175 matches
-
baltă ("Marsilea quadrifolia") și pălămida ("Cirsium brachycephalum"), specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); pelin ("Artemisia santonicum ssp. santonicum"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), brebenel ("Corydalis cava"), piperul apelor ("Elatine alsinastrum"), stânjenei ("Iris spuria"), canarul bălții ("Limosella aquatica"), pătlăgină ("Plantago schwarzenbergiana"), pecetea lul Solomon (din speciile: "Polygonatum latifolium" și "Polygonatum officinale"), năsturel de baltă ("Rorippa amphibia"), cornaci ("Trapa natans"), trifoi ("Trifolium ornithopodioides") sau păiuș ("Festuca
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
a pădurilor întâlnim măceșul (Rosa tomentosa). În zonele cultivate și în cele de pășune sunt grupări de măr pădureț (Malus silvestris), porumbarul (Prunus spinosa), sîngerul (Cornus sanguinea), alunul (Corylus avelana). Primăvara în pădurile noastre înfloresc plante ierboase : păstița (Anemone ranunculoides), brebeneii (Corydalis solida), fragii (Fragaria vesca), vioreaua (viola sp.), laleaua pestriță. La fiecare pas dai de ciuperci de marimi, forme și culori diferite. Cele comestibile: hribul (Botelus edulis), gălbiorii (Cantharellus cibarius), iuțiarii (Lactarius piperatus), vinețica (Russula vesca); iar cele de care
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
plantele semnalate în arealul Măgurii Priei se află: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă (din speciile "Colchicum
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
zonă montană (vârfuri, abrupturi calcaroase, stâncării, peșteri, văii, pajiști alpine, păduri și fânețe) cu un deosebit interes peisagistic, floristic, geologic și speologic; cu floră și faună specifică Meridionalilor. Rezervația naturală include în teritoriul său "Peștera Cloșani" și "Peștera Cioaca cu Brebenei", două obiective naturale de interes științific și speologic.
Piatra Cloșanilor () [Corola-website/Science/326964_a_328293]
-
prin forme de exocarst (lapiezuri, doline, uvale, ponoare, sohodoale) cât și de endocarst (peșteri, avene). Dintre numeroasele peșteri prezente în zona cele mai cunoscute sunt: Peștera Cloșani (1100 m), Peștera Lazului (3000 m), Peștera Martel (4000 m), Peștera-Aven Cioaca cu Brebenei și Peștera-Aven 2 din Sohodoalele Mici (Peștera lui Arion Arjocu). Atât comuna cât și arealul aferent acesteia sunt situate în bazinul râului Motru. Principalul tributar al râului Motru este râul Motru Sec care are o lungime de 17 km, o
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
Alopia plumbea doftanae") endemic pentru România. Flora protejată a sitului are în componență arbori: brad argintiu ("Abies alba"), zadă ("Larix decidua") și ierburi cu specii de: brâncuță ("Rorippa islandica"), orhidei cu specii de "Herminium monorchis", "Pseudorchis albida" și "Goodyera repens", brebenei ("Corydalis solida"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), silur ("Euphrasia micrantha"), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum") sau sugătoare ("Monotropa hypopitys") . În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
gospodării, Greci cu 367 gospodării (satul Greci a fost reședință de comună până în 1968), Osica de Sus cu 1017 gospodării, Ostrov cu 55 gospodării, Tomeni cu 104 gospodării. Moșia comunei are o suprafață de 50 km². Se învecinează cu comunele: Brebenei, Coteana, Fălcoiu, Osica de Jos, Pârșcoveni și Brâncoveni. Din punct de vedere geografic, satul Osica de Sus și satul Vlăduleni, sunt situate pe interfluviul Olt-Olteț, în capătul terminal al acestuia, și pe terasa a II-a a celor două râuri
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
alături de: floare de colț ("Leontopodium alpinum"), angelică ("Angelica archangelica"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag (din speciile: "Aconitum moldavicum" și "Aconitum toxicum"), orhidee (din speciile: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Herminium monorchis, Platanthera chlorantha, Pseudorchis albida, Spiranthes spiralis, Traunsteinera globosa"), brebenei ("Corydalis capnoides"), cădelniță ("Campanula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), vinețele ("Centaurea melanocalathia"), garoafă sălbatică (cu specii de: "Dianthus serotinus" și "Dianthus spiculifolius"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), mlăștiniță (din speciile: "Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), lalea pestriță ("Fritillaria
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
de "Salix") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Orientalilor. În arealul parcului este întâlnită o gamă diversă plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă. Specii floristice : piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), vulturică ("Hieracium rotundatum"), spata dracului ("Matteuccia struthiopteris"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), asmățui sălbatic ("Chaerophyllum hirsutum ssp. glabrum"), ciulin ("Carduus nutans"), colțul-lupului ("Cirsium
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Gențiana kochiana"), cărbuni ("Phyteuma spicatum"), ranunculus ("Ranunculus thora"), bujor de munte ("Rhododendron kotschy"'), rogoz ("Carex strigosa"), păiuș ("Festuca strictă"), pipirig ("Juncus castasneus"), scradă ("Festuca drymeja"). Dintre plantele endemice pentru Carpații românești, aici vegetează specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), vulturica ("Hieracium kotschyanum" și "Hieracium rotundatum"), cădelnița ("Campanula carpatica"), clopoțel ("Campanula serrata"), splina ("Chrysosplenium alpinum"), piciorul cocosului
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Dintre aceștia, comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
a fost introdus și salcâmul pt. perdele de protective și cu utilizare că lemn de esență tare cu ritm mai mare de creștere. Bureții iuți, mânătărcile și ferigile se află în păduri. Tot felul de flori că viorelele, tamaiorii, cocoșeii, brebeneii, mărgăritarul, frăguțele sau plante medicinale că izma (mentă sălbatică), coada șoricelului, gălbenelele etc. sunt aproape peste tot. Măceșele pot fi culese până și iarna. Fauna: Pot fi întâlnite des căprioare cu cerbi, bursuci, iepuri, veverițe, nevăstuici, șoareci de câmp și
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
Ioan Vasiu, Teodor Mădălin (,Tomis‘‘, Constanța), Virginia Meheș, Ion Parhon (,Panoramic tv’’), Liviu Grăsoiu, George Chirilă (,Universul Cărții“ ), Eliza Roha, Viorel Coman (Mortu), Stancu Ilin (,Dicționarul general al literaturii române‘‘, 2005), Vasile Ghinea, Mihail I. Vlad (,Jurnalul de Dâmbovița‘‘), Stan Brebenel, Petrică Birău (,Semne-Emia‘‘, Deva), Tatiana Rădulescu, Paula Romanescu, Gabriel Dragnea, Pavel Perfil, Ana Niță, Titi Damian, Viorica Răduță, Marin Iancu, Gheorghe Andrei Neagu, Alexandru Mărchidan etc.
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
ul sau castorul european ("Castor fiber") este un animal rozător (cel mai mare și greu din Europa), înrudit deaproape cu castorul nord-american ("Castor canadensis"), si care a lăsat în zonele locuite de români multe toponime precum "", "Breboaia", "Brebeni", "Brebina", "Brebenei", "Bibor", "Biber", "Biborțeni" ș.a. A fost vânat pentru blană și castoreum aproape până a duce la dispariția să, iar în 1900 mai existau doar 1.200 de brebi în opt populații relicte din Europa și Asia. A fost reintrodus în
Breb () [Corola-website/Science/333898_a_335227]
-
mult și aici. Vârfurile copacilor din pădure se usucă, frunzele pomilor fructiferi se usucă și cad în plină vară. Floră spontană este destul de variată, formată din iarbă neagră, păiș, pir, bolbora, salvie, trifoi alb și roșu, iarbă grasă, maci, viorele, brebenei,etc. Fauna Fauna din zona comunei Valea Mare, datorită despăgubirilor, datorită agriculturii mecanizate și chimizate, este foarte mult diminuată. Dacă unii cetățeni povesteau despre întâlniri neprevăzute cu lupii, sau despre atacul lupilor la oborul oilor, iarna, acum acest animal a
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
sub denumirea populară de "ouăle popii". Alte specii de ierburi și flori rare semnalate în arealul parcului național: brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), tășculiță ("Aethionema saxatile"), omag ("Aconitum moldavicum"), usturoi sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), brebenei ("Corydalis pumila"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus"), brăndușă galbenă ("Crocus flavus"), garofiță bănățeană("Dianthus giganteus ssp. banaticus"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), orhidee (cu specii de: , "Gymnadenia conopsea"), spânz verde ("Helleborus odorus"), in galben de Banat
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă grâu
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
CRISTESCU DANIELA (n. 1970) Ploiești, Str. Al. Seciului nr. 1, bl. 7 E, ap. 2 țel. 159190 093517107 7477 DAN MARIA (n. 1941) Ploiești, Str. Luminii bl. 30 F, ap. 11 țel. 191748 7521 DAVID MAGDALENA (n. 1967) Ploiești, Str. Brebenei nr. 2, bl. 3, ap. 23 țel. 112144 13874 DIACONU ELENUTA (n. 1940) Ploiești, Str. Snagov nr. 19 țel. 125739 7486 DINU D ANDREI (n. 1934) Ploiești, Str. Clementei nr. 2, bl. 28J/A/5 țel. 111498 13972 DITU STELIANA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
cretă. ‘Acuma, Dorabella, ce floare ai de gând să miroși?’ Hă, hă, hă! Ce mai râdeam. Fetița asta, Dorabella Feingold, începea să ridice nasul și să miroase până i se vedeau chiloțeii și albul ochilor de extaz. Și apoi spunea, „brebenei“. Era exercițiul zilnic. Stephanie Kreizcki spunea, „violete, trandafiri, năsturei“ Ținea trabucul între degete și îl mirosea cu nasul lui umflat. Imaginează-ți numai clasa asta mizeră, cu toți gogomanii ăia mici, plini de varză murată și pâine și ciolan de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
coșul de gunoi. Ei bine, copiii mai obraznici spuneau, „varză stricată, doamnă!“ sau „flori de cuc,“ sau „lături“. Pentru asta te lua de guler și te ducea la director. Dar copiii ăștia mai drăcoși aveau dreptate. Cine naiba mai văzuse brebenei? Păi eu umblam prin canal cu un ac de scutec doar pentru că nepricopsitul de frate-meu îmi zisese că o să prind peștișori aurii acolo. Asta e o poveste tristă. Dar nu înțelegi că ambele categorii de copii aveau dreptate? Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Blanch Cottages, clădite după ce o bombă devastase, în timpul războiului, această parte a orașului. Câteva dintre grădinile din fața caselor aveau boschete de arbuști pereni, ale căror ramuri se bolteau până în stradă. George aruncă ciocanul peste un gard scund, printre ramurile unui brebenel. Ar fi dorit ca drumul să nu se mai termine. Cunoștea casa din Hare Lane, pentru că, de mult, în primele faze ale relațiilor lui cu Rozanov, fusese invitat la ceai acolo, o dată când John Robert, care preda la Londra, venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
înaltă calitate, și care locuia la numărul 3 din Blanch Cottages, văzu cu uimire un bărbat care se opri și culese un instrument contondent (așa îl percepu ea, care era o pasionată cititoare de romane polițiste) din tufișul ei de brebenel. Începu să-și caute cu înfrigurare ochelarii, pentru a descoperi în Ennistone Gazette dacă se comisese pe undeva vreo crimă. Fiind mioapă, nu-l recunoscuse pe George. Dacă l-ar fi recunoscut, ar fi fost și mai tulburată. Alex, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pentru a obține o lucrare echilibrată). Captarea atenției Activitate independența Se dă textul: O prea frumoasă zână Învesmântata Într-o rochie lungă, pictată În culorile curcubeului, a sosit cu mândrul sau alai pe meleagurile noastre. Trena ei țesuta cu ghiocei, brebenei, zambile, toporași transforma câmpiile, livezile și pădurile În ținuturi de vis. 56 5. Pregătirea lecției noi Activitate independența Calculați după model: Activitate directă Se verifică muncă independența. 3.Captarea atenției Pe o sârmă sunt 24 vrăbiuțe. Un vânător Împușca 4
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
funcție și care sunt beneficiile financiare imediate<ref id=”1”>Andreea Șaguna, Vasile Blaga: PDL nu negociază caracterul național, indivizibil al României, publicat 26 martie 2013, online la http://adevarul.ro/news/politica/vasile blagapdl nu-negociaza-caracterul-national-indivizibil romaniei-1 5151765100f5182b8551e8ba/ index.html; Alina Brebenel, Emil Boc acuză Guvernul că face regionalizare în interesul policienilor, nu al regiunilor, publicat 6 februarie 2013, online la http://adevarul.ro/news/ politica/emil boc acuza-guvernul-regionalizare interesulpolicienilor-nu-regiunilor-1 511250 b34b62ed5875dff834/index.html.</ref>. Capcana principală rămâne însă dependența financiară în raport cu puterea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]