307 matches
-
cu lanțuri, cabluri, frânghii de singurul tractor din sat și-l „prăvălim” pe o râpă înaltă, astfel ca să fie oprit într-un copac nu prea mare. Cam pe: „La fântâna din luncet, Unde apa curge-ncet; Tot încet prin cel brădet.” Legăm copiii cu frânghii de acel copac, și-i punem să stea în poziții cât mai disperate, ținându-se de uși, de roți, de caroserie, dar astfel ca să nu se vadă funiile cu care sunt legați.... Iar noi vom fotografia
Proză: Microbuzul, de Iulian Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339256_a_340585]
-
iar prin gestionarea deșeurilor menajere în mod eficient ,protejez mediul.Mă gândesc să “plantez” și o rețea eoliană ,în Munții Parâng ... Pentru a proteja copii de diferite boli ,în fiecare școală voi înființa cabinete medicale și stomatologice. Voi amenaja la Brădet ,pentru toți locuitorii orașului ,o zonă de agrement ,unde se pot practica diferite sporturi (fotbal ,tennis ,volei ,handball ,iar iarna hochei și patinaj) ,pe trotuare voi delimita piste pentru bicicliști ,iar în Piața Victoriei voi deschide un centru de închiriere
PETROŞANI-PREZENT ŞI VIITOR de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341551_a_342880]
-
domnișoară? - Doamnă... și mă numesc Violeta Neșu Bebe văzuse verigheta de pe degetul inelar al mâinii stângi, dar așa a crezut el că-i mai politicos, să o și întrebe. - A,a,a! Cred că sunțeți soția lui Gică Neșu din Brădet. Îl cunosc de mult! Este mai mare cu vreo zece ani decât mine. Când era flăcău, o curta pe sora mea cea mare. Era tare frumușel și îi plăceau fetele. Și sora mea a fost și mai este și acum
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
000 capete caprine matcă pentru acordarea primei anuale (Reglementarea Consiliului nr. 2467/98/CEE); ==> să fie înscrisă în anexa I a Reglementării Comisiei nr. 2300/97, cu un număr de 1.449 mii stupi; ==> aplicarea pentru brânzeturile tradiționale tip Nasal, Brădet, Homorod, afumate etc. a prevederilor Deciziei 97/284/ CE și Directivei 92/47/CEE, privind regulile sanitare referitoare la condițiile de producere, caracteristicile produsului, modul de prezentare și comercializare; ==> recunoașterea teritoriului României ca zonă protejată de Cephalcia Iariciphila și Hypoxylon
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
literatura”, personalitatea „limpede și luminoasă” a lui Tudor Arghezi. Rubrici: „Revista revistelor”, „Reliefări-Mozaicuri”, ultima preschimbată în „Recenzii”, sub semnătura lui I. Ludo și G. Spina. Semnează versuri G. Bacovia (Plumb de iarnă, Nevroză), Tudor Arghezi și proză Emil Isac (Din brădetul lui Iancu). Traducerile din Victor Hugo și D’Annunzio sunt republicări după „Flacăra” și „Seara”. Alți colaboratori: Ion Alexis, Eugen Relgis, C. R. Ghiulea. D.B.
ABSOLUTIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285144_a_286473]
-
zgomotele-n sat, Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. Focul e-nvelit pe vatră, Iar opaițele-au murit, Și prin satul adormit Doar vrun câne-n somn mai latră Răgușit. Iat-o! Plină, dinspre munte, Iese luna din brădet Si se nalță, -ncet-ncet, Gânditoare ca o frunte De poet. Ca un glas domol de clopot Sună codrii mari de brad; Ritmic valurile cad, Cum se zbate-n dulce ropot Apa-n vad. Dintr-un timp și vântul tace; Satul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Călcând cu opincile ca-n puf prin zăpada curată, trecură spre valea Moișei și, când se lumină de ziuă intrară pe cărarea muntelui, sub streșina de cetină. Aici îi împresură deodată o liniște adâncă. Cel dintăi omăt moale sta pe brădetul neclintit deasupra și pe cărări era numai un pospai subțire. Nu s-auzea nici un sunet: munte și codru parcă muriseră. Așa merseră multă vreme suind tăcuți până ce băgară de samă că lumina leșietică le punea pe obrazuri ca niște măști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
un trunchi, cu capul puțin aplecat și cu urechea întoarsă. Scurta îi era desfăcută la piept, carabina atârnată de umărul stâng, cu țeava înainte și stratul sub cot. Se afla singur în pădurea rară și bătrână; o tăcere nemărginită apăsa brădeturile negre și albul orbitor. Liniștea pădurii îi țiui deodată în urechi. Cercetarea pe care avea a o face la locul anumit al pătulului era - după părerea lui Culi - mai mult polițienească decât vânătorească. De fapt, orișicare cercetare a lui într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
brânci. - Cu cefolos? Se vedeau subt el, în râpa afundă, câteva linii libere - dungi de omăt, printre bungeturi. Culi trase de la șoldul drept binoclul și cercetă cu el îndelung amândouă repezușurile ponorului și fundul. În fund, subt o poală de brădet tânăr, stăteau patru ciute cu urechile și capetele neclintite. Dincolo de ele, cerbul - cu razele coarnelor proiectate pe păretele alb al malului. Se aflau cam la o mie cinci sute de pași. S-au mișcat în pripă și s-au dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
undeva, un ochi care pândea oblic înapoi. Paznicul se scărpină în cap, nehotărât. Căută în juru-i puncte de sprijin, ca să deslușească locul unde se găsea. Nu se putea bine lămuri. Între acel alb violent al iernii și verdele sumbru al brădetului se alcătuiau, sub lumina împuținată a soarelui aplecat la orizont, forme nouă, cu linii necunoscute. Încă stătea pe loc, judecând și cumpănind în sine, când ziua începu să se întunece și împrejurimile părură a pluti subt un abur vioriu. Culi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care se gândea domnul de la Cluj. Dar altfel, domnul Ionaș Popa îl găsea iarăși voinic și sprinten ca altădată și deosebit de atent la toate ale pădurii. Au pornit la deal pe o vreme lină, fără susur devânt. Era jilavă umbra brădetului; în poieni se împânzea aur rece de soare. La ceasurile cinci, au fost dincolo de pătul, în curmătură. De la locul unde s-au așezat, se deschidea lumina în fund; de-acolo poiana ocolea larg într-o parte și-n alta. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-o la sânul lui! Cu ăștia, nu mai e nimic de făcut, toarășu’ colonel! La cimitirul elefanților! Ei, noi! Noi suntem excepțiile, nu vezi că nu se face o vânătoare fără noi? Ne vedem sâmbătă la casa de oaspeți din Brădet, da, toarășu’ colonel? Partea a doua Adevărata Ithacă Capitolul 10 Telemac la aeroportTC "TELEMAC LA AEROPORT" N-am altceva de văzut decât vârfurile plopilor, chelite de toamna care se apropie, antenele de televizor și rufele din balcoanele de vizavi etc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
case tot mai rare și, de pe o culme cu livezi de pruni, o iau în jos, la vale, spre vâlcea, în stânga, până în Vadul Vărbilăului. Trec prin Scurtești și depășesc Pensiunea Morarului. Mai sus, urmez spre dreapta drumul forestier, de pe Valea Brădetului. Urcușul devine accentuat, chiar abrupt, prin pădure, către piscul mai îndepărtat, zis al Grohotișului. Pe neașteptate, soarele străpunge radios, prin desimea coronamentului de frunziș, locul lărgindu-se, odihnitor și vesel, într-un luminiș înverzit: Poienița căprițelor! Acum o recunosc, în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
este și singurul "adevărat", în măsura în care a rămas în adecvare cu sărăcia ei originară. La plecare, Noica ne-a spus că ar fi bine să "decameronizăm" așa toată viața și că ar fi gata să ne luăm o casă împreună, "la Brădet de pildă, mai întîi pentru că are un nume frumos, apoi - esențial - este în Ardeal, între Făgăraș și Brașov, la 30 km de Brașov (deci ușor accesibil) și pentru că, în sfârșit, este întins pe dealuri. Eu aș fi paznicul casei, iar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în fața celui urcat în luminoasa culme de munte, acestea îl făceau să-și îndrepteze în afară luarea aminte". "Eminescu fugea de orișice îngrămădire de oameni și se simțea bine singur, în mijlocul naturii. Cea mai încîntătoare muzică era, pentru dînsul, freamătul brădetului și vîjîitul pîrîului ce se varsă spumegînd printre stînci."31. Cînd, tot Slavici, l-a vizitat la Iași, în toamna anului 1874, a rămas impresionat de același lucru: "Pe noi ne înve selește lumina zilei; pe el îl încîntau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la una la alta. Nu se auzea nici o pasăre, totul părea că doarme: spalierul învelit cu paie și vița ca un mare șarpe bolnav sub streașină zidului pe care, cînd te apropiai, vedeai tîrîndu-se sfoiegi cu picioarele lor nenumărate. În brădet, lîngă gard, preotul cu tricorn, care-și citea cartea de rugăciuni, își pierduse piciorul drept, iar ghipsul, cojit de ger, îi lăsase un fel de rîie albă pe obraz. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 47 În ce privește relația dintre metaforă și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
kg. Cașcavalul Dalia. Se fabrică din lapte de vacă, după tehnologia aplicată la cașcavalul Dobrogea. Produsul are consistența mai tare, culoarea galbenăînchisă, cu gust și miros specifice brânzeturilor din lapte de vacă. Cașcavalul afumat. La noi se fabrică două sortimente (Brădet și Vrancea), ambele din lapte de vacă, diferențiate prin compoziția chimică și caracteristicile senzoriale. În tabelul 50 este prezentată compoziția chimică a principalelor sortimente de cașcavaluri fabricate în România. Cele mai cunoscute sortimente de brânzeturi opărite fabricate pe plan mondial
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de câțiva decimetri sub suprafața selenară există o temperatură constantă de -40șC și50șC; Luna este al doilea obiect ceresc ca strălucire, după Soare; George Coșbuc o preaslăvea în versurile pline de farmec : Iat-o ! Plină dinspre munte Iese luna din brădet Și se-nalță, încet-încet Gânditoare ca o frunte De poet. Explorarea Lunii Începând cu anul 1959, zeci de sonde automate au fost lansate spre Lună. Primele erau destinate simplei fotografieri a suprafeței , în timp ce o survolau sau înainte de a se prăbuși
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
A. Substantive colective puternic referențiale: acționariat, armată, clan, cor, cordon, detașament, guvern, mobilă (care poate fi analizat și ca un masiv), personal, pluton, trib. Aici intră și substantivele colective formate prin derivare, cu sufixele -ărie46 (argintărie, aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime, prostime), -iște (stejăriște, porumbiște, ariniște), -ătate (creștinătate)47. Substantivele colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime, prostime), -iște (stejăriște, porumbiște, ariniște), -ătate (creștinătate)47. Substantivele colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal - persoane care lucrează într-o instituție, tineret - tineri). B. Substantive colective slab referențiale: adunare, adunătură, ansamblu, asociație, bandă, cârd, ceată, cireadă, colectiv, echipaj, echipă, formație, grămadă, grup, grupare, grupă, haită, hoardă, liotă, maldăr, morman, pâlc, porcoi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
s-au pierdut. Și unele substantive puternic referențiale (clasa A) pot fi extinse prin asociere cu un grup prepozițional care aduce precizări suplimentare referitoare la membrii grupului denotat. Substantive ca armată sau guvern pot fi extinse, iar substantive ca tineret, brădet, frunziș nu pot fi extinse: (31) a. o armată de mercenari de toate naționalitățile b. un guvern de liberali și conservatori (32) a. *un tineret de adolescenți și studenți b. *un brădet de brazi tineri c. *un frunziș de frunze
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
guvern pot fi extinse, iar substantive ca tineret, brădet, frunziș nu pot fi extinse: (31) a. o armată de mercenari de toate naționalitățile b. un guvern de liberali și conservatori (32) a. *un tineret de adolescenți și studenți b. *un brădet de brazi tineri c. *un frunziș de frunze îngălbenite (ii) posibilitatea de a apărea în poziție predicativă (criteriu legat de independența referențială) Acest criteriu separă substantivele colective non-referențiale (clasa C) de celelalte două tipuri de colective: (33) a. Aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de vedere cognitiv: (35) a. %O parte din mafie au fost arestați. b. *O parte din armată au fost trimiși pe frontul de vest. Alt tip de colective care nu pot declanșa acordul la plural sunt cele derivate cu sufixe - brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.: (36) a. *O parte din frunziș au căzut. b. *O parte din studențime vor să emigreze. Sintagmele partitive cu substantive colective "trec" și alte teste ale pluralității, cum ar fi pronumele reciproce sau adjuncții distributivi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vorbitori. 46 Nu sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest sufix, care are și alte valori, exprimând "locul" (mezelărie, pepenărie, strungărie) sau "modul de comportare" (cochetărie, dulcegărie). 47 Majoritatea substantivelor derivate cu sufixe colective nu au forme de plural (brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.). Prin această caracteristică, dar nu numai, ele s-ar putea încadra și în clasa masivelor. 48 Accidental, utilizarea verbului la plural poate fi influențată de modelul străin, în cazul traducerilor: (i) În urma celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
iunie 1992 privind înființarea unei societăți comerciale prin desprinderea unei subunități din cadrul Regiei Autonome de Exploatare, Transport și Prelucrare Primară a Lemnului "Sudrel" București Articolul 1 Se înființează Societatea Comercială "Utiltrans" - Ș.A., ca persoană juridică, cu sediul în București, str. Brădetului nr. 7, sectorul 1, prin reorganizarea Regiei Autonome de Exploatare, Transport și Prelucrare Primară a Lemnului "Sudrel" București. Articolul 2 Societatea comercială "Utiltrans" - Ș.A. București se va organiza și va funcționa în conformitate cu dispozițiile legale și cu statutul prevăzut în anexa
HOTĂRÎRE nr. 305 din 5 iunie 1992 privind înfiinţarea unei societăţi comerciale prin desprinderea unei subunitati din cadrul Regiei Autonome de Exploatare, TranSport şi Prelucrare Primara a Lemnului "Sudrel" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108664_a_109993]