3,593 matches
-
mult mai redus. Cârciuma era totodată și cămin cultural unde Dumineca se juca și chiuia pe plac, bineînțeles după o dușcă cu tărie care îndatora pe viață bietul om și față de cârciumar, de parcă nu era suficient biciul boierului.. În Ardeal, breslele organizaseră o clasă de meseriași liberi atrăgând și muncitorii agricoli car nu mai lucrau cu paiele din gura porcului în rol de meteorolog și zeama de varză în loc de medic. Banul crea locuri de muncă în Ardeal încă din secolul XVII
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
celălalt mal din dreapta, pe partea Graslei, era Hala mare a măcelarilor sau Vleeshuis, care datează din secolul al XVlea. Ea funcționează acum ca un centru pentru promovarea produselor locale. De ambele părți ale cheiurilor sunt clădiri vechi cu frontoane ale breslei negustorilor și comercianților, ce datează din secolul al XIIlea. Dacă ești romantic, trebuie să te plimbi cu barca, pe canale sau mai bine să lenevești pe cheu, de exemplu pe lângă podul Sait Michel unde se adună cei mai mulți turiști care vizitează
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491629372.html [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
trebui să inventăm un alt cuvânt pentru neputință. Pentru suferință. Pentru furie. Pentru nedreptate. Pentru trădare. Pentru abandon. Ai cui suntem? Ai cui mai suntem? Ai cui am fost? Ai cui vom fi? Cine ne dă răspunsul? Noi înșine, frumoasă breaslă! Sunt cuvinte dureroase, ca niște pumnale răsucite. Sunt și cuvinte care vindecă. Și, în momente de restriște și jale, cuvântul care vindecă trebuie adus lângă trupul, și așa hărțuit, al omului. Vindecarea prin privire, prin mângâiere, prin cuvânt. A avea
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
Când vin peste noi nemulțumirile, nu scoatem nici arcușul. Nici piatra. Nici urletul. Poate, cel mult, tăcerea. Totdeauna însă cuvântul. Lângă popor și țară. Un jurnalist fără audiență e ca un general fără armată. Dar și un jurnalist, fără unitatea breslei, e ca un soldat rătăcit. Sigur că, după ce o viață întreaga ți-ai câștigat existența din scris sau din citit - vorbit la microfon, cari în spinare și niște saci cu înfrângeri. Oricât i s-ar fi cântat prohodul, jurnalistul instruit
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
S-ar putea ca, până atunci, stimați jurnaliști din amfiteatre și din industria media, să mai fie un bob zăbavă. În hăul dintre minuni, ne-ar trebui, fiecăruia, câte un luceafăr. Îmi place să cred că, toți colegii mei de breaslă, își caută, sub cerul mediatic, luceafărul. Becul, în profesia aceasta, cu diferite fațete de creație, are un număr limitat de ore de funcționare. Cuvântul poate fi un bisturiu social. Cuvântul poate fi un constructor de fapte. Cuvântul poate forma destine
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
parteneriat. Cei doi sunt într-o relație elevată și care are ca rezultat relevarea unor acțiuni ce trebuie știute de marele public”. Privirea vieții Melaniei prin ochii lui Menuț Maximinian dă pondere scriiturii într-un timp în care colegii de breaslă nu se dovedesc a fi prea generoși între ei, în așa fel încât să le alcătuiască un portret fără umbre. Autoarea însă, este pregătită de a-și expune, pe câmpia paginii, viața, așa cum a fost: cu lumini și umbre, pete
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
s-a coborit Enășescu. Dar nu poate urca până unde s-a urcat el. -Mai era cu un al poetaș, nu-mi aduc aminte cum îl cheamă. Se țineau unul de altul să nu cadă. Oamenii priveau după ei... -Fac breaslă noastră de rușine. Mai era unul cu ei? -Da! Moldoveanu... -Bănuiam... Asta e nelipsit de la astfel de beții aproape zilnice. -Păstorel spunea că doi bețivi egali cu un al treilea sunt bețivi între ei. -E o pastișe după teorema paralelelor
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_noua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
numele Maestrului. O întâlnire minunată, ce le însumează pe toate celelalte, care au avut și care n-au avut loc! De fapt, îmi place să cred că, de-acolo, de sus, marele ziarist și scriitor a „influențat” juriul și conducerea breslei noastre scriitoricești de limbă română, spre a hotărî această premiere a mea. Un simplu „Mulțumesc”, cum a fost cel al Maestrului, la telefon, poate însemna atât de mult! Încerc și eu să-l spun, acum. Roni CĂCIULARU iunie 2012 Referință
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_intalnirile_m_roni_caciularu_1340640875.html [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
fie privită cu suspiciune dar dacă a ajuns în fotoliul ministerial, mă gândesc că totuși a reușit să-și convingă semenii să privească dincolo de aparențe! Voi rezista tentației comune, și nu mă voi transformă asemeni multora dintre colegii mei de breaslă în judecătoarea Elenei Udrea; nu voi da nici un verdict sau sentință, este misiunea justiției să caute adevărul, și chiar dacă o fi ea oarbă și mai stă și strâmb câteodată, eu sper din tot sufletul SĂ JUDECE DREPT! Începusem să va
JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1425677498.html [Corola-blog/BlogPost/381286_a_382615]
-
îmbrățișăm fără să ținem seama de consecințe. Mai degrabă să spunem : Acesta este adevărul. Dumnezeu să mă ajute să umblu în el, indiferent ce înseamnă asta",a subliniat A.W. Tozer în cartea cu același titlu. În mod categoric, ambele bresle au ca scop să aducă o schimbare în bine în societate și asta ar trebui să se întâmple. Închei cu un citat de Nicolae Iorga : "Înțelepciunea vieții e simplă: fă ca pe unde ai trecut tu, să fie mai bine
DIFERENŢA DINTRE JURNALIST ŞI SCRIITOR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_diferenta_di_marina_glodici_1363599942.html [Corola-blog/BlogPost/345318_a_346647]
-
concurs primind astfel puncte, eventual ceva premii, cu care puteai să te fălești mai apoi la cârciumă. Desigur toate aceste noi prerogative impuse de noul standard al hobby-ului nu presupunea în nici un fel renunțarea la vechile privilegii transformând astfel breasla într-un club elegant, mai bine spus un fel de societate secretă în care ținuta, limbajul sau gestica specifică nu-și pierduseră nimic din forța de exprimare. Prin urmare și acum, în casa fiecărui pescar amator există un loc sacru
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
a lui specială, unică în lume, un rechin sau o balenă. De ce nu face asta? He, heee... Pentru că aceste specii sunt protejate iar el, un pescar sportiv demn de acest nume, nu va încălca niciodată regulile scrise sau nescrise ale breslei. Pentru ei legile și regulile sunt sfinte! Mai puțin legea aia tâmpită cu posesia permisului de pescuit. O idioțenie despre care nici nu merită să mai vorbim! Dar soția pescarului sportiv!? Și ea este o ființă cu totul și cu
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
începute. Aveți ceva de adăugat? Da! Sperăm că vom fi consultați la formarea guvernului Mulțumesc! Viorica se ridică de pe scaun cu greutate. Dar parcă se simțea mai odihnită. Urma o nouă zi de muncă intensă. Își întrebă totuși colegul de breaslă din imediata vecinătate: Și cine va fi Prim-ministru? Păi dacă președintele nu va fi de altă părere, deocamdată este sirianca aceea O femeie? Interveni Viorica parcă mirată De ce nu Referință Bibliografică: Energia zeta / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482515545.html [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
care le vezi, puterea de a spune adevărul și de a suporta consecințele, acea înțelepciune care ne învață că salvarea păcătosului este prioritară pierii acestuia și calm, mult calm, pentru a trece cu zâmbetul pe buze peste desconsiderarea colegilor de breaslă, dar și de răutatea celor care (de multe ori aflați printre puternicii zilei!) se recunosc în insectarul personajelor tale. Îți mai trebuie și o fină împletire a faptelor despre care scrii, fapte cât se poate de reale, cu un strop
INCIZIILE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1399046559.html [Corola-blog/BlogPost/360189_a_361518]
-
care explodează în flori, apoi în roade, a actorului. Uneori, când este vorba despre doi actori, unii și aceiași cu doi oameni într-un cuplu de viață, posturile sub care se multiplică cei doi din cuplul de familie în extinsa breaslă actoricească au o vinovată sau nevinovată consecință în dezbinare. Se încep cu înfiorat amor cuplurile de familie ale actorilor și se desfac cel mai adesea după ce energiile care i-au atras se polarizează spate în spate, fiecare făcând umbră orizontului
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423291326.html [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
nu are proiecte de interes național și, dacă ele există, nu le sprijină financiar pentru a putea fi realizate), Ochiul magic vine, mânios, și denunță „văicăreala“ mea ca „un exercițiu demagogic sună rău în gura unui scriitor rupt de interesele breslei și neînstare să facă efortul minim de a se informa despre viața ei de zi cu zi”... Este limpede, nu? Statul român sprijină, pe ruptelea, cultura română, în timp ce eu , rupt de interesele breslei scriitoricești și dat afară din Uniune ca
OCHIUL MAGIC MINTE DE ÎNGHEAŢĂ APELE de EUGEN SIMION în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_simion_1423729123.html [Corola-blog/BlogPost/363034_a_364363]
-
în gura unui scriitor rupt de interesele breslei și neînstare să facă efortul minim de a se informa despre viața ei de zi cu zi”... Este limpede, nu? Statul român sprijină, pe ruptelea, cultura română, în timp ce eu , rupt de interesele breslei scriitoricești și dat afară din Uniune ca rău platnic, „urechist“ reputat, răuvoitor notoriu („de mult timp”), îndrăznesc să mă plâng, fac demagogie, nu respect adevărul... Ce poveste! Frumoasă poveste! Carevasăzică: statul român, prin Ministerul Culturii, ajută de nu mai poate
OCHIUL MAGIC MINTE DE ÎNGHEAŢĂ APELE de EUGEN SIMION în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_simion_1423729123.html [Corola-blog/BlogPost/363034_a_364363]
-
șansele pacientei de supraviețuire, fără complicații intra și post operatorii, iar recuperarea i se asigură cel mai rapid... - Ok! Am înțeles. Voi încerca să discut și cu ea. Să-i explic... Sincer, nu știu cum să-i spun. În general, cei din breasla noastră, luăm mai greu decizii pentru noi. Suntem medici și conștientizăm altfel situația și în special riscurile de expunere. Sper să am succes! Acestea fiind spuse, Dragoș, cu inima strânsă, abătut, se îndreptă spre targa mobilă pe care fusese așezată
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1427640940.html [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > BRESLELE ȘI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 52 din 21 februarie 2011 Toate Articolele Autorului La Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava se păstrează cinci steaguri care au aparținut unor bresle meșteșugărești. Conform
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Orizont > Reportaj > BRESLELE ȘI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 52 din 21 februarie 2011 Toate Articolele Autorului La Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava se păstrează cinci steaguri care au aparținut unor bresle meșteșugărești. Conform datelor din scriptele instituției un singur steag de breaslă se află în stare de conservare „destul de bună” (fiind refăcut în proporție de 50% ), pentru celelalte patru mențiunea privitoare la starea lor, din „Registrul de valori al muzeului”, fiind
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Publicat în: Ediția nr. 52 din 21 februarie 2011 Toate Articolele Autorului La Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava se păstrează cinci steaguri care au aparținut unor bresle meșteșugărești. Conform datelor din scriptele instituției un singur steag de breaslă se află în stare de conservare „destul de bună” (fiind refăcut în proporție de 50% ), pentru celelalte patru mențiunea privitoare la starea lor, din „Registrul de valori al muzeului”, fiind „mediocră”. „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava” În scrierile sale
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
altădată, prof. Liviu Marian, fiul folcloristului și etnografului Simeon Florea Marian, remarca faptul că, prin introducerea de către stăpânirea apuseană austriacă a unui ritm mai accelerat de civilizație modernă în Bucovina, au început, pe rând, să dispară din hotarele târgului „vestitele bresle de meseriași odată cu făloșii lor staroști și steagurile lor cele mândre”. Documentul care prezintă cele mai multe informații cu privire la organizarea și funcționarea asociațiilor și frățiilor profesionale precum și a breslelor meșteșugărești este „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
modernă în Bucovina, au început, pe rând, să dispară din hotarele târgului „vestitele bresle de meseriași odată cu făloșii lor staroști și steagurile lor cele mândre”. Documentul care prezintă cele mai multe informații cu privire la organizarea și funcționarea asociațiilor și frățiilor profesionale precum și a breslelor meșteșugărești este „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar care oferă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
funcționarea asociațiilor și frățiilor profesionale precum și a breslelor meșteșugărești este „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar care oferă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a aparținut breslei cojocarilor din Siret. Steagul a intrat în patrimoniul muzeal în anii ’80, ca donație făcută de muzeograful Dorel Ursache. Realizat din mătase de culoare
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
a breslelor meșteșugărești este „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar care oferă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a aparținut breslei cojocarilor din Siret. Steagul a intrat în patrimoniul muzeal în anii ’80, ca donație făcută de muzeograful Dorel Ursache. Realizat din mătase de culoare roșie, cu motive florale brodate, steagul
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]