dus, și la-ntors pe lângă un copac ciudat. E încins c-un brâu gros de zale, ferecat cu ditamai lacătul! Trec azi, trec mâine și-mi zâmbesc de astă descoperire! Dar acu’, l-am aflat! A vrut Domnul să facă dubița mea o pană taman în dreptul copacului gros, pe care abia trei oameni
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475993193.html [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
să iscodesc de ce poartă copacul centura aia de... siguranță?! Mă uit atent la gogeamitea lacăt acoperit de rugină ca pământul toamna de brumă. Și ce văd? N-are lăcaș pentru cheie! Măi să fie! Și nu-mi vine a crede: brâu de fier asigurat cu lacăt, lacăt fără cheie... Ce să fie asta?! Și-n timp ce executam un Isaia dănțuiește în jurul copacului, simt că nu sunt defel singur. M-aplec eu să-mi leg, chipurile, șiretul unei încălțări. Trăgând cu
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475993193.html [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
căldură Să ne zburde țâncii pe afară Să miroase câmpu-a arătură! Toată viața noastră-a fost o iarnă Și frigul ca o zodie nefastă Pătrunde iarna frageda lucarnă Și nu e asta singura năpastă Să ne spălăm în rouă pân-la brâu Să ni se-mbete ochii de lumină Să ne pierdem în lanurile de grâu Și să ne-ntoarcem obosiți la cină Să scăpăm de friguri și vedenii Dă-ne suflu și ne dă putere Să mergem la slujbă și la
DOR DE PRIMĂVARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dor_de_primavara_ion_untaru_1362036482.html [Corola-blog/BlogPost/352090_a_353419]
-
și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru, negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru. Cămășile bărbătești sunt confecționate din pânză albă de casă, cusută cu negru și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste, purtate peste catrință), țesute în stative în culori de roșu, negru, galben, maro. Diana Gavriliu Radu produce și comercializează obiecte din piele: opinci, traiste, rucsacuri, poșete
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru. Cămășile bărbătești sunt confecționate din pânză albă de casă, cusută cu negru și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste, purtate peste catrință), țesute în stative în culori de roșu, negru, galben, maro. Diana Gavriliu Radu produce și comercializează obiecte din piele: opinci, traiste, rucsacuri, poșete, tolbe, portmonee, portchei, gentuțe, brățări, curele, toate de cea mai
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Budești”, „Coțușca”, cât și din alte zone folclorice ale României: Banat, Maramureș, Sibiu, Oltenia, Dobrogea și chiar din Ucraina și Republica Moldova. Poartă costume specifice zonei Flămânzi. Costumul de fată: batic (năframă), cămașă albă, alcătuită dintr-o singură piesă sau două, brâu sau bârneață, bundița cu flori de culoare: grena, negru, verde, cu bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu ciorapi de lână sau șosete albe cu pantofi. Costumele de băieți: căciulă sau pălărie, cămeșoi
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
flori de culoare: grena, negru, verde, cu bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu ciorapi de lână sau șosete albe cu pantofi. Costumele de băieți: căciulă sau pălărie, cămeșoi sau cămeșă, fustă, bundiță, brâu roșu cu franjuri, ițari cu 101 creț (un singur picior desfăcut are 7 metri lungime). Bărbații când joacă singuri nu au bundițe, când joacă cu femei poartă și bundițe. Ansamblul „Stejărelul” din Cajvana, județul Suceava, are repertoriul format din dansuri
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură Rădăuți, înființat în 1980, este alcătuit din aproximativ 40
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cu pui negri, simpli, pantofi negri, cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie verde cu pană de cocoș de munte (pălărie vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov poartă trăistuțe în carouri mici, negru cu alb. Ansamblul „Arcanul” din localitatea Fundul Moldoviței a fost reînființat în 1970, a
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cămașă cusută cu ornamente florale, chiptari (ilic), fustă cu motive ucrainiene la bază (spitnețea), oblig (șorț), pantofi de dans, preferabil de culoare roșie, panglici care atârnă de la coroniță până la talie. Băieții sunt îmbrăcați în cămașă cusută tradițional sau brodată (sorocica), brâu (poias), șalvari de culoare roșie, galbenă, albă sau verde, cizme roșii. Membrii ansambului poartă cu ei pe scenă steagul ucrainean. Au în repertoriu dansuri mixte ucrainiene, cel mai cunoscut fiind „hopac”, dans clasic ucrainean, fantezii coregrafice, dueluri pe pași de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
pat. Mi-am zis că evenimentele de aseară se asortează foarte bine cu un răsărit de soare ... Așa că mi-am luat ustensilele de spălat și m-am îndreptat spre baia destinată bărbaților, de la capătul culoarului . M-am spălat bine până la brâu cu apă rece, care m-a revigorat și mi-a creat o bună dispoziție pentru ziua ce urma.Bineinteles că nu am uitat nici de deodorantul de firma pe care il procurasem de la bursă neagră din căminul studentescCu prosopul de
DESTIN DE FEMEIE.OANA-DRAMA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Destin_de_femeieoana_drama_dan_petrescu_1357808429.html [Corola-blog/BlogPost/343671_a_345000]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > LA CEAS DE SĂRBĂTOARE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ți-ai pus năframă albă de ninsoare Și apele s-au strâns în brâu de-argint La sânul tău tu încălzești ogoare Plutesc în aer dulci zvonuri de colind. Nu-s păsări să te cânte, doar fluier și viori, Și glasuri de copii de brâu ți se agață Poveștile, a noastre vechi comori Le
LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_ceas_de_sarbatoare.html [Corola-blog/BlogPost/350923_a_352252]