49,935 matches
-
uit pe lume și domnișoara L(corista) spune/ dacă îmi permiteți v-am visat erați așa și pe dincolo/ era acolo și o cîrtiță pe care aș dori să v-o exprim/ o dați-mi voie (care mă purta în brațe cînd eram copil)/ apoi își intuiește memoria nostalgică îmi spune/ aveți o cicatrice vastă ați putea scrie cu ea v-aș citi cu plăcere aș plînge." O mențiune aparte ar merita capitolul dedicat "prozopoemelor", în care Ion Pop face o
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
pe o tablă de clasă/ cîteva cuvinte galbene întoarse din drum/ cu informații sumare despre lumina orbecăind/ prin stadioanele de afară/ ca o flacără olimpică a nimănui(p.98) sau "ninsoarea mea/ cataclismul alb mă îngroapă fără urmă/ mor în brațe cu un os al Tău de lumină." (p.107) Aproape că nu mai este nevoie să precizăm că asemenea versuri îndreptățesc raportarea la lirica interbelică, în special la Arghezi (de altfel observația s-a și făcut ); totuși, dacă experiența mistică
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
mine adică. A stat așa, privindu-mă, o vreme, pînă cînd totul a început să dispară din fața ochilor mei, pînă cînd chiar conștiința mea a început să dispară. Universul se oprise în loc. Înnebunit de groază, mi-am încleștat mîinile de brațele fotoliului, ca și cum aș fi vrut să mă agăț de o lume care fugea de mine, însă nu am simțit atingerea acestor brațe. Am înțeles atunci că era moartea. Își trase din nou răsuflarea. - Cînd mi-am revenit în simțiri, m-
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
conștiința mea a început să dispară. Universul se oprise în loc. Înnebunit de groază, mi-am încleștat mîinile de brațele fotoliului, ca și cum aș fi vrut să mă agăț de o lume care fugea de mine, însă nu am simțit atingerea acestor brațe. Am înțeles atunci că era moartea. Își trase din nou răsuflarea. - Cînd mi-am revenit în simțiri, m-am trezit așezat acolo, unde vă aflați dumneavoastră acum, pe scaunul acela, în fața fotoliului în care stăteam cînd m-am văzut intrînd
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
verde pe cap, fardată, pantofi de șevro, răspunde la numele de Maria de Mangop. Telefonați la 14120, sau comunicați în strada Remus 16." Tovarășul de la ghișeu, după lectură, se ridică de pe scaun, ieși din cămăruța sa, mă luă aspru de braț, mă strînse tare și-mi șopti, tăios, printre dinți: Ieși afară că te dau pe mîna poliției! Provocatorule!" L-am înteles." Radu Cosașu, Supraviețuirile, vol. 1, Rămășițele mic-burgheze, Editura Fundației PRO, 2002, 232 pag.
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
devenit o povară. Cînd i-am solicitat un interviu, și-a exprimat dorința să mergem pe țărmul mării (nu zărise încă marea de la sosirea la Neptun), să ne așezăm pe o bancă și să stăm de vorbă. I-am oferit brațul și am ajuns în fața mării pe care Nina Cassian o iubește la nesfîrșit, așa cum mi-a mărturisit. Un vînt puternic și-a lăsat amprenta sonoră prin microfon pe banda de casetofon... Stăteam cu spatele la mare, soarele se pregătea să apună, culorile
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
în fața elevilor de rușinea care le lipsește altor dascăli. Oamenii aceștia s-au resemnat să tacă și să-și vadă de treabă, sfidați în cancelarii de impostori susținuți de alți impostori. Unii dintre cei ce poluează școlile cu catalogul sub braț sînt foști turnători de nădejde ai Securității care și-au provocat și apoi trădat colegii și elevii fie pentru bani, fie pentru funcții, fie din complexul nebăgării în seamă, adică din ranchiuni de proști, de frustrați sau de mediocri. A
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
deodată verigheta dăruită de René și eram adânc îndurerată. Apoi eram într-o altă încăpere decât atelierul meu din Lucerna, și mă mângâiam că de aici înainte brățara mea de argint mă va consola de distrugerea verighetei - o priveam pe braț cu uimire; argintul se transforma în aur. M-am trezit apoi brusc; uitasem brățara pe braț și soarele iernii, soare sec și rece, poleia toată camera cu aurul ei. Citesc cartea lui Pacepa, în franceză, acolo scrie că cei doi
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
atelierul meu din Lucerna, și mă mângâiam că de aici înainte brățara mea de argint mă va consola de distrugerea verighetei - o priveam pe braț cu uimire; argintul se transforma în aur. M-am trezit apoi brusc; uitasem brățara pe braț și soarele iernii, soare sec și rece, poleia toată camera cu aurul ei. Citesc cartea lui Pacepa, în franceză, acolo scrie că cei doi Ceaușescu erau un cuplu de fasciști cărora nu le păsa de alții, trăind izolați de realitate
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
seacă. în patul nostru îngust, iubitul meu dormea încă, aburind erotic. Pielea lui era vie din cauza drumului vesel al sângelui care curgea în el. Pe diversele părți ale corpului părul semăna cu un puf auriu amintind copilul, băiatul. Dar pe brațe, pe picioare și pe piept, părul era la fel de dur ca și părul dintre picioare. Mâinile erau grațios așezate una peste alta în apropierea obrazului pe care barba crescuse peste noapte precum iarba tăiată ieri. Ceva cald ieșea din respirația lui
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
camerele obscure sunetul fulgerător al blitzului" (În lumina păsărilor urbane). Din această perspectivă, Răzvan Țupa e poet tocmai în versurile "sincere" care scapă vanității auctoriale și elaborării programatice: "5. Drumul care mă ține pe genunchi și călătoria păstrându-mă-ntre brațe de tablă sau aripa de sticlă-a ferestrei: nu pot să nu lase prin ele să vină înșiruirea copacilor verzi străbătută de-asfaltul șoselei" (Serbările). Deși reclamă mereu existența unui dialog prin diverse mărci retorico-textuale, poetul nu simte acut nevoia
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
a face sex cu un tînăr bărbat, căruia tocmai i-a smuls cămașa și chiloții, cînd se aude o cheie răsucindu-se în ușă; proaspătul intrat, probabil soțul adulterinei, o găsește vopsind cu spor peretele; în timp ce soția îl ia în brațe, ca și pe celălalt, cu o clipă mai devreme, trîntindu-l literalmente pe canapea, din albul peretelui se desprinde amantul, vopsit și el în alb, dar atît de bine încît scăpase ochiului stăpînului casei. În alt clip, pentru deodorantul și after-shave-ul
Trivialitate sau imoralitate? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15308_a_16633]
-
expansiune, ce înțelege, la un moment dat, a se înfățișa sintetic, în următoarea tonalitate valéryană: "Umbre, străluciri/ De calvar în caer,/ Mîini slăbind prin aer/ Ca un ochi în lacrimi.// Castitate rog/ Carnea zăvorîtă,/ Eter să surîdă/ Ca în inorog:// Brațe-n dezvelire/ Ca joc de făclii,/ Mai mult infinire/ Sabia le urzi.// Încet ele prind,/ Și la buze poartă/ Sîngele divin care înțarcă/ Vis și arsură.// Umbre, străluciri/ De calvar în caer,/ Mîini slăbind prin aer/ Ca un ochi în
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
cu o stare fluidă, evanescentă, aeriană a materiei care se jertfește sieși, căci nu figurează nici neantul nici transcendența, ci doar o concretețe ce se leapădă imagistic de sine, ce se desfoliază cu o diafană întristare: "Alergai peste maci/ Cu brațele întinse către un chip/ Din văzduh/ Care se înfiripa nesfîrșit/ Atingînd cu buze cîntînd fața ta -/ Era amintirea noastră/ Aproape de cer, mai rămînînd/ Deasupra pămîntului/ Departe de dimineață./ Și ai lăsat miresmele să treacă/ Pe trupul meu îngenuncheat" (ibidem). Întrucît
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
regale./ Îl aleg pe rigă și mă așez/ În cerul fruitat unde poemul/ Domnește peste întîrzierea lumii./ Pentru elegie orice carne vine să scîncească./ Mă rog, pentru că tăcerea ta mi-e frate/ Pe care-l am, trunchi de ocean, pe brațe./ Exilat în caliciu/ îngenunchez printre mulțimile/ Imnului" (Către soare șvariantăț). Frate cu Fundoianu, cu Voronca, cu Virgil Gheorghiu, autorul Metopei e un împătimit al vieții ușor melancolizate din pricina prea marii sale intensități și din această pricină cochetînd cu imaginile crizei
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
partea,/ averi n-am strâns, nepriceput și fără prevedere -/ n-am strâns decât bucurii întoarse din drum,/ neștiute miresme amare/ ca florile stranii, nevăzute ale nucului.// Sărac sunt, ca arborele din pădure -/ doar umbră dau și veștede frunze/ și-un braț de lemne albe, uscate...// Dar ia acest lemn, e drept și trainic,/ și fă catarg corăbiei tale viteze./ Ia umbra mea, întinsă, sub lună,/ și fă-ți pânze și flamuri...". Firește că e ușor să găsim filiații, dar tocmai în
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
căzut În fața Ta. Și vor cădea mereu. 4. Căci Tu mă aperi, Dumnezeul meu, Tu, nepărtinitor și nevăzut ! 5. Popoare cerți, Îl mustri pe cel rău, Tarâna-i amintirea lor, si scrum. 6. Vrăjmașii mei ? Ruine sunt acum, Uitate, fumegând sub brațul Tău. 7. Dar Domnul veac de veac Împărătește Pe tronul purității. Judecând 8. Și indivizi și neamuri, rând pe rând, Spunându-le că nu-s decât pământ În timpul care crește și descrește. 9. Domnu-i scăparea celui asuprit E adăpost la
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
aur, la fel de grea ca și cortina de fier", ci chiar amenințată la propriu. Prea larga deschidere a dus la răbufnirea tragică din toamna trecută. Cocteau știa deja: "New York-ul detestă secretul." Este un oraș deschis, "ba chiar larg deschis. Aici brațele sunt deschise, chipurile sunt deschise, inimile sunt deschise, deschise sunt și străzile, și ușile, și ferestrele". Prin curentul creat - în care lucrurile nu se pot așeza, nu se pot "coace" - pătrund, fără amortizare, loviturile iminentelor schimbări. Conștient de defectele europenilor
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
de noapte și nici nu mai pomenesc în ce companie, ori cum am subtilizat un săpun Lux din galantarul unui shop, iar de la Mall un televizor digital, cu efecte de relief și cu diagonala maximă, cu care am fugit în brațe atât de repede, încât bodiguarzii mi-au pierdut urma. Dar cărui televizor, informatorii săi - un grup de generali al căror nume și armă deocamdată nu le destăinuie - îi certifică prezența în unul din saloanele vastelor mele apartamente, disimulat în spatele acvariumului
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
starea de exasperare - difuză, continuă, crescîndă - a unui om singur, care își asumă condiția de fir de nisip incapabil să oprească o mașinărie infernală. Apoi detaliile - de pildă "spectacolul morții", ascuns spectatorului, și sugerat dincolo de un vizor, sau tatăl coborînd brațul copilului care îl salută cu "Heil!", sau trenurile care trec, implacabil, și multe altele, care trădează cineastul de clasă. Pare incredibil că o producție de o asemenea dificultate a fost realizată, aproape în totalitate, la noi, în fostele studiouri Buftea
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
absență, Tomiță este atît de prezent. Imaginea lui din Revizorul. În alb și negru. Un primar cu galoane. Surîde mirat, parcă ar mai fi pus la cale o farsă care i-a ieșit, și ar vrea să ne cuprindă în brațe, cald și șugubăț, pe toți și să șoptească sau să irumpă vulcanic: Chiar ați crezut că am plecat? Am avut tot timpul senzația că, dacă întind mîna, îl ating. Am atins însă ceva din miracolul de atunci privindu-i, ascultîndu-i
O, ce zile frumoase! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15404_a_16729]
-
însăși muziciană - dintr-un fragment aflăm că Ina este o pianistă foarte dotată. După nefericitele întâmplări din viața ei (traiul cumplit lângă un om aproape nebun, cu care fusese căsătorită de timpuriu), Ina "se dedicase muzicii, cum te arunci în brațele cuiva și în adevăr găsise brațele deschise ale Elenei, ale lui Marcian." Ina concertase sub bagheta lui Marcian - acesta din urmă o considera foarte talentată. Maestrul încearcă să-i facă un program de lucru, dar Ina are o fire refractară
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
că Ina este o pianistă foarte dotată. După nefericitele întâmplări din viața ei (traiul cumplit lângă un om aproape nebun, cu care fusese căsătorită de timpuriu), Ina "se dedicase muzicii, cum te arunci în brațele cuiva și în adevăr găsise brațele deschise ale Elenei, ale lui Marcian." Ina concertase sub bagheta lui Marcian - acesta din urmă o considera foarte talentată. Maestrul încearcă să-i facă un program de lucru, dar Ina are o fire refractară și nu vrea să se supună
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
altul, poate fără să ne plângem măcar unul pe altul”, apoi: „eu Îți voi aduce ca jertfă viața mea” (1882). Și Veronica și-a ținut jurământul de credință. Viața crudă și nemiloasă, a făcut ca Eminescu să fie smuls din brațele Îngerului de pază. Murind, el a luat și viața Veronicăi cu sine, dăruindu-i nemurirea. La numai 50 de zile de la moartea lui Eminescu, la mânăstirea Văratec, Veronica Își cheamă prietenii și le citește dintr-un jurnal pe care Îl
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
d-ăla de desfăcut conserve și cu o pătură, să aibă cu ce se înveli când plouă mai tare, sub aripa avionului. P-ormă apare ălălalt, parașutistul, care se lasă să cază dîn cer cu un săculeț de făină-n brațe, înainte de a trage de suspantă. Și știi cum sunt! Nu-s nici măcar să zici că sunt oameni ca toată lumea. Nici un neam, nici o rudenie, ori v-un loc în care te-ai născut și în care din când în când îți
PYLON (continuare) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15475_a_16800]