1,285 matches
-
nimeni publicarea unui nou jurnal, fie el și oniric. Spunea cineva că a fi la modă este semnul sigur al demodării. Să fi devenit, oare, jurnalul o formulă desueta? Întrebarea este cu atît mai justificată cu cît opțiunea lui Corin Braga pentru această convenție literară este făcută de dragul convenției. Orizontul de așteptare al cititorului poate fi un adăpost, în cazul adecvării, sau un sistem inchizitional, în caz contrar. Avem de-a face, începînd cu optzeciștii și continuînd pînă în actualitate, cu
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
care estompează "curgerea". Fluiditatea amenință cealaltă calitate a apei, si anume transparență. Limită cuvîntului este însuși cuvîntul, el nu mai reprezintă, ci se reprezintă că esența proteica inepuizabila. Astfel, spectacolul implicit al "memorării" viselor devine unul explicit, al avatarurilor logosului (Braga vorbește de mai multe ori despre "conștiința unui spectacol"). Sîntem în fața unuia din paradoxurile scrisului: comunicarea este un drum care, în mod ineluctabil, îl va trădă pe cel care îl alege. Obrocul este numai în aparență un adăpost, căci scrisul
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
perspectivă integratoare trebuie privite accentele misticului din finalul "jurnalului". Misticul e pus în contextul "realităților paralele", demers cu vîrtuți revelatoare pentru că probează conectarea sensibilității creatorului la o lume în continuă transformare și abolire a granițelor, în numele unei simultaneități constitutive. (Corin Braga, Oniria. Jurnal de vise (1985-1995), Editura Paralelă 45, "Colecția 80", Seria Proza, 178p.)
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
istorie sub numele de „generația de la ‘70”. Caragiale debutează ca scriitor junimist, iar prezența lui în cenaclul maiorescian a stat la baza celebrității sale timpurii. Fără a rupe complet cu colegii săi din tinerețe (Antero de Quental, Oliveira Martins, Teófilo Braga), Eça se va detașa treptat de estetica și de politica Cenaclului, pe măsură ce reputația sa de mare prozator se va instaura. Caragiale se va purta ceva mai puțin delicat cu grupul care îi făurise notorietatea, oferindu-i și rîvnitul post de
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
pastoral Wurnbrand rușine pentru toata omenirea! Totuși, pentru respectul l-am întâlnit la New York, cănd împreună cu soția a venit în adevărului, trebuie să vorbim”... Ion, și mulți alții că el, nu vor vizita la biserică Sfanțul Dumitru. Iar pe arhimandridul Braga l să redeschidă acest subiect pentru că de fiecare dată retrăiesc am intervievat amplu pentru Vocea Americii tocmai despre acele momente tragice, acele moment ale distrugeri “reeducarea” de la Pitești. Și totuși, numai acum, citind și personalitii umane. “Deținuții erau oarecum pregătiți
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
regăsit deasemenea inspamantator de antiuman și anti-crestin... Iar cei considerați cunoștințe comune și apropiate, între care Părintele Gheorghe “reeducați și restructurați” trebuiau să dovedească Calciu, pastorul Richard Wurnbrand, si arhimandridul Român transformarea lor prin denunțări și prin schingiuirea altora. Unii Braga, toți trei trecuți prin furcile reeducării. Despre fiecare dintre ei au fost omoriti în bătaie, iar alții s-au sinucis... “Acei 44 D Lestine iterare oameni aveau suflete țări, aveau minți strălucite, si totusi au În opinia autorului, în cazul
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
lor. Între ei era și un individ, cu zdrențele murdare cu care se spălău WC-rile... Mulți au fost aparent locțiitor politic, cu numele conspirativ Marină. Părintele bătuți cu bețe fine peste testicule și unii au murit. Altora li s-a Braga, care a fost anchetat personal de el, spune că vorbea smuls părul fir cu fir. Dinții săreau din gură că fasolea... românește cu accent de evreu basarabean. (Tot părintele Fantezia torționarilor friza macabrul. Se cunoaște cazul unui Braga mi-a
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
s-a Braga, care a fost anchetat personal de el, spune că vorbea smuls părul fir cu fir. Dinții săreau din gură că fasolea... românește cu accent de evreu basarabean. (Tot părintele Fantezia torționarilor friza macabrul. Se cunoaște cazul unui Braga mi-a spus că mulți ani mai tarziu, când a fost trimis ca tânăr care fusese de atâtea ori afundat cu capul în tineta (cu preot misionar în Brazilia, a fost șocat să constate că unul fecale, nr), încât făcuse
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
C. Rogozanu Noua carte a criticului și istoricului literar sibian Mircea Braga urmează o modă dominantă în eseistica română contemporană: aceea de a strînge articole și alte tipuri de texte sub umbrela unei obsesii culturale. Este o armă cu două tăișuri: autorul încearcă să abolească eterogenitatea unor panseuri scrise într-un anumit
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
uniformizîndu-le, transformîndu-le în elemente ale unei demonstrații. Cultura - o utopie asumată? cuprinde o obsesie pe cît de generală, pe atît de direct tratată. Care este soarta culturii, a vechilor valori, în epoca postindustrială sau postculturală, cum îi place lui Mircea Braga s-o numească, urmîndu-l pe George Steiner. Cum se poate adapta cultura noului context creat de revoluția informațională? etc. Iată doar cîteva întrebări devenite deja locuri comune în discursul oricărui intelectual. Foarte interesantă este maniera în care răspunde Mircea Braga
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
Braga s-o numească, urmîndu-l pe George Steiner. Cum se poate adapta cultura noului context creat de revoluția informațională? etc. Iată doar cîteva întrebări devenite deja locuri comune în discursul oricărui intelectual. Foarte interesantă este maniera în care răspunde Mircea Braga unor astfel de vagi provocări, tocite de retorica modernă. Fiecare mic eseu este o scurtă lecție de înțelegere tradițională a culturii, "tradițional" în cel mai bun sens al cuvîntului. Nimic strident, nici urmă de militantism, de profetism. Stilul elegant al
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
de vagi provocări, tocite de retorica modernă. Fiecare mic eseu este o scurtă lecție de înțelegere tradițională a culturii, "tradițional" în cel mai bun sens al cuvîntului. Nimic strident, nici urmă de militantism, de profetism. Stilul elegant al lui Mircea Braga seamănă destul de mult cu cel al lui Livius Ciocârlie - demonstrațiile sînt coerente, bogate în referințe culturale, convingătoare. De fapt, autorul sibian profită de generalitatea întrebărilor asupra mersului culturii pentru a aduce discuția în puncte uneori sensibile. Așa se întîmplă atunci
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
sibian profită de generalitatea întrebărilor asupra mersului culturii pentru a aduce discuția în puncte uneori sensibile. Așa se întîmplă atunci cînd sînt analizate răspunsurile unor Constantin Noica sau Mircea Eliade, ale căror destine interbelice seamănă, după cum știm, destul de bine. Mircea Braga inventariază o serie de sugestive locuri comune din discursurile despre "criza Occidentului", despre lipsa de perspectivă culturală a acestei părți a Europei etc. "Concretizările" nu se opresc însă aici. Intră în joc nume dintre cele mai mari și mai diverse
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
Jung. Calitatea eseistului constă în faptul că nu se lasă copleșit de toate aceste personalități culturale, ci analizează cu sînge rece diferite situații din destinul lor spiritual care îi ajută demonstrația. Vorbeam de un stil aparte în cazul lui Mircea Braga. Iată o mostră din care putem desprinde calitățile și defectele unei astfel de scriituri: "Adevărul este că, pînă azi lumea nu a trăit niciodată, în integralitatea ei (sau măcar aproape...), în orizontul culturii. Creatorul a fost și este o insulă
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
eseistic bine controlat (cu redundanțe pe care unii le-ar găsi supărătoare) și, mai ales, care pot aprecia caracterul "tonic" al acestor rînduri în care referința culturală în exces joacă un alt rol decît într-un tratat academic obișnuit. Mircea Braga, Cultura - o utopie asumată?, Editura Imago, Sibiu, 2000, 152p., f.p.
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
stă în puterea unui om, fie el și preot, să aducă împăcare în nația noastră răvășită, marcată de momentul de ruptură din decembrie 1989. Credeți că acest lucru e cu putință? - Știți ce?, dacă ar fi mai mulți părinți Roman Braga pe lume, acest lucru s-ar întîmpla. A fost uimitoare noaptea aceea, pe care soțul meu, cu mine și măicuța am trăit-o sub nuc cu părintele Braga. O noapte de revelație, într-adevăr, ca o eurofonie. Adică acest preot
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
e cu putință? - Știți ce?, dacă ar fi mai mulți părinți Roman Braga pe lume, acest lucru s-ar întîmpla. A fost uimitoare noaptea aceea, pe care soțul meu, cu mine și măicuța am trăit-o sub nuc cu părintele Braga. O noapte de revelație, într-adevăr, ca o eurofonie. Adică acest preot, cu figură de icoană, cu părul alb, cu barba albă colilie și un zîmbet neșters pe față, de o inteligență strălucită, la curent cu fiecare problemă politică europeană
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
asta fantastică, lămurită în focul teribil al suferințelor pentru un om de acesta, care a iertat tot și învață și pe alții să ierte, pentru un om ca ăsta, uite, e posibilă împăcarea. Dacă am avea mai mulți părinți Roman Braga, lucrurile ar sta poate altfel. - Poate taina este că acest om se uită mai mult la cer și mai puțin la pămînt. - Nu făcea nici un fel de politică, decît politica neamului lui. Atît și nimic mai mult. O apartenență la
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
în cazul acestor scriitori, și al unor întregi generații, intră în discuție o problemă cu adevărat importantă, privitoare la "paradigma" contemporană a literaturii române, sau, dacă vreți mai exact, la "canonul" contemporan care oglindește altfel întreaga tradiție. Are dreptate Corin Braga să vorbească într-un număr din "Familia" dedicat canonului că, peste ani, cînd lucrurile se vor fi schimbat foarte mult, bătăliile acestea dintre promoții sau generații ar putea părea derizorii. Oricum, lupta dintre nou și vechi nu trebuie să însemne
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
din 22 ianuarie 1987) regăsim o formulă introductivă ("Vis cu C."), aproximarea ("era un fel de cîmp", "nu părea"), alternarea de imperfect și prezent; naratorul încearcă să disocieze planurile conștiinței ("știam din vis", "realizam asta încă din vis"). La Corin Braga (Oniria, Jurnal de vise, 2 septembrie 1985), observăm (în prima pagină a textului; materialul întregii cărți oferă multe alte exemple de trăsături caracteristice) introducerea ("Să vedem visele"), dominația prezentului, tendința de interpretare ("ca și cum"). în Jurnalul lui Mircea Cărtărescu, în însemnarea
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
pentu ca secretul să îl scape de teamă. Ori de cîte ori el se gîndește la ele, eu simt că scrisul e o amuletă ascunsă." E prima notație, datată 1 septembrie 1985, din Oniria, jurnalul de vise al lui Corin Braga. Rezumînd, în mod poetic, capitolul despre anii de copilărie din autobiografia lui Jung, această însemnare din deschiderea unui jurnal de vise, ce se întinde pe o perioadă de zece ani, îi creează cititorului senzația că tot ce urmează nu e
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
îi reușește cel mai mult autorului de jurnal e tocmai contrariul: Oniria sfidează, postmodern, hermeneutica și îl descurajează complet pe cel care, în virtutea inerției de a interpreta visul și literatura, înceară să găsească un sens ascuns în visele lui Corin Braga. Orice tentativă (de bun simț) de a psihanaliza și de a găsi o logică, un principiu de coerență, în și între imaginile onirice din jurnal, e sortită eșecului. Visele notate aici - unele cu tentă �arhaică", altele amintind de grotescul desenelor
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
inconsistența � realului", dezagregat printr-o scriitură ce hibridizează notația de jurnal și notația de vise, astfel încît visul e prins în ghearele �realității" prin stricta datare, de jurnal, iar �realitatea" capătă aspectul halucinatoriu și discontinuu dictat de logica visului. Corin Braga - Oniria, jurnal de vise (1985 - 1995); Paralela 45 - colecția 80, seria proză; Pitești; 1999; 178 p. Visul și psihoistoria Corin Braga, autorul jurnalului de vise Oniria, este lector de literatură comparată la Facultatea de Litere din Cluj. Un fapt pe
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
ghearele �realității" prin stricta datare, de jurnal, iar �realitatea" capătă aspectul halucinatoriu și discontinuu dictat de logica visului. Corin Braga - Oniria, jurnal de vise (1985 - 1995); Paralela 45 - colecția 80, seria proză; Pitești; 1999; 178 p. Visul și psihoistoria Corin Braga, autorul jurnalului de vise Oniria, este lector de literatură comparată la Facultatea de Litere din Cluj. Un fapt pe care cel care a citit doar jurnalul său nu l-ar putea bănui: însemnările de aici nu sînt contaminate în nici un
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
cîteva noi studii comparatiste, erudite și subtile, asupra unor teme ce sînt locuri comune ale cursurilor și tratatelor de literatură comparată. în spatele primelor nouă eseuri se ascunde o aceeași perspectivă; celui care nu a înțeles lucrul acesta în urma lecturii, Corin Braga îi dezvăluie secretul, în loc de rezumat, în ultimul dintre studii: e vorba de o abordare psihoistorică a culturii europene. Ipoteza e că, în ultimile patru milenii, cultura europeană ar fi suferit cinci sau șase procese de refulare și de întoarcere a
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]