90 matches
-
subsol era opusul vestiarului nostru. Cabinele aveau doi metri Înălțime și Începeau de la podea. Marmura fosilizată mă ascundea și mai bine decât propriul păr. În toaleta de la subsol era un cadru temporal În care mă simțeam mult mai liniștită: nu brambureala din școala de deasupra, ci progresul lent, evoluționar, al Pământului, al vieții vegetale și animale formându-se din mâlul primordial. Robinetele picurau În ritmul lent, inexorabil, al timpului Însuși și eu eram acolo singură, ferită. Ferită de sentimentele mele confuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
puneți în sicriu, Rămână probă ele. Fără lacrimi și durere Bunul simț și sentimentul, Sub a rațiunii vrere Ornează terasamentul. * „La Paștele calului” Vom ajunge ca model În fața credulului, Ce ne-o scrie un rondel. Ce-i la noi? Harababură, Brambureală altfel spus, De se miră ca făptură Tot ce este la Apus. * Și mai vrem să fim în rangul Celor care sunt mai sus; Pentru noi, mai sus e ștreangul, Pentru ei - un har în plus. La efort și sacrificii
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
-ți golești buzunarele, În timp ce ultimul beneficiar „Șeful Șantierului”, Îi revine partea „Leului,, nu se mai pune la socoteală banii cheltuiți prin cârciumi cu acest permanent „Setilă”, ce de multe ori avea abonament de la o zi la următoarea...!! Toată această periculoasă brambureală Tony Pavone o realiză la adevărata ei valoare. Deocamdată nu se hotărâse: să meargă mai departe ori să abandoneze totul. Întradevăr se afla la o hotărâtoare răspântie de drumuri. Se putea reântoarce pe meleagurile unde a trăit „Homer”, având totul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
care totuși nu durase decât câteva secunde limitând stricăciunile! Scoarța pământului mai făcu o ultimă zvâcnitură, oprindu-se. Cineva lumină localul cu o lanternă, iar ospătarii Înfricoșa-ți de clienții lor cari vor pleca neplătiți, aprinseră câteva lumânări. Cu toată brambureala și țipetele haotice a consumatorilor ce se Îmbulzeau către eșirea din local, Tony Pavone afișă un zâmbet ironic În momentul când Îi văzu ieșind de sub masa În care se adăpostise pe Paulică ajutat de Gică Popescu. Aveau hainele mototolite, pătate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
stupide interpretări a legislației, Tony Pavone fu reprimit la vechiul loc de muncă fiind angajat pe post de - muncitor necalificat...! Nu avea drept de gestiune, de manipulare a muncitorilor ori a mișcării materialelor și nici În procesul producției. În această brambureală a legilor În vigoare,Șeful Șantierului avu buna inspirație a emite un ordin de serviciu interior În care Atena fu numită gestionara materialelor precum și continuarea relațiilor cu beneficiarii În vederea terminării lucrului Început și contractarea altor noi lucrări. Tony Pavone urma
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Rusiei în lumea Europei, cu marea izbândă în misiunea civilizatoare pe care o are occidentul, de întronare a statului de drept care să ajungă chiar până la Vladivostok. Alții, care sunt mai tari la istorie, ar putea să ne lumineze în această brambureală de relații supermoderne, referindu-se la ceea ce era obișnuit să se întâmple de veacuri în această zonă și la obsesia bolnăvicioasă a Rusiei, din cele mai neguroase vremuri, de a ajunge la apele calde (strâmtorile Mării Negre) sau măcar să controleze gurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și pioasă domesticitate? Toate păreau să anunțe plictisul contractului de proprietate, contractul de mariaj? Ce relaxare prelungită, în schimb, în refugiul adolescenței! Intre baieti! Încă în stare să vibreze, să se sperie, să se predea... Oricât ar părea de frivolă brambureala recepționerului Vancea, un fel de trivializare a bramburelii profesorului Vancea, era destul să urmărești în jur proliferarea înlocuitorilor, într-o lume de înlocuitori, ca să descoperi că Tolea se parodiază pe sine, nu pe alții. După ce a fost pedepsit și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
contractului de proprietate, contractul de mariaj? Ce relaxare prelungită, în schimb, în refugiul adolescenței! Intre baieti! Încă în stare să vibreze, să se sperie, să se predea... Oricât ar părea de frivolă brambureala recepționerului Vancea, un fel de trivializare a bramburelii profesorului Vancea, era destul să urmărești în jur proliferarea înlocuitorilor, într-o lume de înlocuitori, ca să descoperi că Tolea se parodiază pe sine, nu pe alții. După ce a fost pedepsit și se află sub ochiul mărit al urmăritorilor, n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
până la vărsarea în râul rece, negru... printre ei, l-aș descoperi. Da, aș recunoaște unul ca el, ca mine, ar trebui să pot atâta lucru. Anatol Dominic Vancea implicat? Fanfaronul, gogoașa, palavragiul cabotin? Tot provocând, magnetizând, doar-doar va declanșa mișcarea, brambureala, ciocnirea, scânteia de pornire? Orașul stins, acceptând noaptea. Clădiri și străzi moarte în pustiul nocturn. Nici o arătare, nici o inimioară fraternă. Rareori, se auzeau pași. Rondul de noapte, patrulele Utopiei, cadența leneșă a santinelelor mizeriei. Brusc, întunericul scrâșni. Brusc, rafale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
El Încearcă să ne facă să credem că este contele de Saint-Germain. Evident, ca noi să credem că nu este. Deci e rozacrucean. Sau nu e?” „Ascultă Amparo, hai să să ne culcăm?” „A, nu, acum vreau să aud sfârșitul”. „Brambureală generală. Toți sunt rozacruceeni. În ’27, Francis Bacon scrie Noua Atlantidă, iar cititorii cred că el vorbește despre țara rozacruceenilor, chiar dacă nu-i numește niciodată. Bietul Johann Valentin Andreae moare continuând să jure Întruna fie că nu a fost el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dea afară spumă alburie. Eu plângeam. În sfârșit, după două ore de calvar, auzirăm niște strigăte și unchiul Carlo apăru pe o bicicletă pe care o conducea cu un singur braț, și părea că se Întoarce de la plimbare. Văzu imediat brambureala din grădină și dădu să Întrebe ce se Întâmplase. Nu putea suferi dramele, ca de altfel toată lumea de prin părțile noastre. Urcă, se apropie de patul de suferință al mătușii Caterina, căreia Încă Îi tremurau picioarele slăbite, și o Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
facem, orice auzim devine doar pretext pentru a ne exprima nemulțumirea și a conchide că ăștia ar trebui dați în judecată. Nu se știe cine, nu se știe de ce, dar e singura soluție. Și e evident. — Masterul ăsta e o brambureală ! îmi aruncă brusc în față, politicos, dar vădit dezamăgit, un student. — De ce ? mă neliniștesc eu. Păi sîntem la mijlocul semestrului și încă nu e clar nici programul, nici orarul... M-am liniștit (într-un fel) : orarul e și la avizier, și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la „tradiții” sal vează nația. Și unde mai pui că nici nu îngrașă !... Dar poate că vreți să știți ceva mai precis ce sînt aceste „produse tradiționale”. Ei bine, ca (aproape) totdeauna cînd vine vorba de tradiții, totul e o brambureală inimaginabilă ! Iată, de pildă, ce putem afla de pe internet despre norma pri vind atestarea produselor tradiționale : Produs tradițional - produsul care trebuie să fie obținut din materii prime tradiționale, să prezinte o compoziție tradițională sau un mod de producție și/sau
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
-i declar tatei că a avut el dreptate? Sau invită-l pe tatăl tău aici. Știi cât de mult am dorit întotdeauna să-l cunosc. A, voi doi v-ați fi înțeles de minune. Să-l invit pe tata în brambureala asta? Nu. Tu vrei ca totul să se aranjeze pe dată. De ce să nu începi cu lucrurile mărunte? May ce părere mai are? Ea e de părere că trebuie să-mi plănuiesc, cu foarte multă grijă, un viitor fericit. Știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Doar după mulți-mulți ani aveam să aflu că așa se purtau femeile cu oamenii: Îi făceau să nu se simtă În largul lor indiferent ce ar fi vrut de la ei. Încurcau lucrurile, amestecau dorințele și, În general, nășteau o nemaipomenită brambureală În care se simțeau ca peștele În apă. M-am ridicat În capul oaselor. Speram s-o fac pe Vinas să se miște pentru că mă apropiasem prea mult de ea, dar ea nici că s-a clintit din loc. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
bine: era un profesor, adică un personaj alb misterios. Ravelstein se interesa, atât cât e În stare s‑o facă un flecar, de problemele ei cu fiică‑sa curvă, cu fiu‑său cel din Închisoare, cu celălalt fiu seropozitiv, cu brambureala de neveste și de copii ai lor, ale căror necazuri erau prea Încâlcite pentru a putea fi povestite. În unele după‑amieze calde, el, Ravelstein, asculta uneori, compătimitor și oarecum visător, poveștile lui Ruby Tyson - aflate, realmente, dincolo de sfera lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
totul despre orice, inexistența cel puțin a unei teorii plauzibile asupra acestui fenomen sângeros este de natură a crea mai degrabă suspiciuni. Explicația oferită până la urmă de câțiva actori politici importanți - nu a existat nici un terorist, ci din greșeală/confuzie/„brambureală” cei din armată au tras unul în celălalt - pare a fi nu numai lipsită de vreo credibilitate, ci chiar insultătoare pentru colectivitate. Pentru mine, modul în care a fost tratat fenomenul terorismului a reprezentat păcatul originar al Revoluției. • Procesul soților
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
parcă tot îl mai aud cum îmi spune făcândumi cu ochiul: „Nu uita, meseria este brățară de aur, iar gâtu-i pâlnie de argint”. Un’ te duci tu mielule? Se apropie Paștele! Măcar vreo câteva zile poate vom uita de Marea Brambureală oficializată cu tot fastul posibil pe plaiurile românești de către un guvern incapabil, dar corupt și rapace. Nu știu de ce, dar de fiecare dată când se apropie Paștele eu îmi amintesc niște vorbe ale regretatului Mihai Dimitriu, agronomul literat cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
prezența românilor: „Sunt chinuit de compatrioții mei, de indiscreția lor, de proasta lor creștere, de lipsa de delicatețe” (III, 208). Altundeva: „Compatrioții noștri, din cauza lipsei totale de principii în viața practică, seamănă cu arabii: lașitate, nepăsare, arbitrariu, nerespectarea cuvântului dat, «brambureală»...” (III, 185). Faptul că, după șase ani de pușcărie, Noica nu face în opera sa nici o trimitere la acest fapt, îl face pe Cioran să se întrebe dacă e vorba de „o psyche debilă, sau pur și simplu de acea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ar vrea să-ți zgîlțîie semenii cu un duh somnolent, să-i deștepte din confuzie și moleșeală. Dar zbaterile lui sînt în deșert. Cine să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate păcatele. Demagogie, corupție, nevoi. În neștiința lor, de care ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
asta pentru că mijloacele noi încă nu au apărut și de asta, pînă apar, e oleacă de zăpăceală, oleacă de jaf, oleacă de incompetență, oleacă de etc.; și este și nu și e normal să se întîmple ce se întîmplă pentru că brambureala asta este mai scurtă sau mai lungă, e mai "așa" sau mai "altfel" în funcție de cine-o face și-o desface. Octav: Bubă ochită, bubă spartă! Groparule, fii atent la mirosuri! Groparul: Eh, oleacă de duhoare de adevăr nu strică... Costache
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
redată foarte bine de Nicholas Carr care se referă la efectul perturbator al unei pagini web: "[...] internetul nu a fost construit de educatori pentru optimizarea învățării. El nu prezintă informații într-un mod echilibrat cu grijă, ci sub forma unei brambureli concentrat fragmentate. Prin proiect, netul este un sistem de perturbare, o mașină asamblată să împrăștie atenția". (Carr, 2012, p. 181) Dimpotrivă, Wim Veen pare a considera că doar generația adultă are o problemă, generată de modul în care a fost
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dealul Căprița și poate mai mult, unde în dreapta era drumul de fier spre est - dar despre aceasta mai târziu - era un depozit uriaș de epave de avioane, tancuri, camionete cu trei roți, obuze și proiectile de toate mărimile neexplodate, o brambureală pe care numai noi, copiii de după război o înțelegeam. Într-un fel, pentru că în acest „paradis”, farmecul consta în capcane, în spiritul de aventură. Mulți ca noi au rămas schilozi de mâini, de picioare, orbi, unii chiar au murit, alții
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Cucoanele prelungesc plăcerea sosirii : cadrilul vioi alătură și regrupează. Aglome rație, trupuri și valize se tot apropie, concentric. Vor să avanseze, se îndeasă unii în alții, zăpăciți, aferați. Un soi de generoasă vitalitate de mahala, stilizată de manierele mondene, animă brambureala. Rămân deoparte câțiva bătrânei lângă consoartele țepene, câțiva tineri, greu de identificat. Amfitrionul nu pare obosit de corvoada revederilor. Elegant, ospitalier, se ocupă de cei rămași la urmă, se întreține cu grupul celor mai puțin grăbiți. Un du-te-vino zgomotos apropie
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
era încă beznă deplină, sau poate era. Femeia, deși nu îl vedea, îl simți însă ridicându-se în picioare, în spatele biroului. Un șef deștept minuni ar face cu mine ! Unul care să știe să-mi folosească defectele ! Lenea, neglijența, incoerența, brambureala. Cât loc pentru fantezie în asemenea goluri ! Te poți mișca, fără ca nimeni să-ți prevadă și să-ți prevină intențiile. Dar unde găsești, între măgarii ăștia, un astfel de cap ? Le-au trebuit ani de zile până să-mi recunoască
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]