103 matches
-
acestuia și data fabricației. Dicționar - Vereurile = ateliere specializate care prelucrau fierul brut (”pâinea de fier”) obținut prin topire, fragmentând metalul cu ajutorul ciocanelor mari acționate hidraulic. Aceste fragmente de minereu topit erau apoi transformate prin Întindere În: unelte agricole (sape, hârlețe, brăzdare, cuțite de plug), unelte casnice (de bucătărie, de vatră, Încuietori, chei), unelte populare manufacturiere (pentru cojocărie, potcovărie etc), fier forjat ornamental pentru decorarea ferestrelor (gratii) sau a porților, arme de foc și ceasuri. - Foi sau foale = aparat sau dispozitiv realizat
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
avea o sticlă în mână, nu cunoștea decât două gesturi: să se descheie la brăcinar sau să-și scoată revolverul din teacă... Nikolai scutura din cap, zâmbea, apăsa cu putere coarnele plugului. Nu, nu puteau face nimic împotriva înaintării acelui brăzdar lustruit de țărână, împotriva acelui pământ deschis în așteptarea seminței, împotriva acelui vânt de o prospețime având încă miros de zăpadă, dar care se amesteca deja cu suflul călduț al arăturilor. Alteori, vorbind cu sătenii care îndrăzneau tot mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
copil de opt ani în nopțile alea încă reci?“ Închipuindu-și fuga asta, vedea țara întreagă populată de activiști, încurcați în gheme de panglică telegrafică... Se apropiau. Nikolai se aplecă, scoase un smoc de iarbă uscată care se înfășurase în jurul brăzdarului, iar cu cealaltă mână verifică ascunzătoarea: în făgașul rotunjit din capătul brazdei, degetele lui atinseră mânerul unei securi. Acum se simțea eliberat. Nu mai avea gânduri, nu mai avea șovăieli. Aveau să-l înconjoare, el se va apleca pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mână verifică ascunzătoarea: în făgașul rotunjit din capătul brazdei, degetele lui atinseră mânerul unei securi. Acum se simțea eliberat. Nu mai avea gânduri, nu mai avea șovăieli. Aveau să-l înconjoare, el se va apleca pentru a schimba, chipurile, unghiul brăzdarului, va apuca securea, îl va lovi cu ea pe Batum, apoi pe inspector. Carasin, cel mai netrebnic, va încerca s-o ia la sănătoasa. Krasnâi, incapabil să acționeze, va începe să urle... I se părea că are capul înfășurat în
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pe care-l mai aveam l-a arestat tovarășul Batum acum două săptămâni... Da, fierarul, Ivan Gutov. Și ăsta, ia priviți, ăsta nu mai e plug, e o grămadă de fiare vechi. Și din ce cauză? Pentru că șurubul care strânge brăzdarul s-a rupt, dar cum fierăria e închisă... Vă spun cu mâna pe inimă: să dau asta la colhoz e mai rău decât o pungășie, asta e... (Nikolai coborî vocea) e sabotaj! Era cuvântul-cheie al epocii, concluzia atâtor verdicte publicate
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
așa, eu nu pot zice nimic. Aduc și calul, și plugul, fuguța. De ce să mai zăbovim? O să merg cu dumneavoastră. Iar secretarul o să-mi facă o hârtie, cum că la colhoz se primesc uneltele stricate... Se sprijini de plug, scoțând brăzdarul, puse calul s-o ia înainte. Carasin, nervos, apucă hățul. — Stai, așteaptă, mai poți încă ara. Astăzi..., bâigui el și se întoarse așteptând încuviințarea inspectorului. Nikolai se prefăcu înfuriat: — Cum adică, pot ara? Cu un cal care nu mai e
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Din perioada feudalismului dezvoltat, au fost descoperite aici mărgele din argilă, lulele frgmentare și o bilă de rășină neagră; Dealul Șurăneștilor. La 500 m. nord de sat și la 150m. spre est de drumul Dănești Șurănești, a fost găsit un brăzdar de plug din fier din epoca migrațiilor (sec. IV e.n.); La cimitir. în marginea drumului Dănești Bereasa, în partea de vest a satului, în dreptul cimitirului au fost descoperite fragmente de vase, lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenușie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
grecești din pastă roșcată, iar sec. III printr-un fragment de mănușă de amforă din pastă cretoasă gălbuie. Din perioada începutului epocii migrațiilor au fost identificate resturi de oale, străchini și castroane lucrate la roată din pastă fină cenușie, un brăzdar lucrat din fier, o fusaiolă bitronconică și o mărgică. De la sfîrșitul sec. IV și începutul sec.V provin mai multe resturi de vase lucrate la roată din pastă impură, cu pietricele și nisip ca incredient. Secolele X-XII sînt reprezentate prin
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mărgică de sticlă, abia cît e bobul de nohot; sau, cînd, lunecînd în ispită, pe rînd, cîte unul, cercau inelușuș de fildeș țîșnit rostogol spre lumină prin vreo crăpătură de bulgăre care, fusese și el zdruncinat cu puternicul vărf al brăzdarului. Cine mai știe de cîte ori, veseli, ne-am tot aplecat să luăm ori o secere verde de bronz care, tare vioaie, ba, chiar și sfătoasă, dovezi arăta orișicui că, demult este trimilenară ori, un rușinos colit ce, hondros și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pieptar negru, mîneci albe, timpi ținuți pe vorbe schimbate cîte una, shi nhe înhîlhnim înh Burdhuhenhi, limită cu seducția fonfăielii, halta Bănești cîmpuri ondulate, Verești fier ruginit pe cer rambleul de Leorda, personalul Verești Botoșani n-a plecat, plugul locomotivei brăzdar în iarbă, traversele în penumbră, capricii să-ți inventezi receptori cînd ești soare, rozul din tencuială schimbă soarele în el, sora lui Eugen și cu Romică Stan, nu sînteți cinci educatoare? Miroslovești, tot din Miroslovești și el și Rodica, copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de a grăpa semănăturile poate deplasa semințele între rânduri, făcând pră șitul extrem de dificil și cauzând pierderi de plante. în afară de cazul când mărunțirea terenului a fost făcută la timp, lățimea prășitului nu trebuie să fie mai mare decât cea a brăzdarului, deoarece rândurile cu plante cultivate vor fi scoase din aliniament. Munca de cercetare la fermele ecologice din Elveția (rezumate de Schmid și Steiner în Hoffman și Geire, 1987) a scos la vedere rezultate interesante privind interacțiunile dintre rotația culturilor și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
practică, este atributul ei cel mai caracteristic. Atena nu e numai patroana meșteșugurilor feminine prin excelență, cum ar fi torsul și țesutul. Ea este mai ales "politehniciană", inspiratoare și învățătoare a tuturor meșteșugarilor specializați. Fierarul învață de la Atena să făurească brăzdarul plugului și olarii o invocă: "Vino la noi, Atena, ține-ți mâna deasupra cuptorului nostru!"34 Ea, îmblânzitoarea de cai, a inventat zăbala calului și i-a învățat pe oameni cum să se folosească de car. Când e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fără amintiri își croiesc cu mare dificultate un viitor care să le fie propriu. Nașterea concomitentă a agriculturii și a scrierii, a crestăturii în piatră și a aratului, comunitatea originară a argilei și a humusului au alăturat scribul și țăranul. Brăzdarul și pana. Pagina cărților noastre vine din latinescul pagus, care înseamnă "cîmp cultivat", iar scrierea greacă numită boustrophédon, care merge de la dreapta la stînga și de la stînga la dreapta, răstoarnă căruța-n drum. Sînt fapte de istorie și de etimologie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
-l mai aud în gura domniei tale! Îți poruncesc "Să ai!" Dacă "n-am", îl înfruntă Juga, deloc speriat de amenințările lui Vodă. Suntem datori și la Sighișoara pentru cele cinci bombarde... Și pentru iarba de pușcă, genovezilor... Și pentru brăzdarele cele de fier... Parcă Măria ta nu știe... Da! Fără "pâinea noastră cea de toate zilele", suntem înfrânți înainte de a scoate spada... Să ai! Dacă n-am, o ține vistiernicul. Fantastic! L-ați auzit?! Unde s-a mai pomenit ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
raza Imperiului Mongol erau obligați să dea în fiecare an haraci sau bir pe fiecare cap de om, tamga pe fiecare cap de vită, dare pe plugul cu roate, pe cel fără roate și pe plugul cu cârlig, adică cu brăzdar, mertice din cereale, călăuze și cai de olac la dispoziția dregătorilor mongoli. Perceperea lor se făcea de către organe speciale. Birul, dările pe pluguri și merticele erau strânse de către posadnici, adunarea din vitele tamgăluite cădea în sarcina trimișilor speciali - mai târziu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
înălțimi până la 1200 metri altitudine. În spațiul destinat prezentării agriculturii am expus semințe care aparțin principalelor plante care au fost cultivate în zona noastră (mei, grâu, orz, ovăz, secară, porumb, fasole etc., unelte pentru lucrul pământului (plug de lemn cu brăzdar de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
fierar. În muzeu am sugerat și o casă țărănească cu tindă rece și cameră. În cameră am expus mobilier, țesături și inventar gospodăresc din zona etnografică Trotuș. Sub șoprul atașat casei am expus o căruță, un plug de lemn cu brăzdar de fier, un harnașament pentru cai etc. Expoziția se încheie cu un sector în care ne-am propus să schimbăm periodic exponatele, în funcție de sărbătorile de peste an. La deschiderea care a avut loc în ajunul sărbătorilor de iarnă am expus obiecte
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Ceramica descoperită este lucrată cu mâna sau cu roata cu turație înceată și medie.39 în general, în așezările culturii Dridu, s-au descoperit unelte și obiecte care atestă existența unei populații care se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor: brăzdare, săpăligi, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, gropi de păstrare a cerealelor, semințe carbonizate etc. Analiza paleobotanică a boabelor carbonizate au evidențiat mai multe specii de grâu, orz, secară, ovăz, mei și mazăre. în legătură cu creșterea animalelor, se practica păstoritul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acest om pe care personal nu-l cunosc a trecut la revigorarea agriculturii și a unor fabrici nu numai în județul nostru ci și în județul Suceava și mai știu eu unde. Mii de hectare au prins iar viață sub brăzdarul plugului și grânele au umplut iar magaziile spre folosul acestei țări aduse din ce în ce spre stadiul de mizerie pe care i-l doreau cu ardoare toți copoșii din politica românească și chiar de aiurea. În momentul când cineva
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
furibund, Luváh zvîrli-n puhoaie Sulițele lui Urizen din carele de luptă în jurul cortului cel sfînt. 510 Începu vrajba, si țipete și strigate cutremurară vastul firmament. Urthona-ntunecatul statu lîngă nicovala-i; morman de fier Cu furie pe nicovala scînteiá pregătit pentru brăzdare și lopeți. Toți Fiii lui fugiră de la el să se alăture în lupta; palid auzi Glasul cel Veșnic; se ridică în picioare, sudoarea-i îngheța pe mădularele-i mărețe. 515 Ciocanul și-l lasă să cadă: și dezbinîndu-se din sînu-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Rohonczy. Unul dintre cei mai activi, medicul N. Săvescu de la New York, organizează anual la București simpozioane de dacologie și tracologie, căutînd să ne convingă că locuitorii din partea noastră de lume au inventat secera (nu și ciocanul!), cuțitul curb, plugul cu brăzdar din corn de cerb sau din silex, jugul, toporul, roata olarului și cea de car, carul însuși, căruța, cotiga, statueta de marmură, sanctuarul de lut, svastica ș.a. Dl Mircea Babeș își încheie într-un mod aproape resemnat articolul din Observator
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
crescut, am trăit cu obsesia frontierei. Copil fiind, am văzut - culmea ridicolului - Marea îngrădită cu „arici” de fier. Și-acum...? Unde sunt vameșii, unde sunt grănicerii, unde gardurile de sârmă ghimpată, unde culoarele largi tăiate prin păduri, unde este pământul brăzdar proaspăt, acel no mans land în care și-au pierdut viața zeci, sute, poate chiar mii? De aproape un ceas ne tot învârtim între două sate fără să știm dacă am trecut sau nu frontiera. Ne oprim de câteva ori
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
astăzi jumătăți. Cât rău făcutu-ni-s-a! Degeaba scris-am eu scrisori Din vremuri de urgie, Și m-am rugat de-atâtea ori Mai bine să vă fie. Avut-am piatră la hotar Și-n țara noastră singuri Cules-am holde din brăzdar. Acum n-aveți nici linguri... O, biet popor, popor sărac, Cu-o țară prea bogată! Tu vino-i răului de hac Să nu ți-o vândă toată! Și dă-i afară pe străini Cu toți îmburgheziții, Să nu-ți mai
Poezia mişcării anti-Băsescu - Luceafărul 2011, varianta pentru piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23880_a_25205]
-
Unde, precum pere, prăsade carbonizate, Din copaci puzderia de grauri, risipitor, Va cădea-n băltoace, spre-a prăbuși uscate Tristeți neogoite-n adâncul ochilor. Sub ea, prin nea, petice de pământ negresc, Și vântul de țipete e răscolit ca de brăzdar, Și, cu cât mai întâmplător, cu atât mai firesc În hohotul de plâns versuri compuse-răsar. 1912 Ridicându-se din rombul vuind sacadat Al piețelor de zori încă ne-mpurpurate, Ghersul, motivul meu este sigilat Cu ploile ce mi-au rămas neuitate
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
celtice, triburile tauriscilor s-au stabilit în nord-vestul viitoarei Dacii (să nu uităm, colindele cu Ler împărat au o densitate mai mare în Transilvania). Aceste triburi celtice au adus în arealul Daciei intracarpatice climaxul agrar recunoscut de arheologi: plugul cu brăzdar de fier, coasa, morile circulare de măcinat cereale, roata olarului cu turație rapidă etc. Creatorii culturii La Tène, celții au influențat nu doar agricultura geto-dacilor, ci, foarte probabil, și riturile legate de ciclul anului agrar, cu precădere a capului anului
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]