328 matches
-
trimis pe frontul de Răsărit. În 1941 se constituie grupul suprarealist român (alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu și Paul Păun), a cărui activitate deosebit de intensă între anii 1945 și 1947 îl va face pe André Breton să afirme: "Centrul lumii (suprarealiste) s-a mutat la București". După 1947, în condițiile impunerii Realismului socialist ca unică formă permisă de exprimare în literatură, grupul se destramă. În 1948 și 1949, Gellu Naum scrie poemul cu tentă filozofică și
Gellu Naum () [Corola-website/Science/297445_a_298774]
-
transmisă de televiziunea australiană în 1959 ca parte a seriei "Shell Presents". Filmul prezintă povestea unei tinere femei surdo-mute, Belinda McDonald (Jane Wyman), care se împrietenește cu noul său medic, Dr. Robert Richardson (Lew Ayres), care vine de pe Insula Capul Breton pe a Canadei. Medicul își dă seama că, deși ea nu poate auzi sau vorbi, Belinda este foarte inteligentă. Ea locuiește într-o fermă alături de tatăl ei, Black McDonald (Charles Bickford) și de mătușa ei, Aggie McDonald (Agnes Moorehead), și
Johnny Belinda (film din 1948) () [Corola-website/Science/334804_a_336133]
-
rămas în istorie sub numele eufemistic de La guerre du Bien Public(Războiul Binelui Public). După căderea Moulins-ului (Moulins,Allier), Burbonii au fost primii nevoiți să i se supună. Atunci Ludovic s-a îndreptat spre Paris, care se afla sub amenințarea bretonilor, burgunzilor și lorenilor. Bătălia principală s-a desfășurat la 16 iulie 1465 la Montlhéry, la câteva leghe de capitală, soldându-se cu pierderi grele de ambele părți și terminându-se cu un rezultat nedecis. Totuși, asediul Parisului a fost străpuns
Ludovic al XI-lea al Franței () [Corola-website/Science/314774_a_316103]
-
Anne, Ducesă de Bretania (25 ianuarie 1477 - 9 ianuarie 1514 ), cunocută sub numele Anna de Bretania (), a fost conducător breton, care a devenit regină a doi regi francezi succesivi. S-a născut la Nantes, Bretania și a fost fiica lui Francisc al II-lea, Duce de Bretania și a Margaretei de Foix. Bunicii materni au fost Gaston al IV-lea
Anne de Bretania () [Corola-website/Science/317480_a_318809]
-
de Laval. În plus, ea a avut câțiva tutori, inclusiv majordomul ei și poetul curții, Jean Meschinot, despre care se crede că a învățat-o dansul, cântecul și muzica. În acea perioadă, legea succesiunii nu era clară, însă înainte de Războiul breton de succesiune a funcționat în principal aproximativ ca Legea Salică; femeile puteau moșteni doar dacă linia masculină era stinsă. Tratatul de la Guérande din 1365 a stabilit că în absența unui moștenitor masculin din Casa de Montfort, moștenitoarea Ioana de Penthièvre
Anne de Bretania () [Corola-website/Science/317480_a_318809]
-
moștenitoare a domeniilor sale la 10 februarie 1486, însă problema căsătoriei ei rămânea o chestiune diplomatică. Anne a fost logodită de mai multe ori. Vicontele Ioan al II-lea de Rohan, aflat de asemenea în linia de succesiune a tronului breton, a oferit cu sprijinul mareșalului Jean IV de Rieux un dublu mariaj pentru fii săi François și Jean cu Anne și sora ei Isabelle, însă Francisc al II-lea s-a opus acestui plan.
Anne de Bretania () [Corola-website/Science/317480_a_318809]
-
cu natura, prin actul morții, element care a însoțit și creația lui Mihai Eminescu ("Mai am un singur dor"). Versiunea literară în limba bretonă (considerată și cea originală) utilizează rime împerecheate în patru versuri a câte 12 silabe fiecare. Cântecul breton aduce în expunerea orchestrală elemente din aria Sfinxului ("Oedipe"), dar asemenea unui ecou. Episodul 2, care încă păstrează un discurs liniștit, este urmat de cel de-al treilea episod, în care furtuna este elementul principal. Aceste trei episoade alcătuiesc o
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
Paris, unde îl cunoaște pe Picasso, catalan ca și el. În capitala Franței, în cartierul Montparnasse, pe strada Blomet, Miró este vecin cu pictorul André Masson, atelierele lor comunică. Face cunoștința lui Tristan Tzara, Max Jacob și Ernest Hemingway. André Breton este fascinat de lucrările lui, pe care le consideră o dovadă evidentă că pictura suprarealistă este posibilă. În noiembrie 1925, Miró participă la expoziția pictorilor suprarealiști, ia parte la întâlnirile lor de lucru, deși niciodată nu va adera la această
Joan Miró () [Corola-website/Science/298209_a_299538]
-
Contele , a fost un lider militar franc din timpul lui Carol cel Mare devenit una din principalele figuri ale ciclului literar denumit "Matière de France". Roland a fost guvernator militar al mărcii Bretone, responsabil de apărarea frontierei Regatului Franc împotriva bretonilor. Singura atestare istorică despre el provine din "Vita Karoli Magni" de Eginhard, în care este denumit "Hruodlandus Brittannici limitis praefectus" („Roland, prefect al hotarelor Bretaniei”) și în care se narează moartea sa în bătălia de la Roncesvalles, când ariergarda condusă de
Roland () [Corola-website/Science/323422_a_324751]
-
biograful lui Carol cel Mare, pe nume Eginhard. Acest pasaj apare în capitolul 9: Roland a fost evident primul oficial numit să conducă politicile france în zona Bretaniei, întrucât sub dinastia Merovingiană, francii nu s-au îngrijit de relațiile cu bretonii. Districtele lor de frontieră, cum ar fi Vitré, Ille-et-Vilaine la sud de Mont Saint-Michel sunt astăzi împărțite între Normandia și Bretania. Cultura distinctă a regiunii păstrează actuala limbă gallo și legende despre eroi locali cum a fost Roland. Succesorul lui
Roland () [Corola-website/Science/323422_a_324751]
-
(n. 3 martie 1847, Edinburgh, Scoția - d. 22 august 1922, insula "Cap Breton", Canada) a fost un om de știință, inventator și, ulterior, industriaș american, care în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite. În transmițător undele sonore loveau o diafragmă
Alexander Graham Bell () [Corola-website/Science/297845_a_299174]
-
XII-lea. Așezările normande erau reprezentate de un manoar și un oraș cu castel, o biserică parohiala, mănăstiri augustina și dominicana, un spital și o Frankhouse. Populația era constituită dintr-un amestec de imigranți galici, irlandezi, francezi, englezi, flămânzi și bretoni. Mullingar era un loc de odihnă important pentru călători și comercianți, iar cimitirul augustin descoperit recent dovedește că personane din Mullingar au facur pelerinage la Saint Jacques de Compostelle en Espagne, în urmă cu circa 600 ani. În 1542, Henry
Mullingar () [Corola-website/Science/304515_a_305844]
-
germane de la Universitatea din Praga trebuie să-i analizeze lucrările. Exilată de naziști în afara spațiului germanofon, moștenirea literară a lui Kafka va fi captată de noi centri de recepție în Franța, Marea Britanie, Statele Unite și America Latină (în special Argentina). Suprarealistul André Breton îl include în 1940 pe Kafka în "Antologia umorului negru" ("Anthologie de l'humour noir"), alături de autori ca Jonathan Swift, Edgar Allan Poe, Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud și Lewis Carroll, arătându-se încântat de modul cum scriitorul evreu combate autoritarismul
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
se pronunță împotriva poeziei lui Johannes R. Becher, pe care o consideră zgomotoasă, haotică și inaccesibilă. De cealaltă parte, a-l numi pe Kafka suprarealist însemnă a comite un ușor anacronism, având în vedere că "Manifestul suprarealismului" al lui André Breton a fost publicat abia în 1924, anul morții scriitorului evreu. Afinitățile lui Kafka cu această a doua mișcare sunt eliminarea barierei dintre vis (fantastic) și realitate, precum și accentul pus pe lumea subconștientului. O altă trăsătură importantă, încurajarea scrisului « automat », spontan
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
solidă din lemn de stejar, construită în anii 1850 la unul din șantierele navale din Saint-Malo, în Bretania, fusese construită pentru călătorii de cabotaj (de-a lungul coastelor) și cumpărată la începutul anilor 1870 de Anton Lupan împreună cu prietenul său breton, Pierre Vaillant, pentru a explora Țara de Foc (după exemplul real al lui Emil Racoviță care explorase acest ținut la sfârșitul secolului XIX). Cei doi prieteni călătoriseră de-a lungul Mării Mediterane pentru a strânge bani în vederea finanțării lungii călătorii
Speranța (goeletă) () [Corola-website/Science/324086_a_325415]
-
financiare închiriind refectoriile mănăstirii din strada Saint-Honoré, săli impunătoare devenite inutile. Astfel, Societatea Prietenilor Constituției a închiriat în 1789 așa-numita sală a iacobinilor, în aceeași perioadă când Adunarea Națională s-a mutat la Paris. La 30 aprilie 1789, deputații bretoni din Stările Generale - în principal Le Chapelier, Lanjuinais și Glezen, avocați la baroul din Rennes - au înființat la Versailles un club breton, deschis și altor deputați patrioți. După zilele de 5 și 6 octombrie 1789 și după mutarea Adunării Constituante
Clubul Iacobinilor () [Corola-website/Science/322248_a_323577]
-
a iacobinilor, în aceeași perioadă când Adunarea Națională s-a mutat la Paris. La 30 aprilie 1789, deputații bretoni din Stările Generale - în principal Le Chapelier, Lanjuinais și Glezen, avocați la baroul din Rennes - au înființat la Versailles un club breton, deschis și altor deputați patrioți. După zilele de 5 și 6 octombrie 1789 și după mutarea Adunării Constituante la Paris, împreună cu regele, clubul s-a reconstituit sub numele de „Societatea Prietenilor Constituției” (în ) și s-a instalat la mănăstirea iacobinilor
Clubul Iacobinilor () [Corola-website/Science/322248_a_323577]
-
au fost poeții. Termenul ""Surréalisme"" a luat naștere în anul 1917, când poetul Guillaume Apollinaire, înainte de a da la tipar piesa de teatru ""Sânii lui Tyresias"", îi schimbă subtitlul în ultima clipă din "dramă supranaturalistă" în "dramă suprarealistă". Scriitorul André Breton preia acest termen și-l folosește într-un articol intitulat " Pentru Dada" (1920), pentru ca în 1922 să publice "Manifestul suprarealismului". Prin urmare, totul a început de la literatură, abia apoi suprarealismul îi va atrage pe artiștii care practică alte arte, pentru ca
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
suprarealismul îi va atrage pe artiștii care practică alte arte, pentru ca, în cele din urmă, să se schimbe percepția asupra lumii care devine ""albastră ca o portocală"" (Paul Eluard). În anul 1916, de la fereastra autobuzului în care se află, André Breton zărește la expoziția organizată de o galerie de pe "rue Boétier" tabloul "Creier de copil". Pânza al cărei autor este Giorgio De Chirico îl fascinează. După război Breton îi va cunoaște pe Picabia, Duchamp, Max Ernst, cumpără tablouri și își formează
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
Paul Eluard). În anul 1916, de la fereastra autobuzului în care se află, André Breton zărește la expoziția organizată de o galerie de pe "rue Boétier" tabloul "Creier de copil". Pânza al cărei autor este Giorgio De Chirico îl fascinează. După război Breton îi va cunoaște pe Picabia, Duchamp, Max Ernst, cumpără tablouri și își formează o bogată colecție. În anul 1924, adresează o întrebare fundamentală: ""Este, oare, posibilă o pictură suprarealistă?"" La ceastă întrebare vor răspunde - fiecare în stil propriu - Max Ernst
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
de culoare cântă la flaut. Pe crengi stau păsări viu colorate, zeița Venus își privește visul căruia florile îi adaugă prezența lor senzuală. În drum spre o altă lume, Rousseau ne lasă moștenire o viziune paradisiacă și pretimpuriu suprarealistă. André Breton constata câțiva ani mai târziu: "Sunt aproape gata să cred că această pânză uriașă include în sine întreaga poezie și geneza misterioasă a epocii noastre. Nici o altă imagine nu mi-a trezit acest sentiment al sacralității". Viața are tot mai
Henri Rousseau le Douanier () [Corola-website/Science/298817_a_300146]
-
două puteri coloniale ale Angliei și Franței pentru un timp scurt. În timpul Celui de-al Doilea Război Intercolonial (1702-1713), cucerirea britanică a Acadiei a avut loc în anul 1710, care a avut ca rezultat că în Nova Scotia, în afară de Cape Breton, teritoriile s-au cedat oficial britanicilor prin Tratatul de la Utrecht incluzând Pământul lui Rupert, care a fost cucerit de Franța la sfârșitul secolului al 17-lea (Bătălia din Golful Hudson). Ca un rezultat imediat al acestui eșec, Franța a fondat
Istoria Canadei () [Corola-website/Science/326310_a_327639]
-
Tratatul de la Utrecht incluzând Pământul lui Rupert, care a fost cucerit de Franța la sfârșitul secolului al 17-lea (Bătălia din Golful Hudson). Ca un rezultat imediat al acestui eșec, Franța a fondat puternica Fortăreață din Louisbourg pe Insula Capul Breton. Louisbourg a fost destinat pentru a servi ca o bază militară și navală pe tot parcursul anului pentru restul de imperiu din America de Nord rămas Franței și pentru a proteja intrarea pe râul St. Lawrence. Odată cu sfârșitul Războiului de Șapte Ani
Istoria Canadei () [Corola-website/Science/326310_a_327639]
-
iulie 2006). Cu toate acestea, insula Langlade este utilizată ca reședință de vară de mulți locuitori din Saint Pierre, populația acesteia crescând în unele perioade la peste 1.000 de persoane. Majoritatea locuitorilor sunt de origine franceză, în principal basci, bretoni sau normanzi (regiuni ale căror steaguri se găsesc pe steagul colectivității), iar limba franceză vorbită de aceștia seamănă cu cea vorbită în Normandia.
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
mai multe volume de poezie, piese de teatru și romane experimentale, memorii, eseuri și traduceri. Împreună cu Karel Teige, Jindřich Štyrský și Toyen, Nezval a călătorit frecvent la Paris, unde i-a cunoscut pe suprarealiștii francezi. Prietenia sa strânsă cu André Breton și Paul Éluard a jucat un rol esențial în fondarea "Grupului Suprarealist" din Cehoslovacia în anul 1934. A fost unul dintre primele grupuri suprarealiste din afara Franței, iar Nezval a servit ca editor al revistei "Surrealismus". Colaboratoare cu Nezval la cartea
Vítězslav Nezval () [Corola-website/Science/336144_a_337473]