1,680 matches
-
Cipru a reabilitat multe clădiri istorice, cum este și reședința Patsalos care găzduiește muzeul local. „Lefkaritiko” - un nume înscris în patrimoniul UNESCO Broderia denumită în greacă „Lace Lefkaritiko” a devenit cunoscută peste tot în lume; dacă la început dantelăriile și broderiile erau destinate doar împodobirii locuințelor, încet, încet, cei mai îndrăzneți dintre localnici au început să cutreiere lumea, ducând cu ei cu colecții întregi din aceste adevărate măiestrii artistice. Renumitul stil de coasere-brodare se presupune că s-a împământenit aici, fiind
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
care vizitaseară localitatea și fuseseră fascinate de frumusețea și finețea articolelor. Cea care a avut curajul să le promoveze în afara granițelor țării - asumându-și toate riscurile care decurgeau din această inițiativă - a fost Theophila Hajiandoni; în 1896,aceasta a adunat broderii din sat și a plecat cu ele spre Alexandria, încercând să le vândă. Nu a avut mare succes, dar testase piața și la întoarcere a pregătit un nou lot de produse, ținând seama de această dată de preferințele cumpărătorilor din
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
mulți ciprioți și, în timp ce insula cunoștea perioade de criză, zona Lefkara prospera. Toată această creștere economică s-a produs până prin 1929. După momentul marii crize mondiale din anii '30 și Al Doilea Război Mondial, situația s-a schimbat, comerțul cu broderie și-a modificat traiectul îndreptându-se mai mult spre Anglia, iar după 1960, spre Grecia. Astăzi, comerțul cu broderie de Lefkara are loc aproape exclusiv la nivel local, satul fiind zilnic vizitat turiști ciprioți și din întreaga lume. Încă, femeile
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
până prin 1929. După momentul marii crize mondiale din anii '30 și Al Doilea Război Mondial, situația s-a schimbat, comerțul cu broderie și-a modificat traiectul îndreptându-se mai mult spre Anglia, iar după 1960, spre Grecia. Astăzi, comerțul cu broderie de Lefkara are loc aproape exclusiv la nivel local, satul fiind zilnic vizitat turiști ciprioți și din întreaga lume. Încă, femeile cu mâini de aur de aici mai brodează, le-am văzut peste tot și ele au fost anonimele care
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
le-am văzut peste tot și ele au fost anonimele care pentru cel puțin un secol au scris istoria prin „Lefkaritiko”. „A ști să lucrezi Lace Lefkaritiko este o artă - ne-a spus doamna Maria, minunatul nostru ghid prin lumea broderiei - și nu oricine stăpânește tehnica originală pentru a ajunge la nivelul superior al creației; cele mai multe lucrătoare știu cum s-o facă, dar unele... doar improvizează.” La început, broderia se lucra pe o pânză de bumbac, mai groasă, produsă la nivel
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
o artă - ne-a spus doamna Maria, minunatul nostru ghid prin lumea broderiei - și nu oricine stăpânește tehnica originală pentru a ajunge la nivelul superior al creației; cele mai multe lucrătoare știu cum s-o facă, dar unele... doar improvizează.” La început, broderia se lucra pe o pânză de bumbac, mai groasă, produsă la nivel local, apoi pe o țesătură din import, subțire numită „hases” și fir de bumbac - „bakaris”. Mai târziu, firul folosit pentru brodat a fost din mătase. Distinsa doamnă Maria
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
bumbac, mai groasă, produsă la nivel local, apoi pe o țesătură din import, subțire numită „hases” și fir de bumbac - „bakaris”. Mai târziu, firul folosit pentru brodat a fost din mătase. Distinsa doamnă Maria ne-a prezentat uneltele folosite în broderie - o pernuță pe care este fixată o placă din lemn, de 20x30 centimetri, câteva bolduri (ace) speciale pentru prinderea și menținerea broderiei pe pernuță, foarfece, o riglă pentru măsurarea distanțelor, un ac subțire de cusut și un degetar. Când te
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
târziu, firul folosit pentru brodat a fost din mătase. Distinsa doamnă Maria ne-a prezentat uneltele folosite în broderie - o pernuță pe care este fixată o placă din lemn, de 20x30 centimetri, câteva bolduri (ace) speciale pentru prinderea și menținerea broderiei pe pernuță, foarfece, o riglă pentru măsurarea distanțelor, un ac subțire de cusut și un degetar. Când te gândești la simplitatea uneltelor și la minunile care se pot face cu ele, grație imaginației și măiestriei acestor femei nu poți decât
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
un ac subțire de cusut și un degetar. Când te gândești la simplitatea uneltelor și la minunile care se pot face cu ele, grație imaginației și măiestriei acestor femei nu poți decât să te înclini în fața mâinilor lor de aur! Broderiile sunt proiectate pentru a crea lumină și umbre, culorile firului cu care se coase nu sunt stridente, dimpotrivă, culori dulci, predominant alb și bej în mai multe nuanțe; ambele fețe sunt la fel, nu le poți distinge una de cealaltă
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
o cumințenie sufletească și de-o amabilitate nemaiîntâlnită. Maria, o doamnă simpatică și cu un zâmbet larg, cald, primitor ne-a întămpinat cu un „Iassuuuu”, salutul tradițional, și ne-a poftit înăuntru. Pe terasa din fața prăvălioarei puteai admira zeci de broderii în toate culorile și de toate mărimile, expuse cu mare artă alături de alte obiecte tradiționale, umbreluțe dantelate, standuri cu cărți poștale cu imagini din localitate și tot felul de souvenir-uri, care de care mai atractive. Când ne-a auzit vorbind
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
români și că are o foarte bună prietenă, Adina, avocată în Nicosia, „o superbă româncă din Sibiu”. Ne-am simțit foarte bine în compania Mariei și-a soțului ei. Am aflat de la ea despre tradiția și tehnologia folosită în producerea broderiilor de Lefkara, cu mândrie locală vizibilă. Este fiica unor meșteri neîntrecuți, în broderie - mama și confecționarea obiectelor din argint - tatăl. Așa am aflat că în Lefkara nu există familie care să nu aibă aceste moșteniri, fie că le mai practică
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
superbă româncă din Sibiu”. Ne-am simțit foarte bine în compania Mariei și-a soțului ei. Am aflat de la ea despre tradiția și tehnologia folosită în producerea broderiilor de Lefkara, cu mândrie locală vizibilă. Este fiica unor meșteri neîntrecuți, în broderie - mama și confecționarea obiectelor din argint - tatăl. Așa am aflat că în Lefkara nu există familie care să nu aibă aceste moșteniri, fie că le mai practică, fie că nu. La loc de cinste într-o vitrină luminată, alături de exponate
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
o vitrină luminată, alături de exponate vechi și de o frumusețe aparte ne-a arătat fotografiile părinților, care avuseseră ateliere în care practicau aceste meșteșuguri. A luat apoi câteva lucrușoare brodate superb și ne-a prezentat, ca o adevărată profesionistă, istoricul broderiei de Lefkara. N-a ezitat să amintească de trecerea lui Leonardo da Vinci prin la Lefkara și de șederea nobilelor venețiene aici pentru deprinderea acestui meșteșug, modelul achiziționat de pictor denumindu-l „model da Vinci”. Soțul ei, cu o față
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
al XIX-lea (reședința Patsalos), unde dacă intri simți că timpul s-a oprit undeva în trecut. Tot ansamblul de mobilier vechi, sculptat, oglinzi înrămate în cadre de lemn dăltuite cu măiestrie, costume populare și nobiliare alături de colecția inedită de broderii dantelate sunt zestrea culturală a localității de care, mărturisesc cu toată sinceritatea, eu m-am îndrăgostit. Împrejurimile Lefkarei sunt numai bune pentru relaxare, cu sate frumoase, curate și ademenitoare, chiar dacă le privești numai de mai departe: Vavla, Ora, Meline, Odou
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
albe cât cuprinzi. Din ele iarna răpea mereu zile... acele zile croite din îngemănarea anotimpului care pleca și anotimpului care venea... ivit din timp, din zare în zare cu palme albe de zăpadă împrăștiate pe câmpii, cu ghiocei albi, cu broderii de stele albe, cu lumini albe, cu berze albe... toate, albe ca doctorițele. Anotimpul înmlădiat din primăvară și vară, e alb, pur și frumos ca o doctoriță...! Prin gând, cărările fără pulbere trec una pe lângă alta, ca iarna cu primăvara
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_fuego_lacri_aurel_v_zgheran_1363920717.html [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
turnantă, căci nu-i așa? „lumea e ca o scenă și oamenii sunt doar actorii”. În rotirea de scene fără cortină, în sus-mijlocul fiecăreia tronează un medalion miniatură William Shakespeare, cu trăsături ferme, mustață, ochi pătrunzători, întrebători, înnobilat auxiliar de broderia clasică măiastră, mix de mătase belgiană, englezesc-avoniană, londonez-oxfordiană. În acelați timp, trăsăturile aceluia într-o continuă cercetare a adevărului mai presus decât toate, al adevărului ce odată pătruns, își schimbă înțelesul acestuia, aproape pierzându-se în hățișul întrebărilor. Autorul și-
CUVINTE DESPRE „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” SONETE DE OVIDIU OANA-PÂRÂU de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1486541134.html [Corola-blog/BlogPost/368555_a_369884]
-
critic, receptează foarte repede ideile „dezinteresate“ ale acestuia (doar este străin și nu are nici un interes), blocând de cele mai multe ori inițiativele marilor bărbați care vor să ne scoată din anonimat și din interiorul unei culturi care a excelat în miniaturi, broderii, frontispicii de cărți și construirea de odăițe... Până de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1337583830.html [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
ocrotea, Sfanțul Prooroc Ilie ne răcorea, Dumnezeu ne binecuvânta. Peisajul mirific al muntelui, în dogoarea verii, frumos pastelat cu nuanțele culorilor de alb al calcarelor, de verde închis al pădurilor de conifere, de verde deschis al pajiștilor alpine, totul sub broderia multicolora a florilor de munte. Totul devenea mirific și de necrezut. În această minunată zi de 20 iulie 2003, cu binecuvântarea regretatului episcop Gherasim Putneanul, a fost sfințit Schitul semiîngropat „Sfanțul Prooroc Ilie Tesviteanul” din masivul Rarău-Giumalău, fără acces la
NOI SUNTEM NEBUNI PENTRU HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1466333619.html [Corola-blog/BlogPost/378860_a_380189]
-
cu nimic ajutată de modernele noastre invenții, adică farduri, rimeluri, silicoane, sau gene false, cu aerul acela de icoană bizantină, cam sobru și plin de nobilă virtute, de mult pierdut. Era îmbrăcată într-o superbă rochie verde, de catifea, cu broderii din perle și un minunat colier din aur și smaralde. Tabloul, o capodoperă a acelor vremuri pline, așa credea ea, de minuni, fusese descoperit, așa cum vă spuneam, într-o tainiță a castelului, aflată în subsolurile ruinelor și restaurat cu grijă
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
critic, receptează foarte repede ideile „dezinteresate“ ale acestuia (doar este străin și nu are nici un interes), blocând de cele mai multe ori inițiativele marilor bărbați care vor să ne scoată din anonimat și din interiorul unei culturi care a excelat în miniaturi, broderii, frontispicii de cărți și construirea de odăițe... Până de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448609897.html [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
au avut căi la ferma și m-au învățat când încă trăiau să calaresc.Iubesc animalele,însă acum am avut mai puțin timp la dispoziție ca să le mai îngrijesc. -Mai bine,draga.Unei domnișoare îi stă cel mai bine cu broderia în mână. Karon aprobă din cap,însă se gândea că doamna Harriet era de modă veche și că ,avea noroc că Radella nu era asa.Pe măsură ce se apropiau,isi aminti că mai fusese odată cu mătușa în zona aceea și că
KARON,CAP 9 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492762399.html [Corola-blog/BlogPost/359968_a_361297]
-
vecine. Modul în care este ornamentata cămașă femeiească românească, frumusețea și originalitatea compoziției decorative de pe mânecă, a impresionat pe artistul francez Henri Matisse care de altfel era familiarizat cu arta casnica el provenind dintr-un centru de dantelărie și alte broderii foarte cunoscut din Franța-Valenciennes. Ca semn al aprecierii sale, pictorul în câteva lucrări ale sale a imortalizat această piesă de port românesc, intitulând lucrările Bluzița de București(despre care spunea că după finețea materialului și a broderiei ar fi aparținut
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
dantelărie și alte broderii foarte cunoscut din Franța-Valenciennes. Ca semn al aprecierii sale, pictorul în câteva lucrări ale sale a imortalizat această piesă de port românesc, intitulând lucrările Bluzița de București(despre care spunea că după finețea materialului și a broderiei ar fi aparținut unei domnite) și Ia românească ( întrucât a mai imortalizat cămașă bulgăreasca și ungureasca). Cunoscutul pictor Henri Matisse, prieten cu Pallady, a colecționat în atelierul său numeroase țesături, rochii, diverse piese de port popular, articole vestimentare, care îl
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
lanțul de frunze levantine, noi eram odată, Indescifrabila tăcere ți-o auzeam altfel... AH, TOAMNĂ... Invazia culorilor galben, maro, Nu ascultă de frunze, nici de ființe, Nici gâzele nu-și au cuvântul acolo, Culorile-și cos, din frunze, altițe. În broderia urcușului greu, O toamnă începe cusutul pe dos, Și frunzele gem, suspinând-n apogeu, Pământul le îmbracă generos... Ah, toamnă, copleșești ființa, Culorile-ți stropite sunt de călimară, Rodește-n tine vița, se vaietă sămânța, Vreau să te iau cu
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1444371634.html [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
protejării valorilor de patrimoniu din muzeu. Mobilierul din lemn de tei, maron deschis, cu bogate ornamente în stil popular românesc, a fost comandat, ni s-a spus, în Bucovina, iar perdelele și draperiile, în stil tradițional românesc, din borangic cu broderie spartă sau din țesătură de bumbac, colorată în culori vegetale tradiționale roșu și negru, în punct românesc, au fost lucrate în atelierul creat de Iorga la Văleni, de cusături populare. Scoarțele, de o inestimabilă valoare, din lână vopsită în casă
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]