129 matches
-
Brăduleț (în trecut, Brătieni-Galeșu și Brătieni) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Alunișu, Brădetu, Brăduleț (reședința), Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleni și Ungureni. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile râului Vâlsan. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703I, care o leagă spre sud de Mușătești (unde se intersectează cu DN73C), Mălureni și Merișani (unde
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
în nord-vestul județului, pe malurile râului Vâlsan. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703I, care o leagă spre sud de Mușătești (unde se intersectează cu DN73C), Mălureni și Merișani (unde se termină în DN7C). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brăduleț se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%). Pentru 4,07% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
locuitori; iar comuna Brădetu avea 820 de locuitori în unicul ei sat. În 1931, comuna Brădetu a fost desființată, satul ei trecând la comuna Brătieni. După al Doilea Război Mondial, comunei și satului Brătieni le-a fost schimbată denumirea în "Brăduleț". În 1950, ea a trecut la raionul Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci fiind desființat și satul Slătioara (numit inițial "Seci") care a fost comasat cu satul Slămnești. În comuna Brăduleț se
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
în "Brăduleț". În 1950, ea a trecut la raionul Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci fiind desființat și satul Slătioara (numit inițial "Seci") care a fost comasat cu satul Slămnești. În comuna Brăduleț se află (secolul al XV-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu format din biserica „Înălțarea Domnului”, turnul clopotniță (secolul al XVIII-lea) și zidul de incintă. Un alt monument istoric de interes național, clasificat ca monument memorial
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
interes național, ansamblu format din biserica „Înălțarea Domnului”, turnul clopotniță (secolul al XVIII-lea) și zidul de incintă. Un alt monument istoric de interes național, clasificat ca monument memorial sau funerar, este crucea de piatră din curtea bisericii din satul Brăduleț, cruce datând din 1584.
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
versanților în trepte. Altitudinea relativ mică se păstrează și la sud de Nucșoara, vârful Alunișu abia ajungând la 839m, și aceasta datorită unei ridicări anticlinale pe direcția est-vest. Înspre sud interfluviul se îngustează foarte mult (mai puțin de 2km între Brăduleț și Corbi), devenind o culme joasă cu multe înșeuări. După această îngustare, interfluviul se evazează ușor și începe să urce până în Vârful Toaca (896,9m) de asemenea un nod hidrografic reprezentativ pentru Subcarpații Argeșului. Partea nordică a interfluviului până sub
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Fosta Mănăstire Valea Comuna Țițești, Argeș satul Valea Mănăstirii k)18. Biserica Hârtești Comuna Țițești, Argeș satul Bucșenești-Lotași k)19. Biserica Adormirea Maicii Comuna Bălilești, satul Băjești Argeș Domnului, cu ruinele curții lui Mareș Băjescu k)20. Biserica fostului Comuna Brăduleț, satul Brădet Argeș schit Brădet k)21. Biserica Mănăstirii Comuna Cotmeana, satul Cotmeana Argeș Cotmeana k)22. Biserica Precista Municipiul Bacău Bacău k)23. Biserica Adormirea Municipiul Onești, Bacău Maicii Domnului localitatea Borzești k)24. Catedrala romano-catolică Municipiul Oradea Bihor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Roșia Montană, Săliștea, Săsciori, Sântimbru, Stremț, Șona, Vadu Moților, Vidra, Vințu de Jos. ARAD Municipii Arad Orașe Lipova, Nădlac, Pâncota Comune Brazii, Fântânele, Gurahonț, Hălmagiu, Pecica, Pleșcuța, Sântana, Șeitin, Zăbrani. ARGEȘ Municipii Pitești, Câmpulung, Curtea de Argeș Comune Aninoasa, Arefu, Băiculești, Bălilești, Brăduleț, Budeasa, Cetățeni, Corbi, Cosești, Cotmeana, Dâmbovicioara, Domnești, Mălureni, Moșoaia, Mușătești, Pietroșani, Poiana Lacului, Rucăr, Ștefănești, Tigveni, Țițești. BACĂU Municipii Bacău, Onești Orașe Comănești, Moinești, Târgu Ocna Comune Bârsănești, Berești-Tazlău, Berzunți, Bogdănești, Cașin, Căiuți, Corbasca, Gura Văii, Horgești, Livezi, Mărgineni, Negri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Guttenbrunn. Oferta firmei cuprinde o gamă diversificată de felicitări pentru diferite ocazii (peste 200 de modele), invitații de nuntă (peste 600 de modele), lumânări simple sau parfumate, de diferite forme și dimensiuni, lucrate manual, baloane colorate, decorațiuni din hârtie (ghirlande, brăduleț, clopoței, tort etc.), ornamente pentru Sărbătorile de Iarnă, albume foto, sfeșnice, toate din Elveția, Franța, Ungaria și Turcia. În perioada 2-16 decembrie firma va organiza o expoziție cu vânzare articole decorative și la Arad, la Teatrul de Stat. Informații suplimentare
Agenda2003-47-03-servicii () [Corola-journal/Journalistic/281750_a_283079]
-
mai bună nasturi de carton, răsucește coifuri din hîrtie lucioasă, atîrnă dintr-un colț în altul al camerei ghirlande împletite, aprinde lumînările din brad, pune artificiile pe calorifer, îndreaptă încă o dată fundele cutiilor împachetate în inimioare și Moș Crăciun și brăduleți și reni și fulgi expandați de zăpadă, uite-atîta de mari. E îmbrăcat în smoching, are un papion cu fluturași movalii și șosete lila. Șampania are 40C. Se aud vocile colindătorilor și ale băieților negri din background. După ce toate sînt la
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
dispun de izvoare de ape minerale, din care se remarcă județele: Argeș - 3, Caraș-Severin - 1, DÎmbovița - 1, Mehedinți - 2, Gorj - 1, Prahova - 2, Sibiu - 3 și VÎlcea - 5. Localizarea acestora pe unități administrative, este următoarea: Albeștii de Muscel (4 izvoare), Brăduleț, Sat Brădetu și Cetățeni (Argeș); Băile Herculane (CarașSeverin); Bezdeag (DÎmbovița); Satu Pociovaliște, Cătunul HulubaNovaci (Gorj); Bala și Balta (Mehedinți); Bușteni și Sinaia (Prahova); Avrig, Porumbacu de Jos și Sadu la locul denumit „Saramura de pe Tocile” (Sibiu); Călimănești, Căciulata, Cozia, Costești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Muntele Mic, iar din cea dea a doua magistrală, respectiv din sud, se desprind spre nord numeroase artere ce fac accesibilă vizitarea a numeroase obiective: TÎrgoviște - Moroeni - Sinaia, CÎmpulung Muscel - Rucăr -Moeciu - Bran - Râșnov - Brașov; CÎmpulung Muscel - Cabana Voina, Domnești - Brăduleț, Tigveni - Sălătrucu, RÎmnicu VÎlcea - Olănești, Tomșani - Costești, Horezu - Vaideeni Polovragi, Baia de Fier - Polovragi, Bengești - Ciocadia - Novaci, Arcani - Runcu. În al treilea rînd, cele două șosele paralele de o parte și de alta a lanțului montan sunt legate Între ele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe de o parte de limitare a construcțiilor la nivelul actual În stațiunile nominalizate mai sus, iar pe de altă parte de orientat investițiile spre stațiunile de interes local, care dispun Însă de puternici factori balneoclimaterici: Sugag și Sureanu (Alba), Brăduleț, Sat Brădețu, Nucșoara și Nămăești, Valea Pravăț (Argeș), Fundata și SÎmbăta (Brașov); RÎnca și Polăvragi (Gorj), Parâng (Hunedoara), Costești (VÎlcea), etc. b) construcțiile ce urmează a fi realizate, să nu fie de tipul hotelurilor masive și luxoase, ci vile cochete
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la finalizarea celei de a II-a linii paralele cu Carpații Meridionali, dar va oferi cele mai prielnice condiții pentru: a) creșterea mișcării turistice dinspre sud spre Munții: Făgăraș, Parîng, VÎlcan; b) căi de acces sigure spre viitoarele stațiuni de la Brăduleț, Nucșoara (Argeș), Costești - Horezu (VÎlcea), Polovraci și RÎnca (Gorj); c) precum și pentru dispersia turiștilor În toată zona de nord a DÎmboviței, Argeșului, VÎlcei și Gorjului. c) În domeniul potecilor de munte Lansarea cu mai bine de patru decenii În urmă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cumpăna, Valea cu pești, Capra , Ierbașu; - restaurantul și bufetul rustic Casa Argeșană lîngă baraj; - popas turistic; BEREVOEȘTI. - colecția de artă plastică - amenajată În clădirea școlii vechi - donată de Mihai Tican Rumano (1895 - 1967); - casa memorială a lui Mihai Tican Rumano; BRĂDULEȚ. - m. arh. - biserica de piatră din Brădețul, ctitor Mircea Ciobanu; - izvoare de apă minerală; - stațiune balneo - climaterică sezonieră - apă minerală de Brădeț (sulfuroasă, sulfatată) indicată În tratarea unor afecțiuni renale, ginecologice, ale aparatului locomotor (În satul Brădetul); CORBENI. - M.i
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pentru dezvoltarea schimburilor comerciale ale României cu multe țări și îndeosebi o evoluție permanentă a relațiilor româno-franceze. Franța este un partener consecvent și a devenit un investitor important pentru economia României. PETRE NICA Născut la 17 septembrie 1934, în comuna Brăduleț, județul Argeș. Căsătorit, are un copil. Profesia: economist cu specialitatea comerț exterior. Studii A absolvit șapte clase elementare în comuna Brăduleț, județul Argeș și trei clase la Școala Medie Tehnică pentru Industria Textilă, Curtea de Argeș. Bacalaureatul la Liceul "Mihai Viteazul", București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
consecvent și a devenit un investitor important pentru economia României. PETRE NICA Născut la 17 septembrie 1934, în comuna Brăduleț, județul Argeș. Căsătorit, are un copil. Profesia: economist cu specialitatea comerț exterior. Studii A absolvit șapte clase elementare în comuna Brăduleț, județul Argeș și trei clase la Școala Medie Tehnică pentru Industria Textilă, Curtea de Argeș. Bacalaureatul la Liceul "Mihai Viteazul", București. Licențiat al Facultății de Comerț Exterior, Academia de Studii Economice, București, 1960. Limbi străine: germana și engleza. Activitate diplomatică în domeniul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
arunc azimă și vin, ci sărăcia.“ Din azima aruncată este bine să mănînce fetele mari, căci se vor mărita curînd. Se crede că, mergînd mirele și mireasa la cununie, e bine să ieie în fiecare car sau trăsură cîte un brăduleț, c-apoi tinerii se bucură de o viață veselă, precum se bucură fiecare cînd vede, mai ales iarna, bradul verde. Mirilor intrați în biserică să se cunune li se așterne sub picioare o scoarță sau alt așternut pe care se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acele pagini care conțin documente mai puțin cunoscute, comentarii privind unele manuscrise. SCRIERI: Istroromânii, Hotin, 1937; Mensa academică, Cernăuți, 1938; Invocația în poezia populară, București, 1980; Studii de literatură, Iași, 1983. Culegeri: Ciripiri ciribire, Cernăuți, 1935; Texte istroromâne, București, 1959; Brăduleț de pe cărare, Bacău, 1972 (în colaborare); Folclor literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea, 1979; Folclor literar din Suceava, Iași, 1989. Repere bibliografice: E. Ionașcu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, LR, 1960, 2; Matilda Caragiu Marioțeanu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, „Fonetică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
relicvele” comunismului prezente încă în Argeș, cum ar fi strada Mitrea Cocor din Pitești ori numele schimbate de vechiul regim ale unor localități precum Florica lui Brătianu (și a lui Ion Pillat, domnule profesor!) sau Brătieni de lîngă Curtea de Argeș devenită Brăduleț. Știm și noi, din alte județe, multe asemenea relicve. Nu trece tot omul măcar o dată vara prin comuna 23 August din județul Constanța? Fostul nume turcesc a fost uitat de edili, de prefectură, de politicienii la putere sau în opoziție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
editat de cercetători de la Muzeul }ăranului Român, LXXX, Anii '80 și bucureștenii (p. 225-226). În primele manuale ale copilăriei mele (din anii '60) politizarea e prezentă, dar prinsă într-un cadru de euforizare a iernii care o face parcă nostalgic-acceptabilă: "Brăduleț, brăduț drăguț / Ninge peste tine", "serbarea pomului de iarnă", "orășelul copiilor" ("Tovarășe milițian, ce se construiește aici? - întreabă doi copii cu ghiozdanele în spate"), Moș Gerilă, zăpada care apără semănăturile, compunerea școlară: Afară ninge cu fulgi mari și rari" / "mari
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
Albeștii Albeștii de 28.112 160 270 de Argeș Argeș 2. C.S.V. Albeștii Albeștii de 28.110 82 152 de Muscel Muscel 3. C.S.V. Aninoasa Aninoasa 28.108 124 0 4. C.S.V. Bascov Bascov 28.121 135 877 5. C.S.V. Brăduleț Brăduleț 28.118 80 652 6. C.S.V. Bârla Bârla 28.114 200 2.200 7. C.S.V. Babana Babana 28.120 75 707 8. C.S.V. Boteni Boteni 28.116 164 836 9. C.S.V. Colibași Colibași 28.147 50 950 10. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Albeștii de 28.112 160 270 de Argeș Argeș 2. C.S.V. Albeștii Albeștii de 28.110 82 152 de Muscel Muscel 3. C.S.V. Aninoasa Aninoasa 28.108 124 0 4. C.S.V. Bascov Bascov 28.121 135 877 5. C.S.V. Brăduleț Brăduleț 28.118 80 652 6. C.S.V. Bârla Bârla 28.114 200 2.200 7. C.S.V. Babana Babana 28.120 75 707 8. C.S.V. Boteni Boteni 28.116 164 836 9. C.S.V. Colibași Colibași 28.147 50 950 10. C.S.V. Căteasca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
al comunei Valea Danului, județul Argeș (2 acte materiale); - VIȘAN IONEL DRAGOȘ, primar al comunei Cotmeana, județul Argeș (2 acte materiale); - PEPENEL NICOLAE - CORNEL, primar al comunei Bughea de Sus, județul Argeș (2 acte materiale); - SIMION EMIL, primar al comunei Brăduleț, județul Argeș (3 acte materiale); - BOȚÂRCĂ GHEORGHIȚĂ, primar al orașului Topoloveni, județul Argeș (3 acte materiale); - POȘTOACĂ DAMIAN - ION, primar al comunei Mioarele, județul Argeș (2 acte materiale). S-a dispus urmărirea penală față de 17 primari și directori, la data
Deputatul Drăghici, baronul Nicolescu și 43 de primari, urmăriți penal de DNA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31821_a_33146]
-
contracte sunt următoarele: Curtea de Argeș, Mioveni, Topoloveni, Țițești, Mihăești, Moșoaia, Stâlpeni, Leordeni, Coșești, Budeasa, Micești, Nucșoara, Mozăceni, Morărești, Stolnici, Corbeni, Tigveni, Dragoslavele, Dâmbovicioara, Sălătrucu, Lunca Corbului, Vedea, Cocu, Cuca, Uda, Șuici, Mălureni, Stoenești, Băbana, Mărăcineni, Valea Danului, Cotmeana, Bughea de Sus, Brăduleț, Rociu, Arefu, Cicănești, Merișani, Negrași, Mioarele, Mușătești, Priboieni, Domnești, Godeni, Corbi și Cepari. Valoarea lucrărilor, 3,1 milioane de lei Valoarea totală a celor 105 contractelor de prestări servicii încheiate între SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING SRL București cu instituțiile publice
Deputatul Drăghici, baronul Nicolescu și 43 de primari, urmăriți penal de DNA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31821_a_33146]