79 matches
-
sud pe întrecute. Și zângănesc meridiane Împleticindu-se ca ițe, Iar vremea curge prin găvane De beznă-n zbor de albilițe. Se-ncurcă arabescuri scrise Cu un abac de rațiune... Eh, vise, vise, vise vise Vă mulțumesc pentru minune! Victor Bragagiu Referință Bibliografică: Poem asiatic / Victor Bragagiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2337, Anul VII, 25 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Victor Bragagiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
POEM ASIATIC de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377676_a_379005]
-
Împleticindu-se ca ițe, Iar vremea curge prin găvane De beznă-n zbor de albilițe. Se-ncurcă arabescuri scrise Cu un abac de rațiune... Eh, vise, vise, vise vise Vă mulțumesc pentru minune! Victor Bragagiu Referință Bibliografică: Poem asiatic / Victor Bragagiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2337, Anul VII, 25 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Victor Bragagiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
POEM ASIATIC de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377676_a_379005]
-
Cu un abac de rațiune... Eh, vise, vise, vise vise Vă mulțumesc pentru minune! Victor Bragagiu Referință Bibliografică: Poem asiatic / Victor Bragagiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2337, Anul VII, 25 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Victor Bragagiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Victor Bragagiu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
POEM ASIATIC de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377676_a_379005]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2337, Anul VII, 25 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Victor Bragagiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Victor Bragagiu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
POEM ASIATIC de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377676_a_379005]
-
dunărean, acoperit de codri sălbatici. Deliormanul „nebun” este evocat pentru a contrasta cu lâncezeala unui orășel cu străzi prăfoase, pe care trec birje cu cai scheletici nețesălați, cu dughene și frizerii adormite, cu mizere birturi economice, firme decolorate, cerșetori infirmi, bragagii turci cu șalvari peticiți, câini și păsări ce lasă în urmă smocuri de păr și nori de fulgi, cu noroaie exasperante, cu veri toride și toamne ploioase. Contrastul exprimă revoltele unui Darie adolescent, elev de liceu, prizonier în atmosfera sufocantă
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
să-mi stea marfa pe tarabă!". Nebăgați în seamă, copii costelivi lipăiau pământul printre bocancii și cizmele gospodarilor, ronțăind alviță, sugiuc sau acadele luate pe câte un bănuț de aramă cerșit, șterpelit sau găsit prin colb. îl căutau apoi pe bragagiu să-și astâmpere setea. Acesta purta pe spate, prins cu hamuri late de piele, un vas mare de alamă ca un cuptor de alchimist. Gâtul lung, subțire și arcuit, pornea din josul vasului, terminându-se într-un cap de șarpe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
astâmpere setea. Acesta purta pe spate, prins cu hamuri late de piele, un vas mare de alamă ca un cuptor de alchimist. Gâtul lung, subțire și arcuit, pornea din josul vasului, terminându-se într-un cap de șarpe deasupra umărului. Bragagiul alegea una din cănile de cositor, mari și zornăitoare, agățate în cârlige de chimir și se înclina, făcând licoarea de mei să traseze prin aer un arc de cerc. Roiuri de viespi ornau și dădea viață alamei. Harapnice îndemnau caii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
să-mi stea marfa pe tarabă!". Nebăgați în seamă, copii costelivi lipăiau pământul printre bocancii și cizmele gospodarilor, ronțăind alviță, sugiuc sau acadele luate pe câte un bănuț de aramă cerșit, șterpelit sau găsit prin colb. îl căutau apoi pe bragagiu să-și astâmpere setea. Acesta purta pe spate, prins cu hamuri late de piele, un vas mare de alamă ca un cuptor de alchimist. Gâtul lung, subțire și arcuit, pornea din josul vasului, terminându-se într-un cap de șarpe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
astâmpere setea. Acesta purta pe spate, prins cu hamuri late de piele, un vas mare de alamă ca un cuptor de alchimist. Gâtul lung, subțire și arcuit, pornea din josul vasului, terminându-se într-un cap de șarpe deasupra umărului. Bragagiul alegea una din cănile de cositor, mari și zornăitoare, agățate în cârlige de chimir și se înclina, făcând licoarea de mei să traseze prin aer un arc de cerc. Roiuri de viespi ornau și dădea viață alamei. Harapnice îndemnau caii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
--Să-ți dau o gură de bragă, boierule, că după câtă cale ai bătut ți-o fi sete - m-a luat în primire mehenghiul. --Uite că nu mă arde setea, ci mai degrabă palmele... --Nu te oțărî la un biet turc bragagiu, care ți-a vorbit frumos, boierule - a sfârșit vorba, izbucnind într-un râs de zile mari. Ne-am îmbrățișat. În Chervăsărie, care se afla la o aruncătură de băț, era atâta hărmălaie de nu se auzea nici în cer nici
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
băutură, pe care de astă dată o soarbe pe îndelete...Ce o fi băutura asta? - mă întreb...Poate că îi bragă...Poate...Cine știe? Nu îndrăznesc să-l întreb pe tejghetar, care de altfel a și intrat în dugheană. Pe bragagiu la fiecare pas îl tot oprește cineva. El repetă mereu ca o păpușă pe sfori aceleași mișcări. Îi urmăresc gesturile fără să vreau. Sunt ale unui profesionist. În timp ce licoarea curge ca din țuțuroi, omul coboară și ridică polonicul în care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pentru că pe ulița lor greu se avântă vreun turc... Am văzut apoi un negustor care vindea o licoare dintr-o putinică, turnată într-un polonic...N-o fi bragă, părinte? Ai nimerit-o, fiule. Târgovețul despre care spui era un bragagiu. Sunt mulți negustori de soiul acesta. Este chiar o uliță a braharilor, cum este și o Uliță Ciubotărească, o Uliță a Chervăsăriei, o Uliță a Cizmăriei, o Uliță a Făinei, o Uliță a Feredeelor și câte altele... Păi mi-aduc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
biserica Sfântul Nicolae Domnesc și casa Mitropolitului Dosoftei, intrăm pe Ulița Rusească...Mare forfotă...Este un dute-vino continuu...Fețe boierești în trăsuri purtate de cai focoși, călăreți care trec ca și cum ar fi scăpat din pușcă - odată ieșiți pe poarta palatului - bragagii și zarzavagii ce își strigă marfa cu glas înalt, târgoveți ce mișună încoace și încolo cine știe cu ce treburi...Peste toată viermuiala aceasta, soarele a toate răbdător își varsă lumina amiezii cu o față liniștită și zâmbitoare. Încet-încet, ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de vară... Cum bătrânul a pornit deja de-a lungul uliții, prin fața dughenilor de tot felul, am luat-o după el. În fața unei prăvălii cu ușa larg deschiă, deasupra căreia atârna un polonic mare din cele pe care le foloseau bragagii de pe uliți, bătrânul s-a oprit, întrebând din prag: Acasă-i jupânul Gheorghe? Răspunsul a venit din fundul dughenii ca un ecou: Acasă, acasă, părinte. Poftește înăuntru! Bucuros de oaspeți, jupâne? Bucuros de cinstea pe care ne-o face sfinția
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
apoi țărani umblând în grupuri ca niște oi speriate, servitoare în costume țărănești ungurești, soldați pirpirii, vagi domnișoare foarte fardate, trăgând cu ochiul la toți bărbații, ucenici și elevi de liceu hîrjonindu-se și izbindu-se de oameni și de ziduri, bragagii, bulgari de lux cu clopoței de alamă, turci cu acadele... În vreme ce trăsura alerga pe cuburile de granit, Grigore Iuga, ca totdeauna când sosea de la țară în București, privea furnicarul de oameni de pe străzile zgomotoase cu un simțământ de sfială. După
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
revista Urmuz și intitulată „Nocturnă pentru Bébé. Scenariu de film” încearcă să „filmeze” un „voiaj nocturn” pe parcursul căruia „în creier se spărsese o conductă și gîndurile țîșneau în sus, pulverizînd analogii”. Obsesii cinematografice apar și în fapul divers suprarealist „Cățeaua bragagiului”, o altă proză a sa din Urmuz (despre aventurile erotice și sfîrșitul sordid al unei cățele). Poetica imagismului „integralist” și „unist” - o poetică a eliberării miraculosului vizual, - ilustrată de Ilarie Voronca („miliardarul de imagini” și apologetul „imaginațiunii” nu este doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un număr de 83 persoane, capi de familie. Odată cu ei au rămas pe drumuri și copiii acestora, în număr de 169. Între acești mici meseriași regăsim rotari, fierari, cuferari, curelari, cizmari, croitori, țesători, brutari, lăcătuși, tinichigii, ciurari, zugravi, cojocari, tâmplari, bragagii, frizeri, bărbieri etc. Conform unui raport privind activitatea de ajutorare a sinistraților, elaborat de Comitetul de asistență al Evreilor Băcăuani, numărul total al persoanelor afectate de incendiul din 16 mai 1926 a fost de 369 de locuitori (capi de familie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
juridice - 2 societăți comerciale<footnote id=”31”><D.J.B.A.N., fond Primăria Bacău, dosar 63/1919, f. 35./footnote>. Coroborând aceste date cu cele din listele provizorii (octombrie 1919)- în care au fost trecute și alte categorii socioprofesionale precum birjarii, bragagiii, zugravii, simigiii, geamgiii, zarzavagiii ș.a. - ajungem la următoarea hartă etnică a economiei băcăuane din anul 1919: total - 387 de patentari, din care 264 etnici evrei (68,2%), 121 etnici români, armeni, greci, italieni (31,3%) și 2 societăți comerciale (0
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și pe ici vi-i drumul! Atâta pagubă să fie pe capul acestei țări cât o suferi ea prin emigrarea Caradalelor, Gianiilor, Cariagdiilor și Pherekyzilor. Iată singurul limbaj pe care se cuvine să-l ținem față cu această plebe de bragagii și covrigari aristocratizată pe pământul nostru. Față cu această realitate simplă, ce ne răspunde organul acestor oameni, poreclit "Romînul"? Că și între conservatori sunt oameni de origine străină. Am mai observat că acest argument ad hominem nu dovedește absolut nimic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o slăbiciune aparte la tortul de biscuiți cu șerbet de trandafiri. În camera bunicii puteai găsi oricând ceva dulce; acolo ținea într-o cutie de tablă ”zahăr candel”, asemenea căpățânilor de zahăr și ori de câte ori avea ocazia să dea peste un bragagiu (eventual turc) foarte bun, aducea acasă bragă proaspătă din abundență. Obișnuia să spună mai în glumă, mai în serios : - Dragii mei, când bunica n-a mai fi, bragă să-mi dați de pomană. Din păcate însă, n-am putut respecta
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
o slăbiciune aparte la tortul de biscuiți cu șerbet de trandafiri. În camera bunicii puteai găsi oricând ceva dulce; acolo ținea într-o cutie de tablă ”zahăr candel”, asemenea căpățânilor de zahăr și ori de câte ori avea ocazia să dea peste un bragagiu (eventual turcă foarte bun, aducea acasă bragă proaspătă din abundență. Obișnuia să spună mai în glumă, mai în serios : Dragii mei, când bunica n-a mai fi, bragă sămi dați de pomană. Din păcate însă, n-am putut respecta această
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
femeile lor, cu fustele Învoalte prinse În șold, frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcâie ca În cine știe ce dans ritual - tingirile și tigăile de aramă ale mahalagiilor. și am fost ultimul mușteriu al ultimilor, de pe străzile Bucu reștiului, bragagii, salipgii și plăcintari levantini, ungureni cu cornuri, chifle și franzele și oltenași cu „țârii noi de la butoi“, cei atât de afrodiziaci; și am dat gologanul meu ultimilor flaș netari cu arii vechi și răgușite, cu șoricei albi și papagali mân
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
casă, dar am găsit-o tot atât de bună și galantomește servită [și] la Bolintineanu din Brăila, cel mai național dintre birturile naționale din țară. Printre imaginile delicioase ale copilăriei noastre Îndepărtate poate că mai stăruie Încă, la unii dintre dumneavoastră, amintirea bragagiilor atât de pitorești pe ulițele Bucureștilor de acum o jumătate de veac, cu zaharicalele lor de fantezie orien tală și cu costumul lor arnăuțesc, cu turban cu fes, ilic, șal vari și papuci, o poemă de linii și de culori
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o piele de drac și făcut vălătuc; sau susanul și miezurile de nucă Încre menite În pasta tare de zahăr topit pe lespedea de marmoră; atâtea și atâtea, care mai de care și ca din povești, imaginate de Osman, vestit bragagiu de pe Calea Plevnei colț cu știrbei Vodă, personaj fudul și aspru cu noi, băieții, ca un prinț oriental În straiele lui de mare paradă, de legendă, și cu cea mai bună bragă din tot sud-estul european. Mai trebuind să amintesc aci
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
reprezentările similare ale polonezilor și ucrainenilor. „Chivotul” păpușilor, de forma „ieslei” (vertep-ul ucrainean) sau a „colibei” (szopka poloneză), apărea îndeobște alături de „tacâmul” Irozilor, drama liturgică fiind însoțită de spectacolul laic. Personajelor care participă la realizarea jocului - Paiața, Moș Gheorghe, Iaurgiul, Bragagiul, Vânătorul, Ursarul, Popa ș.a. - li se adaugă, în variantele moldovenești, Gacița și Napoleon Bonaparte. Păpușile folosesc o limbă pestriță, în care idiotismele, neologismele neasimilate, provincialismele și barbarismele abundă, contribuind la satirizarea personajelor. Paiața (Vasilache) reprezintă înțelepciunea populară și poate fi
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]