147 matches
-
să pătrundă în bucla de teoreme a "realiștilor". De fapt o cursă, capcană, labirint. O bolgie a coșmarului entropic, tărâm al luciferienilor și proiectelor lor "științifice" de fericire alchimică, secreție a unor proceduri cel puțin diabolice, grotești și otrăvitoare. Marele Brigand însuși, deposedat de însemnele magnificenței sale, căpetenie acum a gloatei de alaopoliți, este de fapt ostaticul luciferienilor, soldați malefici ai socialismului utopic în faza marxist-leninistă a programării comuniste universale. Grefierul, demn sucub al judelui și al comisarului, al grilei evazionsite
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
prezent etern, prin deposedarea violentă de improvizațiile trecutului și de impostura viitorului. Un prezent cu copertele rupte, anonim ca o carte fără coperte. Doar el poate mântui omenirea de forțele dezagregării care anticipă surmenajul materiei în întregul ei. Povestea Marelui Brigand ascultă de legile interne ale unei vaste construcții poematice, de ritmurile și tensiunile disputei pe viață și pe moarte ce scandează ultimele clipe ale grefierului și ale urbei din Abraxa. Ca un luctuos epitaf, vorba autorului, în care victima și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
240, 241, 242, 293 Amanții din Bizanț (2003): 235 traducere de Teodor Palic: 235 Alexandru ECOVOIU (România): 7, 261, 263, 264, 265 Stațiunea (2007): 261, 262, 264, 265 Petru CIMPOEȘU (România): 7, 266, 267, 268, 273, 274, 293 Povestea Marelui Brigand (2000): 266, 267, 274 Dan STANCA (România): 7, 282, 283, 284, 294 Cei calzi și cei reci (2008): 282 Florin ȘLAPAC (România): 7, 89, 92, 275, 276, 278, 279, 280, 294 Jucăria (2000): 275, 277 Mircea CĂRTĂRESCU (România): 7, 244
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un cânt ce se stinge treptat, ca în versurile următoare bogate în topoi leopardieni precum colina, vântul, pădurea, Ursa: Vântul, cu strune, din Iblei, din conurile / Madoniei smulge imnuri și plângeri / pe timpane de grote străvechi / că agava și ochiul brigandului. Iar Ursa / nu te părăsește încă și tremura cele șapte / focuri de-alarmă aprinse pe dealuri, / și nu te părăsește zvonul carelor / roșii ale maurilor și cruciaților (Ce noapte lungă, trad. MB).518 Repetiția nu te părăsește încă (...) nu te
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Viața Solitara, v. 78), toate motive literare ce definesc poezia recanatezului, este evident că aceasta poezie reelaborează imagologia maestrului: Vântul, cu strune, din Iblei, din conurile / Madoniei smulge imnuri și plângeri / pe timpane de grote străvechi / că agava și ochiul brigandului. Iar Ursa / nu te părăsește încă și tremura cele șapte / focuri de-alarmă aprinse pe dealuri, / și nu te părăsește zvonul carelor / roșii ale maurilor și cruciaților (Ce noapte lungă, trad. MB).528 Modul în care autorul sicilian a transpus
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din secolul al XIV-lea și pînă în al XVIII-lea, domenii precum arta militară, comerțul, artele plastice, arhitectura și muzica primind în terminologiile lor numeroase elemente italiene: adagio, altesse, andante, aquarelle, arcade, balcon, baldaquin, banque, banquet, bastion, bouffon, briga-de, brigand "infanterist", burlesque, cabinet, cantine, caprice, caresse, charlatan, costume, embuscade, escadron, façade, frégate, gouache, mandoline, mercatile, modèle, opéra, pédan-tesque, réussir, révolter, risque, salon, violoncelle etc. Spaniola a primit și ea de-a lungul timpului un număr însemnat de italienisme aparținînd acelorași
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de ani, face vorbire în declarația sa despre figura principală a revoltei pungeștene, Vasile Enacache Tofan, despre care a spus următoarele: „...în urma țiganilor jefuitori a venit V. En Tofan călare, a lăsat calul la vecinul meu Ghiță Popa”. Dintr-un brigand periculos, așa cum îl scoteau unii, amploiatul Moisuc a făcut din Enacache Tofan un adevărat erou și pacifist pe deasupra: „...V. En. Tofan a stat cu mine în fața prăvăliei soției mele și a apărat-o iar când s’a cam isprăvit devastarea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
caracteristic de-acum, rușii au luat în contul acestui articol tot ce lea poftit inima, ne mai întrebându se dacă se încadrau sau nu în categoria „capturilor”. Datorită acestui punct extrem de controversat și ambiguu, țara noastră a fost jefuită de briganzii roșii fără a se ști nici acum cuantumul valoric. Documentul la care ne vom referi în continuare, este un referat întocmit de către șeful Serviciului contabilității, Ștefan Donose, din cadrul prefecturii tutovene și fusese trimis pe adresa prefectului Gâlcă: „Conform ordinului Dv.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Așa face de pildă Dickens, care vizitează în 1844 Italia și vede acolo altceva decât Goethe, cu șapte decenii înainte: lângă vestigiile monumentale ale Romei antice, călătorul postromantic vede o populație mizeră, mame care-și despăducheau copii în fața cocioabei, cerșetori, briganzi. Cunoaștem foarte bine acest proces și din literatura noastră: după un debut furtunos romantic de inspirație pur livrescă, Filimon reneagă modelul inițial și parodiază sângeros tipul romantic făcându-l ridicol: Mitică Râmătorian din Nenorocirile unui slujnicar, amantul poetic al slujnicelor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
vieții noastre politice și-au impus până acum o rezervă absolută, pătrunși fiind de adevăratele sentimente naționaliste și patriotice, au hotărât editarea acestei reviste politice care va cuprinde pe lângă un program politic bine studiat, pe lângă chestiuni de actualitate, demascarea tuturor briganzilor și nulităților politice cocoțate la cârma și în fruntea instituțiilor publice. Arma noastră neîndurată față de păcătoșii zilelor de astăzi, va fi... Adevărurile”. Cele câteva articole din primele două numere ale revistei: Universitatea noastră, Școlile din Vama, Voința - o prezentare a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a dat spectacole în București și în alte orașe din țară din primăvara anului 1872 și până în 1877. Prima reprezentație a trupei franceze la București a avut loc la 15/27 aprilie 1872, în sala Teatrului cel Mare, cu opereta Briganzii de Offenbach. 251. Ernesto Rossi a efectuat primul turneu în București la începutul anului 1878, iar Tommaso Salvini în 1880 (v. cap. Anul 1878 și Anul 1880 ale cărții lui Bacalbașa). 252. Grădina cu Tei se afla pe o parte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și „fețele oamenilor și a muierilor”, tipurile antropologice „clasic” și „longobardic”, predominarea ochilor negri față de cei „vineți” etc.. Canonicul blăjean anunță perspectiva lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , care consacră pagini Întregi psihologiei și comportamentului italienilor, portretizează lazzaronii napolitani și briganzii romagnoli, uneori cu simpatie și umor, adesea cu accente critice. Drăgușanu merge Însă oarecum la suprafața lucrurilor, nefiind interesat de căutarea unor explicații ale comportamentului italian, atras, În special, de culoarea locală și de pitorescul celor văzute. 7. Italia turistică
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
degrabă cu romanele-anchetă de tip Michel Butor (L’Emploi du temps, de pildă) decât cu desfășurarea caleidoscopic-ludică și neobarocă a romanului așa-zis „pynchonian”, practicat de unii dintre confrații și colegii săi de generație, C. a dat, prin Povestea Marelui Brigand (2000; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), unul dintre solidele romane postmoderne din literatura noastră. Asemănarea lui relativă cu romanul parabolic și utopic îi ascunde în parte această identitate rară, totuși depistabilă: nu vechiculează o alegorie univocă, nu se sprijină și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
și utopic îi ascunde în parte această identitate rară, totuși depistabilă: nu vechiculează o alegorie univocă, nu se sprijină și nici nu încearcă să acrediteze vreo „Mare Narațiune Totalizatoare și Raționalizată”, de genul acelora considerate caracteristice pentru modernism. Povestea Marelui Brigand este un roman antirealist, elaborat cu instrumentar, recuzită și tehnică de aparență „realistă”, puse în operă cu virtuozitate. Se desfășoară pe coordonate specific postmoderniste, urmând motivul complex și caracteristic al complotului ocult, cu dezvoltare în scenariu apocaliptic. Coordonatele pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
cu serioasă înclinare către recursul la spiritualitate, gândit la modul grav, nu la cel al gesticulației histrionice. SCRIERI: Amintiri din provincie, Iași, 1983; Firesc, București, 1985; Erou fără voie, Bacău, 1994; Un regat pentru o muscă, Botoșani, 1995; Povestea Marelui Brigand, Cluj-Napoca, 2000; Simion liftnicul, București, 2001. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, O primă retrospectivă, SLAST, 1982, 66; Laurențiu Ulici, Întâmplări în provincie, RL, 1984, 16; Constantin Călin, Generația ’80, ATN, 1984, 5; Alexandru Condeescu, Viața în provincie, LCF, 1984, 21; Val
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
1985, 7; Nicolae Georgescu, Mai mult decât titlul, LCF, 1985, 31; Valeriu Cristea, Talentul romancierului, RL, 1985, 46; Holban, Profiluri, 417-420; Cristea, A scrie, 218-222; Țeposu, Istoria, 123-124; Geo Vasile, Grefierul și victima, CNT, 2000, 44; Bianca Stupu, „Povestea Marelui Brigand”, „Cotidianul”, 2000, 18 decembrie; Dan Ștefan Pocovnicu, Minotaurul din text, CL, 2001, 2; George Gorcea, „Povestea Marelui Brigand”, OC, 2001, 63; Radu Mareș, Povestea ca roman, VTRA, 2001, 4-5; Răzvana Niță, „Simion liftnicul - roman cu îngeri și moldoveni”, „Cronica română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
Holban, Profiluri, 417-420; Cristea, A scrie, 218-222; Țeposu, Istoria, 123-124; Geo Vasile, Grefierul și victima, CNT, 2000, 44; Bianca Stupu, „Povestea Marelui Brigand”, „Cotidianul”, 2000, 18 decembrie; Dan Ștefan Pocovnicu, Minotaurul din text, CL, 2001, 2; George Gorcea, „Povestea Marelui Brigand”, OC, 2001, 63; Radu Mareș, Povestea ca roman, VTRA, 2001, 4-5; Răzvana Niță, „Simion liftnicul - roman cu îngeri și moldoveni”, „Cronica română”, 2001, 1 iunie; Ion Mureșan, O carte în lift, „Transilvania Jurnal”, 2001, 22 iunie; Constantin Călin, Țara ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
în lift, „Transilvania Jurnal”, 2001, 22 iunie; Constantin Călin, Țara ca bloc, „Monitorul de Bacău”, 2001, 25 iunie; Manuela Golea, „Simion liftnicul” - roman cu îngeri și moldoveni de Petru Cimpoeșu, „Ziua”, 2001, 27 iunie; Nicolae Bârna, Marea performanță („Povestea Marelui Brigand”), CC, 2001, 1-6; Nicolae Sava, Semnal, „Antiteze”, 2001, 4-6; Cornel Nistorescu, Roman cu îngeri și moldoveni, „Evenimentul zilei”, 2001, 7 iulie; Ștefan Agopian, Liftul român, „Academia Cațavencu”, 2001, 29; Dan C. Mihăilescu, România liftului blocat, „Ziarul de duminică”, 2001, 30
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
în care se stipula că „pe viitor, dreptul de azil sau de refugiere nu va mai fi acordat (...) subiecților nemulțumiți sau rebeli; fiecare dintre părțile contractante va fi obligată să pedepsească oamenii corespunzători acestei descrieri, ca își pe hoți și briganzi, chiar dacă sunt subiecții celeilalte părți”. Palmerston însă a subliniat că „ofițerii și soldații care au luptat pentru drepturi constituționale in Ungaria împotriva armatelor Austriei și Rusiei (...), nu pot fi persoane descrise prin expresia ces sortes de gens, nici clasificați ca
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
subiecții celeilalte părți”. Palmerston însă a subliniat că „ofițerii și soldații care au luptat pentru drepturi constituționale in Ungaria împotriva armatelor Austriei și Rusiei (...), nu pot fi persoane descrise prin expresia ces sortes de gens, nici clasificați ca hoți sau briganzi”. încurajat de ambasadorii Angliei și Franței, care primiseră instrucțiuni de la guvernele lor să nu tolereze un asemenea amestec în afacerile interne ale Imperiului otoman, sultanul a refuzat să dea curs solicitărilor austro-ruse, ceea ce a dus la ruperea relațiilor diplomatice dintre
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
intrapleurale asociate, indiferent pe care parte, și care poate rămâne neobservată la abordul pe cale toracică. Însă, prin laparotomie nu se poate rezolva leziunea pericardică [25]. Rupturile celor două cupole diafragmatice se pot rezolva prin laparotomie (mediană, transversală, subcostală bilaterală). Le Brigand (citat de [52]) recomandă folosirea căii mixte (laparotomia și toracotomia dreaptă prin incizii separate), cu posibilitatea evidențierii și rezolvării leziunii hemidiafragmului drept, a suturii celor două cupole și sancțiunea chirurgicală adecvată a leziunilor viscerale asociate. Sunt contraindicate toracotomiile duble sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
motorul unei schimbări de mentalitate, fie că n-a fost decît instrumentul unei simple voințe de instituționalizare a ceea ce exista deja, mai exact, voința cavalerilor de a-și legitima dominația printr-o ideologie care făcea din ci "nobili" și nu briganzi, Biserica a jucat un rol considerabil în dezvoltarea acestor mișcări. Ea a contribuit la modificarea idealului de cavalerism, valorizînd apărarea celor slabi, intervenind în ceremoniile de inițiere a tînărului războinic (veghea petrecută în rugăciune, binecuvîn-tarea armelor), făcînd să pătrundă în
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în raport direct interesele marilor propietari cu cele ale neguțătorilor și bancherilor. Avîntul marelui comerț internațional Instalarea musulmanilor de jur împrejurul Mediteranei și raidurile normarde în Europa de Nord-Est au stînjenit mult comerțul maritim și fluvial. Războaiele personale dintre seniori, operațiunile de briganzi ale multora dintre ei îndreptate împotriva comercianților, pe care îi devalizează sau cărora le cer răscumpărări, au dăunat și ele schimburilor comerciale pe care, pe de altă parte, b mai paralizează și lipsa occidentală de monede de aur și de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
al X-lea și al XI-lea, numeroși sînt creștinii care, pentru a-și răscumpăra păcatele și a-și asigura salvarea eternă a sufletului, întreprind lungi și grele călătorii către locurile sfinte ale creștinătății. Foamea, setea, oboseala, frica de atacurile briganzilor sînt tot atîtea încercări pe care ei le acceptă cu bucurie, pentru că ele constituie un fel de repetare a patimilor lui Hristos. Între toate pelerinajele, mai pline de preț sînt acelea care-1 conduc pe credincios la Saint-Jacques (Santiago) de Compostella
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
profiluri și funcții, numai teoretic, respectabile. Domnul Gherman din Somnoroasa aventură, „membru al cooperativei de traduceri și dactilografiere «Prestarea», atât de serios și cu atât de multe calități, încât vârsta nu mai are nici o importanță”, este în realitate un dezolant brigand sentimental, care adoarme în timp ce încearcă să împlinească visul de a fi răpită al tinerei Gabriela. Alt personaj, Gogu, un delapidator, „șmecher, 40 de ani”, se află în centrul disputelor dintre Ortansa și Clementina, „femeia satanică” și „femeia plângăreață”, ambele căzând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]