79 matches
-
mDm; județul Vâlcea S = 6 ha 29. 8.18.01 Lacul de acumulare Malaia VBRUT = 3,44 milioane m3; Malaia, DN 7A Comună Malaia, 1978 - NNR = 480 mDm; județul Vâlcea S = 47 ha 30. 8.18.01 Lacul de acumulare Brădișor VBRUT = 39 milioane m3; DN 7A Comună Malaia, 1982 - NNR = 425 mDm; județul Vâlcea S = 130 ha 31. 8.18.01 Lacul de acumulare Voila VBRUT = 12,25 milioane Dridif, Beclean, Comuna Voila, 1989 - m3; NNR = 423,5 mDm; Făgăraș
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232025_a_233354]
-
807.714.470 S = 0,1135 ha județul Vâlcea 46. 8.18.01 Baraj Malaia H = 29,5 m, Malaia DN 7A Comună Malaia, 1978 40.607.463.335 S = 0,707 ha județul Vâlcea 47. 8.18.01 Baraj Brădișor H = 62 m, DN 7A - DN 7A Comună Malaia, 1982 187.619.922.304 S = 0,784 ha județul Vâlcea 48. 8.18.01 Baraj Voila H = 20 m, Dridif, Cincisor Comună Voila, 1989 134.251.801.695 S = 0
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232134_a_233463]
-
mDm; județul Vâlcea S = 6 ha 29. 8.18.01 Lacul de acumulare Malaia VBRUT = 3,44 milioane m3; Malaia, DN 7A Comună Malaia, 1978 - NNR = 480 mDm; județul Vâlcea �� S = 47 ha 30. 8.18.01 Lacul de acumulare Brădișor VBRUT = 39 milioane m3; DN 7A Comună Malaia, 1982 - NNR = 425 mDm; județul Vâlcea S = 130 ha 31. 8.18.01 Lacul de acumulare Voila VBRUT = 12,25 milioane Dridif, Beclean, Comuna Voila, 1989 - m3; NNR = 423,5 mDm; Făgăraș
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232134_a_233463]
-
807.714.470 S = 0,1135 ha județul Vâlcea 46. 8.18.01 Baraj Malaia H = 29,5 m, Malaia DN 7A Comună Malaia, 1978 40.607.463.335 S = 0,707 ha județul Vâlcea 47. 8.18.01 Baraj Brădișor H = 62 m, DN 7A - DN 7A Comună Malaia, 1982 187.619.922.304 S = 0,784 ha județul Vâlcea 48. 8.18.01 Baraj Voila H = 20 m, Dridif, Cincisor Comună Voila, 1989 134.251.801.695 S = 0
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232128_a_233457]
-
mDm; județul Vâlcea S = 6 ha 29. 8.18.01 Lacul de acumulare Malaia VBRUT = 3,44 milioane m3; Malaia, DN 7A Comună Malaia, 1978 - NNR = 480 mDm; județul Vâlcea S = 47 ha 30. 8.18.01 Lacul de acumulare Brădișor VBRUT = 39 milioane m3; DN 7A Comună Malaia, 1982 - NNR = 425 mDm; județul Vâlcea S = 130 ha 31. 8.18.01 Lacul de acumulare Voila VBRUT = 12,25 milioane Dridif, Beclean, Comuna Voila, 1989 - �� m3; NNR = 423,5 mDm; Făgăraș
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232128_a_233457]
-
807.714.470 S = 0,1135 ha județul Vâlcea 46. 8.18.01 Baraj Malaia H = 29,5 m, Malaia DN 7A Comună Malaia, 1978 40.607.463.335 S = 0,707 ha județul Vâlcea 47. 8.18.01 Baraj Brădișor H = 62 m, DN 7A - DN 7A Comună Malaia, 1982 187.619.922.304 S = 0,784 ha județul Vâlcea 48. 8.18.01 Baraj Voila H = 20 m, Dridif, Cincisor Comună Voila, 1989 134.251.801.695 S = 0
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232093_a_233422]
-
mDm; județul Vâlcea S = 6 ha 29. 8.18.01 Lacul de acumulare Malaia VBRUT = 3,44 milioane m3; Malaia, DN 7A Comună Malaia, 1978 - NNR = 480 mDm; județul Vâlcea S = 47 ha 30. 8.18.01 Lacul de acumulare Brădișor VBRUT = 39 milioane m3; DN 7A Comună Malaia, 1982 - NNR = 425 mDm; județul Vâlcea S = 130 ha 31. 8.18.01 Lacul de acumulare Voila VBRUT = 12,25 milioane Dridif, Beclean, Comuna Voila, 1989 - m3; NNR = 423,5 mDm; Făgăraș
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232093_a_233422]
-
807.714.470 S = 0,1135 ha județul Vâlcea 46. 8.18.01 Baraj Malaia H = 29,5 m, Malaia DN 7A Comună Malaia, 1978 40.607.463.335 S = 0,707 ha județul Vâlcea 47. 8.18.01 Baraj Brădișor H = 62 m, DN 7A - DN 7A Comună Malaia, 1982 187.619.922.304 S = 0,784 ha județul Vâlcea 48. 8.18.01 Baraj Voila H = 20 m, Dridif, Cincisor Comună Voila, 1989 134.251.801.695 S = 0
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232210_a_233539]
-
mDm; județul Vâlcea S = 6 ha 29. 8.18.01 Lacul de acumulare Malaia VBRUT = 3,44 milioane m3; Malaia, DN 7A Comună Malaia, 1978 - NNR = 480 mDm; județul Vâlcea S = 47 ha 30. 8.18.01 Lacul de acumulare Brădișor VBRUT = 39 milioane m3; DN 7A Comună Malaia, 1982 - NNR = 425 mDm; județul Vâlcea S = 130 ha 31. 8.18.01 Lacul de acumulare Voila VBRUT = 12,25 milioane Dridif, Beclean, Comuna Voila, 1989 - m3; NNR = 423,5 mDm; Făgăraș
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232210_a_233539]
-
807.714.470 S = 0,1135 ha județul Vâlcea 46. 8.18.01 Baraj Malaia H = 29,5 m, Malaia DN 7A Comună Malaia, 1978 40.607.463.335 S = 0,707 ha județul Vâlcea 47. 8.18.01 Baraj Brădișor H = 62 m, DN 7A - DN 7A Comună Malaia, 1982 187.619.922.304 S = 0,784 ha județul Vâlcea 48. 8.18.01 Baraj Voila H = 20 m, Dridif, Cincisor Comună Voila, 1989 134.251.801.695 S = 0
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232159_a_233488]
-
mDm; județul Vâlcea S = 6 ha 29. 8.18.01 Lacul de acumulare Malaia VBRUT = 3,44 milioane m3; Malaia, DN 7A Comună Malaia, 1978 - NNR = 480 mDm; județul Vâlcea S = 47 ha 30. 8.18.01 Lacul de acumulare Brădișor VBRUT = 39 milioane m3; DN 7A Comună Malaia, 1982 - NNR = 425 mDm; județul Vâlcea S = 130 ha 31. 8.18.01 Lacul de acumulare Voila VBRUT = 12,25 milioane Dridif, Beclean, Comuna Voila, 1989 - m3; NNR = 423,5 mDm; Făgăraș
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232159_a_233488]
-
Camerei Deputaților nr. 5 Orașul BREZOI Localitate componentă: Brezoi Sate ce aparțin orașului: Călinești, Corbu, Drăgănești, Golotreni, Păscoaia, Proieni, Valea Lui Stan, Văratica Orașul CĂLIMĂNEȘTI Localități componente: Călimănești, Căciulata, Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Păușa, Seaca Comuna Berislăvești Sate: Stoenești, Berislăvești, Brădișor, Dângești, Robaia, Rădăcinești, Scăueni Comuna Boișoara Sate: Boișoara, Bumbuești, Găujani Comuna Budești Sate: Budești, Barza, Bercioiu, Bârsești, Linia, Piscu Pietrei, Racovița, Ruda Comuna Bujoreni Sate: Olteni, Bogdănești, Bujoreni, Gura Văii, Lunca, Malu Alb, Malu Vărtop Comuna Câineni Sate: Câinenii Mici
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și munții Căpățânii. Bradul evocă bogăția silvică a zonei, iar cele trei conuri reprezintă satele componente ale localității. Capra neagră și peștele reprezintă bogăția cinegetică și piscicolă a zonei. Vârful ondulat amintește de râul Lotru și de lacul de acumulare Brădișor. Roata de moară face referire la cele trei hidrocentrale din localitate. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Voicești, județul Vâlcea Descrierea
HOTĂRÂRE nr. 1.144 din 27 noiembrie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Malaia şi Voiceşti, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247081_a_248410]
-
considerau numele "Barasu" ca provenind din slavonul "baras", însemnând „cetate” sau „adevăr”. Totuși, G. Kisch încearcă în 1929 o nouă derivare a celor două toponime, "Corona" și "Brașov", după lucrarea lui F. Philippi: "krun", care ar fi însemnat „ienupăr” sau „brădișor”, de unde numele de "Brașeu" > "Bră(d)șeor". Dacă se acceptă varianta G. Kisch și F. Philippi, atunci trebuie menționat că bradul (arhaic *bradzŭ) este un hidronim [ref?] răspândit și aparține fondului autohton (traco-dac) al limbii române. Brașov poate reprezenta o
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Stănija, unde Ioan Cătălina, căutător de aur autorizat, însoțește și inițiază grupuri de turiști în expediții de căutare a aurului în albia râurilor. Un eventual traseu ar putea fi cel ce pornește din zona Cotoncu și se continuă spre Muntele Brădișor - Grohaș - Tarnița - Almașu Mare, pe teritoriul județului Albă, - Fericeaua - Dealul Ungurului - Stănija. Acest traseu merită să fie străbătut pentru că turiștii vor avea șansa să descopere o lume străveche, vor găsi adăpost în case rustice, sau la stanele de oi, vor
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
bolilor de rinichi. Ferigile mai pot fi folosite ca și plante decorative. Ferigile arborescente străvechi au și ele o importanță deosebită , deoarece au format, în timp, rezerve consistente de huilă și antracit (cărbuni). Exemple de ferigi: Lycopodium clavatum (pedicuță sau brădișor), Selaginella helvetica (struțișor), Polypodium vulgare (feriguța), Dryopterix filix-mas (feriga comună).
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
barajul Vidra, a unei rețele de captări și aducțiuni secundare, a 4 baraje în arc (Galbenul, Petrimanu, Jidoaia, Balindru (3 stații de pompare, etc. și în cele din urma a celor trei centrale, Ciunget (510 MW), Mălaia (18 MW), și Brădișor (115 MW). Construcția hidrocentralei Ciunget a demarat în anul 1966 și a impus realizarea unor volume mari de lucrări în condiții de izolare, altitudine și acces dintre cele mai dificile. Aceste lucrări au permis punerea în funcțiune a primului grup
Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget () [Corola-website/Science/311298_a_312627]
-
condiții de izolare, altitudine și acces dintre cele mai dificile. Aceste lucrări au permis punerea în funcțiune a primului grup al centralei Ciunget în noiembrie 1972 și a ultimului grup în august 1975. Lucrările la celelalte două hidrocentrale, Mălaia și Brădișor, au demarat în toamna anului 1973, punerea în funcțiune a hidrocentralei Mălaia s-a făcut în 1978, iar a celei de la Brădișor în anul 1982. În anul 2009, hidrocentrala Lotru-Ciunget a fost oprită complet în vederea retehnologizării. Până la acel moment, a
Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget () [Corola-website/Science/311298_a_312627]
-
Ciunget în noiembrie 1972 și a ultimului grup în august 1975. Lucrările la celelalte două hidrocentrale, Mălaia și Brădișor, au demarat în toamna anului 1973, punerea în funcțiune a hidrocentralei Mălaia s-a făcut în 1978, iar a celei de la Brădișor în anul 1982. În anul 2009, hidrocentrala Lotru-Ciunget a fost oprită complet în vederea retehnologizării. Până la acel moment, a produs peste 26 milioane MW, cumulând peste jumătate de milion de ore de funcționare. Centrala a fost repusă în funcțiune în februarie
Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget () [Corola-website/Science/311298_a_312627]
-
țări, motiv pentru care a fost declarată monument al naturii. În alte părți i se spune „"curpen"”, numele științific fiind „"Ruscus hypoglossum"”. Tot prin păduri, pe sub coroana bogată a copacilor se întâlnesc diferite specii de graminee între care predomină scrada, brădișorul, orhidee de diferite culori și nuanțe, frumos mirositoare, măcrișul iepuresc, cărora li se asociază numeroși bureți. Dintre aceștia, comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
străbătut cu piciorul în toate anotimpurile anului, cu multă ușurință. Muntele Vâlcan oferă excelente condiții pentru practicarea alpinismului. Partea să estică, în zona stâncăriilor, are trasee pitonate. De pe vârfurile "Căprăreasa" și "Caprifoiul" se văd: culmea teșita de origine calcaroasa a "Brădișorului", casele răzlețe ale cătunelor sau satelor Grohotele, Cornățel, Serbaia, Porcurea și Tarnița, coloanele poliedrice de bazalt ale Detunatelor, Dealu Mare, peste care trece șoseaua Zlatna - Abrud, Roșia Montană, Abrudul, Câmpeniul, chiar cetatea Devei spre sud și culmile Masivului Retezat.
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
curechi de munte ("Ligularia sibirica") - specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), omag vânăt ("Aconitum toxicum"), arnică ("Arnica montana"), ruginare ("Andromeda polifolia"), brădișor (cu specii de: "Lycopodium selago" și "Huperzia selago") sau pedicuță ("Lycopodium clavatum"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, conace, monumente de arhitectură); astfel:
Turbăria Ruginosu () [Corola-website/Science/323970_a_325299]
-
separat de cel mare. Vegetația caracteristică este cea halofilă (plante specifice sărăturilor ) - cantonată în jurul izvoarelor sărate și în vecinătatea masivelor de sare - cu un exemplu strălucit de adaptare la solurile sărate: ("Salicornia europaea"), cunoscută și sub denumirea de brâncă sau brădișor de sărătură. Ca o curiozitate trebuie să amintim că primul tratat botanic despre zona Praidului a apărut în manuscrisul botanistului Benkő József (1740-1814) în care descrie o plantă numită “brădișor” Lycopodium selago. Prima lucrare botanică despre flora Ardealului, apărută sub
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
sărate: ("Salicornia europaea"), cunoscută și sub denumirea de brâncă sau brădișor de sărătură. Ca o curiozitate trebuie să amintim că primul tratat botanic despre zona Praidului a apărut în manuscrisul botanistului Benkő József (1740-1814) în care descrie o plantă numită “brădișor” Lycopodium selago. Prima lucrare botanică despre flora Ardealului, apărută sub formă tipărită (1816, la Viena) aparține lui J.Chr.G. Baumgarten, și în ea sunt enumerate zone botanice interesante din această microregiune. În cursul cercetărilor botanice Fridrich Fronius (1837) amintește
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
cu râul Vlășinescu și reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofice cu o bogată floră și faună specifică turbăriilor. Flora este constituită din arbori, arbusti și ierburi cu specii de: molid ("Picea abies"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), mesteacăn ("Betula nana") brădișor ("Lycopodium selego"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), roua cerului ("Drosera rotundiflora" - specie insectofagă), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), brădișor ("Lycopodium selago") sau trifoiște ("Menyanthes trifoliata"). Fauna este reprezentată de specii de reptile (viperă - "Vipera berus"), amfibieni (salamandră
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]