714 matches
-
siguranță și pentru a se stabili strategia optimă de monitorizare după administrarea primei doze și pe parcursul tratamentului pe termen lung: antecedente de stop cardiac, boală cerebrovasculară, hipertensiune arterială necontrolată, apnee în somn severă netratată, antecedente de sincopă recurentă sau bradicardie simptomatică, prelungire semnificativă preexistentă a intervalului QT (QTc mai mare de 500 msec) sau alți factori de risc pentru prelungirea intervalului QT, pacienți aflați sub tratament cu alte medicamente / diferite de betablocante / blocante ale canalelor de calciu, care pot potența
ANEXĂ din 29 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283768]
-
simptomatică, prelungire semnificativă preexistentă a intervalului QT (QTc mai mare de 500 msec) sau alți factori de risc pentru prelungirea intervalului QT, pacienți aflați sub tratament cu alte medicamente / diferite de betablocante / blocante ale canalelor de calciu, care pot potența bradicardia. Nu a fost studiată administrarea ozanimod la pacienții cărora li s-au administrat medicamente antiaritmice din clasa Ia (de exemplu chinidină, disopiramidă) sau clasa III (de exemplu amiodaronă, sotalol). Funcția hepatică Pot apărea creșteri ale valorilor serice ale aminotransferazelor la
ANEXĂ din 29 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283768]
-
INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT d) corecția chirurgicală a ischemiei - angioplastie coronariană, by-pass aorto- coronarian. INAPT INAPT INAPT INAPT La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei 36 Tulburările de ritm cardiac: a) bradicardia sinusală permanentă simptomatică; INAPT INAPT INAPT INAPT La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei b) tahicardia sinusală cu peste 120 pulsații/minut permanentă; INAPT INAPT INAPT INAPT La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei
NORME TEHNICO-METODOLOGICE din 31 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273797]
-
160 bătăi/minut; ... c) extrasistole ventriculare mai frecvente de 10 bătăi/minut. Caracterul patologic al acestora se apreciază și în funcție de modul cum se comportă excitabilitatea miocardului după administrarea de O2, în timpul probei, la indicația medicului care conduce proba; ... d) bradicardia exprimată prin frecvența cardiacă sub 50 bătăi/minut; ... e) modificări morfologice ale EKG; ... f) dispneea inspiratorie; ... g) diminuarea stării de vigilență și a proceselor psihice; ... h) necesitatea de administrare de oxigen pe mască. ... În caz de rezistență scăzută la hipoxie, se
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273796]
-
tratament . Sunt necesare servicii de asistenţă socială pentru activităţile instrumentale ale vieţii cotidiene ± de îngrijire personală pentru activităţile de bază. FUNCŢIA CARDIACĂ - legată de funcţiile bătăilor cardiace, toleranţa la efort TULBURĂRILE DE RITM Afecţiuni care pot afecta funcţia Aritmii sinusale(bradicardie sinusală, tahicardie sinusală, artimie sinusală) Cod CIM I49 Aritmii extrasistolice(supraventriculare-ESSV, ventriculare-EV) Cod CIM I49 Tahicardii paroxistice supraventriculare(TPSV) Cod CIM I47 Tahicardii ventriculare-TV Cod CIM I49 Fibrilaţia atrială-FA, flutterul atrial Cod CIM I48 Aperecierea funcţiei cardiovasculare
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
ritm (cateter ablaţie, sau implant al unor dispozitive antiaritmice-cardiodefibrilatoare implantabile), vor fi evaluaţi post-procedură, funcţia cardiacă fiind dictată de rezultatele pe termen lung care vizează: controlul simptomelor, al aritmiei, evoluţia bolii cardiace subiacente, complicaţiile tardive privind funcţionarea tehnică a dispozitivului . bradicardia sinusală severă, simptomatică (sincope), care limitează capacitatea de efort - deficienţa accentuată până la controlul aritmiei şi simptomelor. Limitarea moderată/severă a activităţilor: pot fi efectuate activităţi fizice cu consum energetic ≤3-4METs ; în general nu pot fi desfăşurate activităţi profesionale; este păstrată
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
organe, sisteme energetice etc., efectuarea efortului aerob sub forma practicării joggingului crește aportul de oxigen la țesuturi, determinând: eficientizarea funcției circulatorii (tonus sanguin, cantitate crescută de hemoglobină, extindere rețea arterială, capacitate mare de pompare a inimii cu scăderea suprasolicitării acesteia, bradicardie de efort etc.); circulației. Joggingul lucrează direct și exclusiv pe aceste sisteme, crescând hemoglobina din sânge; eficientizarea funcției respiratorii (creșterea schimburilor gaze cu mărirea absorbției de oxigen, îmbunătățirea transportului acestuia la țesuturi și utilizarea mult mai eficientă a lui, mai
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
fizic specific joggingului); Conform literaturii de specialitate din domeniul fiziologiei umane, în cadrul general al modificărilor induse de activitatea de jogging, la nivelul aparatului cardio-vascular se instalează în timp o serie de adaptări pozitive: modificarea frecvenței cardiace care duce la apariția bradicardiei de efort (o adaptare a activități inimii în sensul scăderii frecvenței cardiace în repaus). Bradicardia de efort, ca adaptare a activității inimii, permite ca pornind de la valori bazale mai mici, în timpul eforturilor creșterile de frecvență cardiacă să ajungă în limite
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
induse de activitatea de jogging, la nivelul aparatului cardio-vascular se instalează în timp o serie de adaptări pozitive: modificarea frecvenței cardiace care duce la apariția bradicardiei de efort (o adaptare a activități inimii în sensul scăderii frecvenței cardiace în repaus). Bradicardia de efort, ca adaptare a activității inimii, permite ca pornind de la valori bazale mai mici, în timpul eforturilor creșterile de frecvență cardiacă să ajungă în limite tolerabile de organism și posibil de a fi menținute timp îndelungat (inima reușește să-și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și pot urca până la 200 mmHg. Datorită adaptărilor de durată, ca urmare, în special a eforturilor aerobe constante, la practicanții de jogging, la încetarea efortului (la 1-2 minute) pot fi înregistrate scăderi rapide ale tensiunii (la cei care au deja bradicardie de efort și hipervagotonie de repaus valorile sistolice pot ajunge la valori inferioare celor pe care aceștia le-au avut, înainte de începerea efortului de alergare); modificări ale tensiunii diastolice (dependente de modificările tensiunii sistolice). La joggerii cu experiență și vechime
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
trebuie să se ajungă la frecvența cardiacă anterioară efortului fizic. Extrapolând și adaptând la subiectul prezentei lucrări, ca urmare a studierii literaturii de specialitate, putem sintetiza câteva efecte esențiale pe care activitatea de tip jogging le determină asupra aparatului cardiovascular: bradicardia de repaus și relativă de efort; alungirea sistolei, ca economie de travaliu, cât și a diastolei cu favorizarea fluxului coronarian; dilatația reglatoare a inimii prin mărirea cavităților acesteia; volumul mare al cavităților și cantitatea mare de sânge rezidual conferă cordului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
electronică a pulsului În condiții de repaus, valorile prezentate de diferiți biologi sunt cuprinse între 60 - 90 pulsații/ minut, existând însă și valori extreme datorate fie adaptării superioare a activității inimii la efort Jogging de la A la Z II 143 (bradicardie puls rarus, specific sportivilor de perfoamnță), fie a lipsei de adaptare sau a unor probleme medicale (tahicardie - puls frequentus). În directă legătură cu activitatea inimii și a controlului nervos superior asupra acesteia, pulsul poate evidenția la persoane sănătoase anumite modificări
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
menținând astfel procesele de construcție celulară, metabolismul și excreția; cresc capacitatea aerobă (VO2 max.), creștere care permite formei fizice să suporte mai bine activitățile cotidiene; pe durată mare de timp și constant efectuate, produc hipertrofia inimii (creșterea mușchiului inimii) și bradicardie de efort (aspect pozitiv prin diminuarea frecvenței cardiace; este considerat o adaptare superioară a funcției circulatorii care exprimă eficiență); reglează tensiunea arterială; stimulează activitatea nervoasă corticală și implicit procesele intelectuale prin creșterea cantității de neurotransmițători (exemplu: endorfinele considerate „hormonii fericirii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
tip L), în timp ce permeabilitatea bazală pentru sodiu este mare și cvasiconstantă. Există totuși o populație particulară de canale lente de sodiu ce se deschid tranzitoriu în această perioadă. Modificarea ratei de descărcare se poate produce prin trei mecanisme diferite. Astfel, bradicardia poate fi determinată de un potențial maxim diastolic mai negativ, o pantă mai mică a depolarizării diastolice, un prag crescut pentru declanșarea potențialului de acțiune. Subliniem ne-implicarea canalelor de sodiu rapide în depolarizarea din cadrul potențialului de acțiune declanșat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
momentană este inversul perioadei (). Timpul este evaluat ca (respectiv viteza spotului pe ecranul osciloscopului), de obicei 25 sau 50 mm/s. Frecvența cardiacă normală în repaus este ~70/min; valori peste 100/min înseamnă tahicardie, iar sub 60/min reprezintă bradicardie (pentru intervalul 80-100/min se poate folosi expresia “frecvență (moderat) crescută”). Dacă ritmul nu este sinusal, vorbim de tahisau bradi-aritmiile respective. Ințelegerea metodei pentru o analiză competentă a traseului ECG necesită cunoștințe de teorie vectorială, respectiv a operației de proiecție
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reflexele implicate în reglarea activității cardiace sunt parte integrată din mecanismele nervoase de control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea simpatică nu este cauzată de scăderea presiunii arteriale, efectul cardioacelerator simpatic este mascat de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cauzată de scăderea presiunii arteriale, efectul cardioacelerator simpatic este mascat de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc contractilitatea miocardului prin inhibarea pompei de sodiu. Sodiul nu se acumulează în celulă, deoarece poate fi eliminat de către antiportul Na/Ca funcținând în mod invers, fapt ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
determină reducerea volumului sistolic. Scăderea presiunii pulsului activează reflexul baroreceptor. La deschiderea glotei se restabiliește presiunea toracică normală și debitul cardiac, dar de data aceasta împotriva unei rezistențe periferice crescute; ca urmare presiunea arterială crescută scade activitatea baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H+2 , fiind mai importante în controlul respirației. In controlul funcției cardiovasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, prin fenomenul de hiperpnee de cauză hipoxică și prin creșterea secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz) observate în hipotensiune. Reflexul voloreceptor Reflexul voloreceptor se bazează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice în caz de prelungire (3-10 min). In cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor activat determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic central contracarează chiar și vasodilația directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vasodilația directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de oboseală și a dispneei. În timpul sarcinii femeia suportă o greutate adițională, care împreună cu laxitatea articulară predispune la accidente. Mai trebuie ținut cont de faptul că după luna a 4-a decubitul dorsal duce la compresia vaselor mari cu apariția bradicardiei, hipotensiunii, ce pot provoca scăderea fluxului sangvin uterin și apariția vertijului. Ca mecanism de adaptare menit să protejeze fătul, în sarcină disiparea căldurii corporale se face cu o eficiență sporită. Astfel, în afara sarcinii, după 20 de minute de exercițiu fizic
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
crescânde impuse de efortul fizic. Dacă acesta este judicios efectuat, sportivul capătă o mai bună adaptare la efort și o mărire a capacității de lucru (Nenciu,2005). Indicatorii la care apar aceste modificări sunt: a) Frecvența cardiacă scade după antrenament. Bradicardia de repaus este caracteristică sportivilor de performanță. Considerăm bradicardie dacă frecvența cardiacă în ciclostatism este sub 60 bătăi/minut. Între 60 - 70 bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
efectuat, sportivul capătă o mai bună adaptare la efort și o mărire a capacității de lucru (Nenciu,2005). Indicatorii la care apar aceste modificări sunt: a) Frecvența cardiacă scade după antrenament. Bradicardia de repaus este caracteristică sportivilor de performanță. Considerăm bradicardie dacă frecvența cardiacă în ciclostatism este sub 60 bătăi/minut. Între 60 - 70 bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea duce la economie de contracții ale inimii. b) Debitul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
care apar aceste modificări sunt: a) Frecvența cardiacă scade după antrenament. Bradicardia de repaus este caracteristică sportivilor de performanță. Considerăm bradicardie dacă frecvența cardiacă în ciclostatism este sub 60 bătăi/minut. Între 60 - 70 bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea duce la economie de contracții ale inimii. b) Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge pompată de fiecare ventricul într-un minut. Debitul cardiac este egal cu frecvența cardiacă înmulțită
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]