154 matches
-
chimio-radioterapie A aplicarea toxinei botulinice A C. Tratament chirurgical 8. anestezie locală și regională i 9. îngrijirea traumatismelor a 10. îngrijirea plăgilor deschise ale gâtului i 11. îngrijirea fistulei i reparația fistulei A 12. extirparea chistului de tract tireoglos, chistului branhial și fistulei s 13. incizia și drenajul abceselor i 14. chirurgia tumorilor benigne a corecția malformațiilor A reparația leziunilor 15. îngrijirea plăgilor de țesuturi moi ale feței i 16. fracturi combinate ale feței s 17. osteosinteză a chirurgia nervilor cranieni
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
chimio-radioterapie A aplicarea toxinei botulinice A C. Tratament chirurgical 8. anestezie locală și regională i 9. îngrijirea traumatismelor a 10. îngrijirea plăgilor deschise ale gâtului i 11. îngrijirea fistulei i reparația fistulei A 12. extirparea chistului de tract tireoglos, chistului branhial și fistulei s 13. incizia și drenajul abceselor i 14. chirurgia tumorilor benigne a corecția malformațiilor A reparația leziunilor 15. îngrijirea plăgilor de țesuturi moi ale feței i 16. fracturi combinate ale feței s 17. osteosinteză a chirurgia nervilor cranieni
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
tratament medicamentos 7. tratament conservator al plăgilor chimio-radioterapie aplicarea toxinei botulinice C. Tratament chirurgical 8. anestezie locală și regională 9. îngrijirea traumatismelor 10. îngrijirea plăgilor deschise ale gâtului 11. îngrijirea fistulei reparația fistulei 12. extirparea chistului de tract tireoglos, chistului branhial și fistulei 13. incizia și drenajul abceselor 14. chirurgia tumorilor benigne corecția malformațiilor reparația leziunilor 15. îngrijirea plăgilor de țesuturi moi ale feței 16. fracturi combinate ale feței 17. osteosinteză chirurgia nervilor cranieni (N. V, N. VII-XII) explorare, decompresie sau
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
tratament medicamentos 7. tratament conservator al plăgilor chimio-radioterapie aplicarea toxinei botulinice C. Tratament chirurgical 8. anestezie locală și regională 9. îngrijirea traumatismelor 10. îngrijirea plăgilor deschise ale gâtului 11. îngrijirea fistulei reparația fistulei 12. extirparea chistului de tract tireoglos, chistului branhial și fistulei 13. incizia și drenajul abceselor 14. chirurgia tumorilor benigne corecția malformațiilor reparația leziunilor 15. îngrijirea plăgilor de țesuturi moi ale feței 16. fracturi combinate ale feței 17. osteosinteză chirurgia nervilor cranieni (N. V, N. VII-XII) explorare, decompresie sau
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
decupate paralel cu coloana vertebrală a peștelui și situate de o parte și de alta a acesteia, după ce s-au îndepărtat capul, viscerele, înotătoarele (dorsale, anale, caudale, abdominale și pectorale) și oasele (vertebrele sau marele os dorsal, oasele abdominale, costale, branhiale sau scărița) și cu condiția ca cele două părți să nu fie legate, de exemplu, prin spatele sau prin stomacul peștelui. Peștele întreg se referă la orice pește care nu a fost eviscerat. Cuvântul curățat se folosește în cazul calmarului
jrc1813as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86963_a_87750]
-
primesc produsele toxice direct din sânge, iar glomerulul vascular devine intern (glomerulul lui Malpighi). Rolul ureterului îl are canalul Woff. Vezica urinară se formează prin dilatarea uterului. La excreție participă și branhiile și pielea. Aparatul respirator este reprezentat de aparatul branhial. În inspirație, apa pătrunde prin gură în cavitatea branhială și scaldă branhiile. În expirație, gura se închide și apa, fiind împinsă prin lamelele branhiilor, se elimină de sub opercule. La unii pești (crosopterigeni și dipnoi) sunt prezenți plămânii saciformi, cu o
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
devine intern (glomerulul lui Malpighi). Rolul ureterului îl are canalul Woff. Vezica urinară se formează prin dilatarea uterului. La excreție participă și branhiile și pielea. Aparatul respirator este reprezentat de aparatul branhial. În inspirație, apa pătrunde prin gură în cavitatea branhială și scaldă branhiile. În expirație, gura se închide și apa, fiind împinsă prin lamelele branhiilor, se elimină de sub opercule. La unii pești (crosopterigeni și dipnoi) sunt prezenți plămânii saciformi, cu o structură simplă și o vascularizare tipică. le reprezintă simbolul
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
structuri și cele care se pot observa la nivelul plămânilor animalelor cu respiratie aeriană. În cea de-a doua lucrare sunt expuse rezultatele unor cercetări fiziologice privind importanța fiecăruia dintre cele trei feluri de respirație posibile la această specie: intestinală, branhială și tegumentară. Respirația intestinală nu poate satisface necesitățile organismului, deoarece nu asigură eliminarea CO2. Ea este completată cu cea tegumentară. În concluzie, autorul e de părere că respirația intestinală este expresia unei adaptări la mediul în care trăiește acest animal
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
satisface necesitățile organismului, deoarece nu asigură eliminarea CO2. Ea este completată cu cea tegumentară. În concluzie, autorul e de părere că respirația intestinală este expresia unei adaptări la mediul în care trăiește acest animal, mediu care nu este favorabil respirației branhiale și tegumentare. Lucrările au fost publicate în "Pflüger’s Archiv" (vol. 118 și 120) și s-au bucurat de un foarte larg ecou. Au fost citate și comentate de fiziologi de mare renume ca: E. Babàk, L. Frédéricque, W. Conheim
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
pisicile-de-mare, au un schelet cartilaginos și elastic, un țesut mult mai ușor și mai flexibil decât cel al oaselor. Ca și la ruda sa apropiată, pisica-de-mare, mandibula rechinului nu este unită de craniu. Mandibula este, ca și vertebrele și arcurile branhiale, un element scheletic care are această structură datorită expunerii la intense tensiuni fizice și este acoperită de un strat de plăci subțiri de formă hexagonală numite "tesserae", compuse din cristale de săruri de calciu dispuse sub forma unui mozaic. Acestea
Rechin () [Corola-website/Science/308342_a_309671]
-
între ei). Înotătoarele perechi (pectorale și ventrale) la formele actuale lipsesc complet, de asemenea și centurile, acestea din urmă fiind slab indicate numai la formele fosile (ostracodermi). Lipsa înotătoarelor perechi se pare că este primară. Unii ostracodermi aveau după regiunea branhială plăci sau solzi dermici prevăzuți cu spini, care sunt considerați în general ca înotătoare pectorale. Aceste plăci sau solzi sunt însă formațiuni exoscheletice și deci nu sunt omoloage cu înotătoarele perechi ale peștilor gnatostomi. Miomerele ce compun benzile musculare laterale
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
două șiruri de dinți mici pe vârful limbii. Aparatul bucal este adaptat pentru supt. Ciclostomii se pot fixa prin sugere pe diferite obiecte și mai ales pe pești cărora le perforează peretele corpului, sugându-le sângele și carnea. Branhiile (lamele branhiale) ciclostomilor în număr de 6-15 perechi au origine endodermică, de unde se trage și numele de "endobranhiate", dat de Severțov agnatostomilor. Fantele branhiale au formă de pungă (sac) cu pereți cutați musculoși ("marsipobranhii"), de la care se trage și numele de "marsipobranhiate
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
obiecte și mai ales pe pești cărora le perforează peretele corpului, sugându-le sângele și carnea. Branhiile (lamele branhiale) ciclostomilor în număr de 6-15 perechi au origine endodermică, de unde se trage și numele de "endobranhiate", dat de Severțov agnatostomilor. Fantele branhiale au formă de pungă (sac) cu pereți cutați musculoși ("marsipobranhii"), de la care se trage și numele de "marsipobranhiate", dat ciclostomilor. Aparatul circulator la ciclostomi, în general, se aseamănă cu al acraniatelor, dar aici deja s-a diferențiat inima, care constă
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
crapă dacă se curbează peștele Pigmentație puternic mată; pielea se desprinde de pe carne 3 Mucus tegumentar Apos, transparent Puțin cețos Lăptos Gri gălbui, mucus opac3 Consistența cărnii 2 Foarte fermă, rigidă Destul de rigidă, fermă Ușor moale Moale (flască) 3 Fante branhiale Argintii Argintii, ușor roșii sau maro Maronii și difuzie acută a sângelui din capilare Gălbui 3 Ochi Convecși (ieșiți în afară); pupilă albastră-neagră, strălucitoare, "pleoapă" transparentă Convecși și puțin intrați în orbite; pupilă închisă la culoare; cornee puțin opalescentă Turtiți
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
pupile ovale Turtiți; mați Concavi gălbui 2 Aspect În rigor mortis sau în rigor parțial; cantitate mică de mucus limpede prezent pe piele S-a depășit stadiul rigor; fără mucus pe piele și în special în gură și în fantele branhiale Puțin mucus în gură și în fantele branhiale; maxilar ușor turtit Cantități mari de mucus în gură și pe fantele branhiale 2 Miros Miros de alge marine Inodor sau foarte slab stătut, însă nu miros de amoniac Ușor de amoniac
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
În rigor mortis sau în rigor parțial; cantitate mică de mucus limpede prezent pe piele S-a depășit stadiul rigor; fără mucus pe piele și în special în gură și în fantele branhiale Puțin mucus în gură și în fantele branhiale; maxilar ușor turtit Cantități mari de mucus în gură și pe fantele branhiale 2 Miros Miros de alge marine Inodor sau foarte slab stătut, însă nu miros de amoniac Ușor de amoniac; acru Miros înțepător de amoniac 2 1 Această
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
pe piele S-a depășit stadiul rigor; fără mucus pe piele și în special în gură și în fantele branhiale Puțin mucus în gură și în fantele branhiale; maxilar ușor turtit Cantități mari de mucus în gură și pe fantele branhiale 2 Miros Miros de alge marine Inodor sau foarte slab stătut, însă nu miros de amoniac Ușor de amoniac; acru Miros înțepător de amoniac 2 1 Această coloană se aplică doar până la adoptarea unei decizii a Comisiei privind stabilirea unor
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
vârful limbii lipicioase. Insecta nu este mușcată sau mestecată, ci înghițită de vie. Reproducerea amfibiilor este sexuată și se petrece în mediul acvatic. Fecundația este externă. Din ouă ies larve branhiate denumite popular „mormoloci”. Aceștia au coadă și au respirație branhială. Dezvoltarea se face prin metamorfoza ou-mormoloc-adult.
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
și de acestea membrele. O altă trăsătură distinctivă o constituie prezența tubului neural dorsal, situat deasupra coardei sau în interiorul coloanei vertebrale. La majoritatea cordatelor partea anterioară a tubului nervos este voluminoasă și se numește creier. În faringe sunt amplasate fantele branhiale, foarte bine exprimată la pești, cefalocordate și care sunt prezente la restul cordatelor în stadiul de embrion. Fantele au funcție respiratorie și alimentară. Ele filtrează apa și extrag oxigenul sau substanțele nutritive, în funcție de animal. le posedă simetrie bilaterală. Georgescu, D.
Cordate () [Corola-website/Science/305099_a_306428]
-
La animalele acvatice, ele sunt branhiile (la echinoderme, crustaceii superiori, polichete, majoritatea moluștelor, ciclostomi, pești); la cele terestre, ele sunt traheele (la insecte) și plămânii (la araneide, gasteropodele pulmonate, majoritatea vertebratelor). Se pot distinge astfel trei feluri de respirații: respirația branhială, în care schimburile gazoase au loc cu ajutorul unor expansiuni membranoase mai mult sau mai puțin cutate și puternic vascularizate, care atârnă în apă, numite branhii (la pești); respirația traheală, în care distribuția aerului în tot corpul animalului are loc prin
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
respirația aeriană unde aparatul respirator este alcătuit dintr-un sistem de trahee ramificate și anastomozate (la insecte) sau din plămâni și din căile respiratorii (la vertebratele tetrapode). Respirația privită în totalitatea ei cuprinde două etape fundamentale: respirația externă (respirația pulmonară, branhială sau traheală), asigurată de aparatul respirator, și respirația internă (respirația tisulară) care se realizează la nivelul celulelor din organism. Aerul inspirat se deplasează trecând pe rând prin: De reglarea și controlul funcției respiratorii sunt responsabile două zone ale trunchiului cerebral
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
vechi chelicerate. Corpul lor era foarte aplatisat. Gigantostraceele erau animale acvatice cu prosoma fuzionată și opistosoma din 12 segmente. Opistosoma conține 7 segmente preabdominale și 5 postabdominale. Pe preabdomen sunt - operculele genitale (pe primul segment) și 4 membre cu lamele branhiale. Dorsal, pe cefalotorace, erau așezați ochii simpli mediani și ochii laterali compuși. Chelicerile poartă clește mici. La unile specii pedipalpii și prima pereche de picioare erau apucătoare. La un șir de specii membrele posterioare erau de tipul vâslelor și serveau
Eurypterida () [Corola-website/Science/318107_a_319436]
-
care sunt foarte reduse în dimensiune și acoperite cu fire de păr și spini. ele au rolul unor buze. Opistosoma este nesegmentată. Lateral carapacea formează 6 țepi. Ventral, prima pereche de anexe reprezintă operculul genita, pe celelalte sunt dispuse lamemele branhiale. Opistotoma se continuă cu un țep caudal, numit și telson. La baza țepului se deschide orificiul anal. Sistemul nervos este constituit din creier, de la care pornesc conective ce enervează membrele și operculii branhiali. Lanțul nervos ventral este alcătuit din 6
Xiphosura () [Corola-website/Science/318109_a_319438]
-
operculul genita, pe celelalte sunt dispuse lamemele branhiale. Opistotoma se continuă cu un țep caudal, numit și telson. La baza țepului se deschide orificiul anal. Sistemul nervos este constituit din creier, de la care pornesc conective ce enervează membrele și operculii branhiali. Lanțul nervos ventral este alcătuit din 6 ganglioni. Sistemul circulator este de tip deschis. Inima este alungită și tubulară care continuă cu o aortă. De la aortă, pornesc alte 4 artere, care se unesc în 2 vase longitudinale puternice. Sistemul digestiv
Xiphosura () [Corola-website/Science/318109_a_319438]
-
are loc digestia intracelulară, intestin posterior ce se termină cu anusul. Organele excretoare sunt o pereche de glande coxale. Xiphosurile sunt chelicerate unisexuate. Glandele sexuale sunt pare și formate din saci tubulari ramificați. Canalele glandelor sexuale se deschid sub operculele branhiale. Acuplarea are loc în apele de suprafață sau chiar pe plajă. Femela depune 200 - 300 de ouă în nisipul plajei. Xiphosurile ajung la maturitate la vârsta de 3 ani. Xiphosurile trăiesc în mările tropicale și subtropicale. Ele se întâlnesc în
Xiphosura () [Corola-website/Science/318109_a_319438]