356 matches
-
Și dacă...!? - Dacă ce? Știi că ești haioasă? - Vai, Olga, unde ai învățat tu un asemenea limbaj? N-ai fost plecată decât două săptămâni și iată ce deprinderi s-au lipit de tine! - Și încă nu ți-am spus tot, bravă ea: știu să înjur, să fumez, știu încă multe lucruri... dar unei puritane ca tine îi e greu să înțeleagă ce este viața, viața adevărată, trăită la cea mai înaltă temperatură! - Olga, Olga, îmi fac griji pentru tine. - Nu e
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
mrejele preocupărilor lui. În goana nebună după bani dobândiți fără efort, tineri ca el trăiesc mirajul unei lumi ce nu poate fi a lor. Ei, ignorând legea, se aventurează în pericole pe care deși le bănuiesc, le tratează cu indiferență, bravând cu naivitatea ce o conferă tinerețea avidă de inedit. * Olga lucra de câteva luni bune în secția de chirurgie. Se acomodase oarecum, dar gândul că ar putea fi alături de Ina, într-o secție cu mai puțin stres, pusese stăpânire pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
cel puțin două săptămâni, iar el a depășit de mult momentul în care nu putea face altceva decât să se gândească la ziua de ieri. Credea că ar trebui să se ridice și să iasă din cameră, doar așa să braveze, să arate că nu-i pasă, că ieri nu l-a afectat deloc. Îl enerva să arate celorlalți numai ce vor să vadă și mai nimic din ceea ce era de fapt, însă așa era scutit de întrebări stânjenitoare sau comentarii
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Iar ea nici nu-și dăduse seama, și atunci ca să poată să mai rămână cu ea, măcar în imaginația sa, începu să joace rolul eroului civilizator, care luptă cu zmeii și dragonii din povești, care câștigă olimpiada de matematică și bravează în fața profesorilor și a părinților numai pentru a câștiga admirația ei, un fel de Robin Hood care însă nu avea nimic în comun cu Robin Hood. De ce se gândea acum tocmai la acest lucru, nu-și putea explica. Poate că
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
să ajungă în preajma salonului. Îl privi încă o dată și îl rugă să aștepte câteva momente. Aceasta pătrunse în salonul unde se afla Olga. În cei câțiva pași făcuți, asistenta gândi că nu era singurul bărbat întâlnit în activitatea ei care brava la obținerea titlului de tată. Unii bărbați făceau în așa fel, încât drumul lor spre maternitatea orașului să treacă mai întâi pe la un restaurant sau bufet unde se puteau aghezmui, găsind că numai așa pot cinsti cum se cuvine evenimentul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
putem urca dealul. Pe urmă drumu-i ca în palmă - s-a auzit glasul lui Hliboceanu. În liniștea din jur, potopită de ninsoare, se auzea doar răsuflarea grea a dobitoacelor și câte un cuvânt mângâietor și de alint spus de cărăuși: „Brava, flăcăii tatii! Ați mers ca în zilele cele bune! Brava!” Sau: „Îi greu drumul, nu-i așa? Da’ lasă că scăpăm noi la cale dreaptă și atunci îi boierie curată! Mai avem dâmbul ista și s-o sfârșit greul!” Hai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a auzit glasul lui Hliboceanu. În liniștea din jur, potopită de ninsoare, se auzea doar răsuflarea grea a dobitoacelor și câte un cuvânt mângâietor și de alint spus de cărăuși: „Brava, flăcăii tatii! Ați mers ca în zilele cele bune! Brava!” Sau: „Îi greu drumul, nu-i așa? Da’ lasă că scăpăm noi la cale dreaptă și atunci îi boierie curată! Mai avem dâmbul ista și s-o sfârșit greul!” Hai să trecem dealul și pe urmă... somn de voie, flăcăi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
puterile. Ei! Da’ ce facem? Vrem să plecăm la plimbare? Aista-i semn bun. Stai numai să te ajute tata. Așaaa! Acuma-i bine? Daaa! S-a auzit ca un oftat glasul lui Hliboceanu. Ia te uită! Avem și glas! Brava, băiete! - a continuat să vorbească Cotman, învelindu-l grijuliu, ca un părinte... Dimineața l-a găsit pe Hliboceanu cu ochii larg deschiși. Ce faci, cumetre? Ai făcut ochi așa de dimineață? Cum ai dormit? Biiineee! - a murmurat Hliboceanu, iar ochii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
rând. Ea e frumoasă, e genul de femeie cu care mi-ar plăcea să mă căsătoresc. Și, pentru un moment, contemplă cu o undă de amărăciune inaccesibilitatea ei. Apoi Își regăsi buna dispoziție. — Îl voi aduce pe omul cu vioara, bravă el, să ne cânte În timp ce mâncăm. N-o să ai curajul să-i inviți, Îi spuse ea, cu ochii strălucindu-i. — Ba da. Nu vor refuza o cină ca aceea pe care o pot plăti eu. Vom avea vinul cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
N-are conștiința vremelniciei. Asta vine mai spre seară. Nu dimineața, devreme. Aici dă peste tine Arta, Russ, am exclamat. Capul e separat de trup printr-o linie groasă, dar nu-i conștient că-i decapitat. Tace, privește tăcut înăuntru. Bravează o supraviețuire iluzorie? DavinciAna, cum e intitulat portretul replică la Gioconda, nu i-a ieșit. Sînt eu, cu fruntea mai înaltă decît o am și-n pupile c-o neliniște pînditoare. Buzele întredeschise nu rimează cu privirea disprețuitoare. Dimpotrivă, par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sale, s-a Întors și văzând-o cu rochița ei frumos Înflorată a fost cuprins de o mare bucurie spunând: L-ai omorât, l-ai bătut și i-ai dat de cheltuială ticălosului? Ai reușit să-i iei rochița Înapoi? Brava! (a imitat el pe bunicu’ Ghiorghi). Ești vitează! (a zis așa ca tatăl său Victor, când acesta vorbea de niște neamuri de-ale noastre: Marele Ștefan, Viteazul Mihai și alții pe care nu i-a reținut). Niță este un rău
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dacă ar fi putut pune mâna pe țîștar, ar fi chiuit de bucurie!), a clasat-o și a adormit la loc. Apoi a visat ori i s-a părut că Aneta a venit lângă el și că-i spunea șoptit: Brava, ești un Nestemat deștept! Am Încredere În tine, sântem prieteni, si nu ne spunem la nimeni! Ai să vezi ce bine o să-ți fie! I s-a mai părut că Aneta a Întins o mână moale și catifelată Înspre o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
care era rostit, era imposibil să nu Înțelegi imediat dacă era ceva de bine sau de rău! Satisfăcut de faptul că acest cuvânt „discoperit di mini!” pătrunsese adânc În vorbirea curentă și se „mondializa” pe zi ce trece, Ionel spunea: Brava, Prâsleo! Nepotul Își fixa privirea Întrebătoare Într-o anumită direcție, iar Ionel spunea dând aprobator din cap: Îhî! Va băga mâna În buzunarul pantalonilor „buni cu cari merg la feti” și lua numai două „bumboani cu lapti”, mulțumea Întorcând spre
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
o iubea ca pe ochii din cap ar fi murit și spuse Înfiorat și Împăciuitor: Ilenuță-fa, ămâia mătii, ne-om descurca noi ca și-n alte dăți! Am să „instalez” roata și laița În chileri, văleu câtă treabă o să fie! Brava, Ghiță, te-om ajuta și noi că doar navem de prășit! Apoi, așa ca numai pentru ea, din sufletul frumos și neîmplinit al unei mame care vede cu durere nefericirea celui mai bun băiat al ei: Dragu’ mamei, n-ai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fără să privească spre nici unul dintre ei, În fața ochilor Îl avea numai pe Victor care vorbea „orășănești” și din această cauză s-a bucurat de efectul produs În cei ce formau auditoriul, care În final nu mai pridideau cu laudele: Brava, puiule! Unde-i măta să te vadă?! Și, În timp ce o lacrimă Înflorise a pioasă aducere aminte, bunica Ileana s-a apropiat de Va, l-a sărutat pe obraz și și-a dus colțul pestelcii la ochiul drept. Măi Hasmațuchi, tu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În frunte cu secretarul său general, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej ...” Gata, nepoate! Ce zici Rozaliță, Îl primesc Silionii În clasa-ntâi?! Cum să nu, moș Ghiorghi!, răspunse Rozalița, care nu Înțelegea cum de vărul ei știe să citească sau dorea să braveze, dovedind o maturitate precoce, apoi după un timp se Întoarse către Va și-l Întrebă: Băi, tu te duci la școală sau vine v-un Învățător aici, cine te-a-nvațat? Păi tu nu știi cine? și atent la un „nu-i
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
către o direcție vag cunoscută, la care spera pe de o parte și-l speria pe alte nouă părți? Apă, no! Dacă tot sântem noi frați, lasă-mă să vorghesc ca pe la noi, binghe? Da ... Ildiko! Binghe? Da ... Ildiko! No, brava! Acu io am sî mă pitrec cu un jinars natural de la Sighet, iar tu, fratile neu, primești ceva ușor, ca un sirop făcut În casă! Dintro sticlă Îngrădită Își turnă cam o „sută” de pălincă și pentru el turnă Într-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
capabile de asemenea forță și mișcări. După mai multe Încercări succesive, Ildiko s-a cutremurat convulsionată și a scos un geamăt scurt și pătimaș. Valerică a mai auzit-o ca prin vis: Totu-i binghe când se gată cu binghe! Brava și mersi! Di acu hodinești-ti că mîinghe meri la școlă, eu slobodă Îs! Era aproape ziuă, când Victor a venit să-și ia băiatul acasă pentru a-l trimite la școală. A bătut În ușă, Ildiko l-a invitat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
brasardă tricoloră, i-o întinse lui Victor. Ce-i cu asta? se miră Victor, ezitând să ia brasarda. Ia-o tu, insistă studentul, că eu mai am și altele!... Și scoase, într-adevăr, încă una, pe care și-o prinse, bravând, la mâna stângă. Nu cumva e riscant să le scoatem la vedere de pe-acum? întrebă Victor, dar, în cele din urmă, ca să nu-și închipuie celălalt că este laș, își prinse și el brasarda. Ei, ce mai contează! chicoti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
la punctul Siret-Porubnoe. Odată trecută dincolo, sub privirile nedumerite ale compatrioților, s-a întors către partea română, exclamând puternic într-o exprimare aproape corectă, ajutată de adjunctul Viorel: Omelean Mihailovici barbat vrednic este! La el mult pasion este! El barbat brava este! El atent cu domna este!... Tu avut un fiu-bebe, Omelean Mihailovici!... Apoi, și-a mai fluturat o dată cravata roșie de pionier și a plecat să-și salute prietenii. Cine-i? Cine-i acest Omelean Mihailovici? Se interesau un tovarăș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
curs de finisare. "Cine să ne îndrume?", mă întreb, oarecum retoric. Traumatizată de zecile de chiuituri din adolescență, ea mă sfătuiește să mergem mai departe, evitând șantierul, că doar trebuie să găsim un magazin în apropiere. "Nu-ți face griji", bravez eu, ca în liceu, de la înălțimea celor o sută nouăzeci și unu de centimetri, "nu sunt decât niște muncitori, care, în cel mai rău caz, o să ridice din umeri. N-o să aibă nimeni curajul să se lege de tine". Ca
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cu Mădă când veneau la Crăița, o pupau, o despleteau și o împleteau la loc, ca pe o păpușă și Mădălina le împărțea cu generozitate zâmbete și pupici. Tot drumul de la întoarcerea spre casă încercă să pară nepăsătoare, apoi, ca să braveze, ieși cu prietenii la o terasă. Aflând de la prietena ei pe unde s-au călătorit, colegii o întrebară de părinții biologici, și ea, panicată și disperată începu să bea și în cele din urmă reuși să se facă criță. De ce
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
un mijloc actual de a le concilia ; se încearcă a se face puțin bine în prezent în schimbul a mult rău în viitor. Dar acest procedeu evocă spectrul bancrutei care alungă creditul. Ce e deci de făcut ? Atunci statul nou își bravează partidul ; reunește forțe pentru a se menține, înăbușă opinia, face recurs la arbitrar, ridiculizează vechile sale maxime, declară că nu se poate administra decât cu condiția de a fi impopular ; pe scurt, se proclamă guvernamental. Și în acel punct îl
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
lăsa uneori răsfățat de emoție, atunci o căuta "pe fundul paharelor, mai intensă, tulburătoare, clocotitoare". Fascinația pe care o provoca se datora mai puțin trăsăturilor fizice și mai mult expresiei pe care o afișa. "S-a eschivat prin tact, a bravat prin aplomb, dar mai ales s-a apărat cu ajutorul spiritului - scut și suliță deopotrivă - care preschimba apărarea în atac". A uzat din plin de ironie, făurindu-și un "aer de sfinx care copleșește ca un mister și neliniștește ca un
Bicentenar - Barbey d‘Aurevilly, un dandy? by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/7693_a_9018]
-
de vânt, stângaci, bolnăvicios. Moralul e și mai deconcertant... Are un amestec bizar copilăros, aspirații generoase, o ridiculă emfază de mari sentimente. Dar ce-i mai rău întrece cu mult ce pare bun în el. încearcă să-și impresioneze logodnica bravând cu niște fapte care sunt pure invenții..." Dar ea, fire realistă, nu întârzie să ghicească niște minciuni atât de stângaci ticluite. Și nu are decât dispreț pentru acest spirit atât de debil..." în Memoriile sale ea notează: "Mi-e aproape
O lutherană în luma slavă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6738_a_8063]