77 matches
-
nu era șic. Te-ai fi dus și tu să te distrezi, să-ți frângi gâtul și când colo, te-ai fi trezit nimerind într-o serie cu toți proștii. 142 DANIEL BĂNULESCU Și-i descărcă între palme, desprinzîndu-și de la brăcinari, o pungă dintr-o piele lascivă, de culoarea caisei și-a nisipului. În care Țaca, scufundîndu-și, ca un cotoi într-un acvariu, gheara, și-o extrase, de-acolo, îmbrobonată, nu de-o colonie de ouă de broască țestoasă, ci de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în joacă, patru codițe de măr. Adună sfârcurile urechilor în palma stângă și, înainte de a le înmîna străinului, le sună, la propria ureche, ca pe niște zaruri de barbut. Străinul preluă fărâmiturile de carne zvîcnindă, își deschieie trenciul, scoase de la brăcinarul pantalonului o curelușă de piele pe care avea înșirate, ca niște mărgele, celelalte porțiuni de ureche colectate până atunci. Cele vechi, se văzu, erau separate unele de altele prin cîte-un nod. 311 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Bine. N-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
BĂNULESCU Își înfășură apoi în jurul pumnului (ca pe un fir de gută atârnat de cu seară, la debarcader, să piște la pește) un șiret lung și subțiratec, din piele, pe care și-l tot descurca și și-l extrăgea de la brăcinar. Șiretul enorm avea culoarea nisipului ud. Când și-l ridică în lumină, jumătate de metru, se văzu că, pe lungimea lui, ca mărgelele, erau petrecute numai sfârcuri de ureche omenească. Duhori pestilențiale. Culoarea pământie. Unele fragmente de ureche erau mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe jos. Continuă cu buzunarul stâng, unde găsi ceva mărunțiș. Calu făcu iarăși semn, primi bănuții, apoi îi întinse unul, făcând semn și spre Marchiză, care își primi partea. Fu apoi rândul lui Chisăliță. Faraon îl apucă pe pitic de brăcinari și-l săltă. — Pe bulangiii ăștia doi lasă-i, că pierdem vremea, hotărî Calu, spre nemulțumirea lui Faraon, care avea o grămadă de vreme de pierdut. Așa, continuă Calu fornăind, și cum ziceați... Nu ziceam... îndrăzni Chisăliță. — Foarte rău... Și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pulpiță de pui, dacă nu e pâine, iese măcar cu un orez scăzut. Dragi cititori ați auzit voi ca vreun popă să se sinucidă? Doamne ferește!. Având constant de-ale burdihanului și fiind agățat ferm cu o sforicică invizibilă, de chiar brăcinarul Domnului de Sus, mai degrabă auzi prin presă cum a călcat strâmb prin cele străchini, cu vreo preacredincioasă, încurcându-se prin cele pidosnice, cu persoane de același sex ori, cum a snopit în bătaie vreun nenorocit, care a îndrăznit să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și să ia mana vitelor. (Gh.F.C.) Ca să fie ferite vitele de vrăji, se pune rug de măceși la ușile și la ferestrele grajdurilor. (Gh.F.C.) Cu funia de spînzurat se fac vrăji. (Gh.F.C.) Ca să nu fie înșelate de soț, femeile spală brăcinarul bărbaților în scalda mortului și îl înnoadă de trei ori, zicînd: „Cum șade mor tul în pat, așa să șadă și bărbatul meu.“ (Gh.F.C.) Omul turbat poartă la gît un șirag de rotițe de lemn, cioplite de unul cu nume
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la stînga boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Secretul? Acel apartament avea geamul cel mare spre un felinar care se aprindea de îndată ce dădea întunericul. Deci, omul nostru s-a debranșat de la energie electrică și citea sau naiba știe ce făcea, la lumina generoasă a felinarului... V-ar ține brăcinarii să faceți așa ceva? Pe mine, nu! Alt caz care este singular, credeți-mă: cei care vor în turneu. De ce? Oamenii normali preferă deplasările de-o zi turneelor de-o lună, pentru a cheltui mai puțin și-a sta cu familia
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
multe limbi romanice, cuvântul braca, folosit mai ales în forma de plural brace, termen luat de la celți, alături de camisia. Îl avem și noi în cuvântul, rar, brace „indispensabili“ (în Bucovina). El supraviețuiește în câteva derivate: brăcire „cordon, șiret“ < lat. bracile, brăcinar și, mai ales, în verbele (a) îmbrăca și (a) dezbrăca. pulpană Cuvântul pulpană denumește un accesoriu al unui obiect de vestimentație folosit în trecut, de aceea este cunoscut de puțini vorbitori. Astăzi, se întrebuințează numai în expresii ca a se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
neînarmați, nu erau militari. G.Ș.: Eu am omis să vă spun, dar nouă când ni s-a dat arma ni s-a zis că dacă avem probleme, de pildă, dacă vine cineva la mine acasă și mă trage de brăcinari, pot să trag. S.B.: Pentru că era stare de război deja. G.Ș.: Și mă uitam și eu la el și mă gândeam ce naiba voia ăla de la mine, că mie-mi plăcea să joc rebus nu să trag în oameni! Eu
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
trebuie să stea două-trei ore. - Ungem de cu seara coada cu un pic de untură de porc, ca s-o împletim ușor a doua zi. Mirele ce poartă? - Gaci (pantaloni extrem de largi, ca o fustă, din in), straiță, chimeșă, clop, brăcinare. Pe steag, am cusut chișchineuț, cum ar fi o batistă. A scos mirii afară, la soare, în curte, și i-a rezemat, așa împodobiți, de niște buturugi cenușii de fag. Mă uitam la păpușile acestei bătrâne și m-a cuprins
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
un tertip judecătoresc. Mă mir că Tăriceanu nu dă în judecată statul ca să se întoarcă premier. E clar că lucrează contra lui Boc. La ordinul ministrului, pe care l-am modificat pentru a permite să cumperi animale cât te țin brăcinarele. Se cerea să nu fii dator la stat, să nu mai fi fost dator la stat, chiar dacă ai plătit. E normal să poată cumpăra oamenii serioși. Cei care nu sunt buni platnici și care au probleme cu Garda Financiară, îi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pot să trec de ele și că n-am putut niciodată, dar asta nu înseamnă că nu voi încerca pe mai departe. Miza simplității pe care mi-aș dori-o ar fi să fie atât de cultă, cât mă țin brăcinarii. Să fie filosofie heideggeriană și postheideggeriană, să fie rortyană și poperriană, să fie miza Juliei Kristeva despre intertextualism. Și totul prin fapte simple! Modele există: Melville cu balena, Hrabal când scrie despre motanul Celestyn care dormea pe masa din bucătărie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
frunte etichetele cele mai derizorii. Doi eroi ai timpului nostru, amândoi cu o mână pe cruce și cu cealaltă pe găleata cu lături. Ca-ntr-un basm cu zmei scăpați pe maidan, Vadim Tudor și Gigi Becali se prind de brăcinar și se înfundă în noroi, întâi până la glezne, apoi până la mijloc și chiar până-n gât. Din această poziție se porcăiesc vitejește. Vadim Tudor: „N-am ce vorbi cu derbedeul ăsta. Să-l ia mama dracului de hoț care a vrut
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
ca niște caise luptă de la amiază până la căderea serii; apa le curgea pe grumaze și pe brațe și răsuflau zgomotos. Atunci Ghiță vrea să-i dovedească rivalului, chiar în timpul luptei, că ea pe el îl iubește mai mult. Își desface brăcinarul, iar cioarecii îi cad în vine. "Sari, mândruță! Sari, drăguță!" Brăcinarul mi s-a rupt, Cioareci-n vine-au căzut Și io m-oi împiedica, Arambașa m-o tăia!". Femeile sunt toate la fel, poale lungi și minte scurtă. Ana
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
curgea pe grumaze și pe brațe și răsuflau zgomotos. Atunci Ghiță vrea să-i dovedească rivalului, chiar în timpul luptei, că ea pe el îl iubește mai mult. Își desface brăcinarul, iar cioarecii îi cad în vine. "Sari, mândruță! Sari, drăguță!" Brăcinarul mi s-a rupt, Cioareci-n vine-au căzut Și io m-oi împiedica, Arambașa m-o tăia!". Femeile sunt toate la fel, poale lungi și minte scurtă. Ana, printr-un rafinament cât se poate de modern a ceea ce noi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim (ne potrivim) brăcinar Satul Cristinești între Hotin și Noua Suliță. Basarabia Într-un sat din Orheiu un ungur dela Miercurea Ciucului păzitor la Nistru răspunde românește la întrebări ungurești Cum merge la Nistru? Merge bine. La Ismail poporul nu vrea nimic. La Tighina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
când se îmbată băga coasa în casă ca să tae baba. Pe Gheorghe îl bătea Casandra lui că el era mic și slab cât muncea și ea era înaltă și voinică. Vorba ceia: "Badea înalt ca un husar Lelea pîn la brăcinar 13. Lelea cât o husăriță Și badea pîn la catrință." Când era ziua onomastică a lui Grigore Chetreanu,erau chemați și părinții la el și moșu V. Sofroni Iftime. Erau cinstiți cu rachiu din belșug, în care punea un pumn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
măiestriei, invenției și fanteziei populare, opere de migală ale ochilor și mâinilor meștere, iar nu confecții anonime și stereotipe de fa brică; produse care Îmbătrâneau, dar nu se deteriorau, precum ceramica noastră oltenească, bihoreană, maramureșeană și moldovenească, ipingelele, cojoacele și brăcinarele Înflorate cu găitane, apoi frumoasele industrii casnice ale rumâncii de pretutindeni, precum țesătura În război și de mână a scoarțelor și a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame din borangic, sau portul de fiecare zi al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
băcan, strânse la gură, ca o babă fără dinți, cu baiere Înflorate și petrecute apoi, cu cor delele lor lungi și Îm pletite, tot din piele de oaie, pe după gâtul rumânului cu grija la creițarii lui scumpi, ținuți astfel la brăcinar, În șerpar sau de-a dreptul la sânul lui cel flocos - [pungu lițele acestea] sunt opera mâinilor tăbăcite de lucru și de bătrâneți ale celui din urmă meșter cojocar din Ploiești. Iar ducipalii mei de ceramică țărănească, atât de hieratici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
el cu năduf, o să i se tragă din aiasta: l-am blăstămat! Am dat acatiste pe la biserici: "Să-l trăznească Dumnezău pe ăla de-l știu eu!"... I-am pus și lumânări întoarse, hohotește el jucându-și pântecele revărsat peste brăcinar și hârâind din adânc o flegmă groasă o stupește între morminte, grijuliu să nu-și găsească pricină cu strigoiul mortului. Alexa îl consolează: Răbdărică, boier Cupcici, răbdărică... Până ți se tămăduiește pielița curului, o să ți se plinească și blăstămu', spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la pârcălăbie, cot la cot cu mojicii, să dai socoteală de "drepturile de om"! răbufnește Alexa. Nu mai e rușine, nu mai e frică de Dumnezău!... Înainte vreme, țăranu' nu rădica ochii de pe opincă... Acu', se trage cu tine de brăcinar și-ți râde în nas, fluturând hrisovu' cu pecete domnească! fornăie Isaia ca un taur întărâtat. Niciunde, nicicând, nu s-a pomenit să dai puterea în mâna prostimii! "Oastea boierească a Moldovei", a devenit "Oastea cea mare a prostimii"... În loc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o totală renunțare. Un civil căruia vardistul însoțitor i se adresa deferent cu titulatura „domnule doctor” stăruia cu menajamente, chiar cu înțelegere duioasă, pe lângă omul voinic, aflat numai în cămașă albă și în pantaloni, fără de surtuc și fără bretele sau brăcinar, să se urce în trăsură. Mulțimea curiosă să afle și să vadă ce se pe trece, să se lămurească, a tot închis cercul în care mă aflam și m-am pomenit fără de vrere atât de aproape de personajul principal încât și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
piele dar și din material textil mai tare, sau chiar din sfoară împletită lat în 6,8,10cm cu care se leagă cioarecii, pantalonii, ori cămașa peste ițari vara; -brăcinărița=tivitura mai lată continuă ori întreruptă prin care se introduce brăcinarul; -brână=sfoară împletită în 3,6,8 de regulă din lână vopsită cu care se leagă după infășare copilul mic sau, "ața" de la straița de mers la târg; bluz=jerseu cu sau fără mâneci, întreg ori cu bumbi; bruș= bulgăre
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cu rază foarte mică (pieptiș); târtală=persoană care vorbește mult și fără rost; tort= fire toarse (lat.=tortus) pentru a fi folosite la țesut fie ca urzeală, fie ca băceală, ori mai rar pentru confecționarea de sfori (funii) speciale, brâne, brăcinare; țălnă= loc care se ară (rupe) primadată (huțulă-> țilinea=prima arătură a unui teren înțelenit). -"cu litera R" -rauă= rea ori rouă; râșniță= moară manuală de măcinat (râsnit) cereale. -"cu litera V" -vălău=vas de formă dreptunghiulară săpat în lemn
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]