91 matches
-
pot înghiți asemenea adevăruri. Prezenta lor aici l-a fă-cut pe papa Grigorie lX să răspundă favorabil în vara anului 1227 la sugestia episcopului de Strigoniu de a fi investit cu mandat de legat apostolic în Cumania și în ,,țara Brodnic vecină” cu dreptul de ,,a predica, boteza și construi biserici, a orîndui clerici și a hirotonisi episcopi” în numele papei. În anul 1226, regele Ungariei care era și conducătorul Transilvaniei, trece în Cumania din estul Carpaților unde obține convertirea unui număr
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru că în 1229, regele Bela se gîndește la o acțiune militară în nordul bazinului pontic împotriva ,,sultanului din Iconium” adică din Crimeea pentru că i-a atacat pe cumani. În anul 1231 papa avea speranța de a-i converti și pe brodnicii, vecinii cu-manilor. În alt înscris din anul 1233 regele ungur se intitula și rex Cumania semn că toate teritoriile de la poalele Carpaților răsăriteni și de sud erau supuse lui. Din această înșiruire de informații rezultă că cea mai mare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
erau supuse lui. Din această înșiruire de informații rezultă că cea mai mare parte a ținutului Moldovei nu era sub stăpînire ungară pentru că altfel nu ar fi avut riga acestui neam să jindu- iască la ceva teritorii pînă la ,,țara Brodnic” a voievodului român Ploscînea iar nu-mai o mică parte dintre cumani s-au supus lui. Dacă tătarii erau instalați în Crimeea deja în anul 1229 cînd i-au luat la bîză pe cumanii din Moldova înseamnă că veniseră acolo cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la bîză pe cumanii din Moldova înseamnă că veniseră acolo cu ceva timp înainte poate chiar după bătălia de la Kalka. Ori Crimeea este la o aruncătură de băț de apa Nistrului, granița de răzlețire a neamului nostru către est. Țara Brodnic a voievodului Ploscînea din vechile cronici rusești este Basarabia pentru că brod în limba română înseamnă luntre lată, pod umblător, bac și ca să ajungi pe acest teritoriu cuprins între Prut și Nistru, ape curgătoare mari care la acele vremuri nu puteau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
umblător, bac și ca să ajungi pe acest teritoriu cuprins între Prut și Nistru, ape curgătoare mari care la acele vremuri nu puteau fi trecute decît cu ajutorul bărcilor mari sau a podurilor ca-re se trăgeau de pe un mal pe altul iar brodnic era cel care mînuia un brod. Tot așa avem paharnic de la pahar, sfetnic de la sfat, birnic de la bir, canonic de la canon, slugarnic de la slugă și altele. În Annales Polonorum vetustiares scrise între anii 1248-1282 se găsește menți- unea următoare pentru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ei s-au ridicat cu sabie asupra tătari- lor înseamnă că nu erau un cîrd de guzani care stăteau ascunși prin găurile pămîn-tului sau prin tufișuri iar vodă Ploscînea confirmă această idee. Regatul Ungariei dorea să ajungă pînă în țara Brodnic pentru că ar fi controlat comerțul dintre Marea Baltică și Marea Neagră care se scurgea în acele vremuri pe Nistru. O altă cale de comerț dorită de unguri era Dunărea și mai departe Marea Neagră unde exista o țară a valahilor pe care trebuiau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
comerț dorită de unguri era Dunărea și mai departe Marea Neagră unde exista o țară a valahilor pe care trebuiau cavalerii teutoni să o aducă la ascultare. Cam așa stăteau realitățile neamului nostru la est de Carpați. Precizarea acte-lor că țara brodnicilor era vecină cu cumanii la vest, arată că teritoriul în partea de nord a Moldovei unde locuiau brodnicii între Prut, Nistru și Carpați a fost un timp sub suzeranitatea principatului Halici sau Galiția ori a făcut parte împreună cu ținutul între
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
trebuiau cavalerii teutoni să o aducă la ascultare. Cam așa stăteau realitățile neamului nostru la est de Carpați. Precizarea acte-lor că țara brodnicilor era vecină cu cumanii la vest, arată că teritoriul în partea de nord a Moldovei unde locuiau brodnicii între Prut, Nistru și Carpați a fost un timp sub suzeranitatea principatului Halici sau Galiția ori a făcut parte împreună cu ținutul între Carpați, Nistru și Marea Neagră din țaratul valaho-bulgar ceva vreme iar ungurii au luat cu sabia în exteriorul munților
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
realizează fortificații militare pe partea dreaptă a Siretului pentru împiedicarea atacurilor cumanilor care erau foarte curioși să privească în ograda vecinilor. În anul 1222 regele Andrei ll întărește privilegiile cavalerilor teutoni și spune să extindă expansiunea răsăriteană pînă la ,,hotarele brodnicilor și Dunăre” adică acești brodnici erau sigur în est undeva alături de cumani cum spune în alt hrisov. Cumanii așezați alături de români nu au format niciodată o structură de tip hanat sau regat ci trăiau pe clanuri conduse de cîte un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a arăta că în secolele Xl - Xlll românii se găseau pe aceleași teritorii menționate de antici, în nord-est între Carpați și izvoarele Nistrului erau bolohovrenii și vlahii vecini cu principatul Galiției, mai jos pe cursul fluviului pe ambele maluri erau brodnicii și besaranenii, peste Carpați în Moravia erau valaskii, în Ardeal și părțile apusene erau olahii, la nord și sud de Dunăre erau va-lahii sau vlahii, cu sistemul propriu de organizare social-politic și religios specific. T. Burada în căutările lui neostoite
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ìntuneric). Acesta a dezlănțuit o persecuție împotriva confraților săi vizigoți, care îmbrățișaseră religia creștină; a poruncit să se construiască un șanț de apărare, cunoscut ca valul lui Athanaric. C. Giurescu bănuiește că toponimul "Ploscuțeni" provine de la numele principelui sau viceregelui brodnic Ploskuzeny, stabilit în zonă după bătălia de pe râul Kalka (1239), unde rușii au fost învinși de tătari (mongoli) în drumul lor spre vest. Pe de altă parte, Nicolae Iorga făcea aserțiunea că numele ar proveni de la un român, "Ploscuță", care
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
-se imigranți români din Transilvania. După Alexandru Boldur, români alungați din Transilvania (probabil de triburile venite ale ungurilor) și-au îndreptat exodul lor silit probabil în direcția nord-est deoarece curând după aceea apar știri despre țările românești ale bolohovenilor și brodnicilor. Începând cu 882, aparține Rusiei Kievene, și mai apoi din 1113 unuia dintre statele sale succesoare, Halici-Volînia. Între 1205 - 1241, Pocuția a aparținut Ungariei, iar după 1241, Poloniei, pentru o scurtă perioadă. În istoriografie e cunoscut cazul lui Otto al
Pocuția () [Corola-website/Science/303914_a_305243]
-
populațiilor, care par de la bun început amestecate, alături de Români (pe atunci denumiți "Vlahi" de celelalte popoare) trăind și Slavi (pe atunci denumiți "Șchei'), Pecinegi, Comani și Maghiari. În zona Moldovei, au existat formațiunile prestatale ale Bolohoveniilor (probabil româno-slave) și ale brodnicilor. Temporar s-au evidențiat Uzii, Ceangăii și Iașii. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, regii Ungariei au colonizat în Transilvania secui și germani, evocați în izvoare sub denumirea de "hospites", aceștia din urmă cunoscuți și ca "sași
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
murit marele Basarab voievod, îngropat în biserica mănăstirii de acolo, ce poartă astăzi, numele de Negru Vodă. În nord-estul Moldovei este atestată în perioada secolelor IX-X Țara Sipenitului. Cronicarul Dimitrie Cantemir menționează prezența altor țări, ale berladnicilor în zona Bârladului, brodnicilor în sudul Moldovei și bolohovenilor în nordul Basarabiei și al Transilvaniei. Au fost pomenite și alte formațiuni prestatale-codrii (Codrii Cosminului, Codrii Lapusnei, Codrii Hertei), câmpurile lui Dragoș și Vlad, ocoalele în zonele Câmpulung sau Vrancea. Cel mai mare voievodat era
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
mai precise date despre brodnici au venit sub forma unor diplome acordate de papa de la Roma și de regii maghiari. În 1222 regele Andrei al II-lea al Ungariei a colonizat cavalerii teutoni în Țara Bârsei, aceștia ajungând vecini cu brodnicii. Un decret al papei a confirmat în același an existența lor, însă în copiile oficiale aflate la Vatican termenul "„Brodnicorum”" este înlocuit cu "„Blacorum”" (în latină: „a/al/ai/ale vlahilor”). Din această cauză, unii istorici au considerat că brodnici
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
au considerat că brodnici erau subînțeleși valahii (românii), în timp ce alții susțin că modificarea etnonimului a fost doar o greșeală de redactare comisă de Vatican. Totuși, sinonimia brodnici-valahi a mai apărut în alte documente, maghiare, ceea ce vine în sprijinul ipotezei că brodnicii erau valahi. În august 1227 papa Grigore al IX-lea îi cerea într-o epistolă episcopului de Strigoniu din Ungaria să determine convertirea la catolicism a populației din "Cumania et Bordinia terra illis vicina". O scrisoare din 11 noiembrie 1250
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
noiembrie 1250 a regelui Béla al IV-lea al Ungariei către papa Inocențiu al IV-lea făcea cunoscut că tătarii percepeau tribut în teritoriile din vecinătatea regatului acestuia: "„que ex parte Orientis cum regno nostro conterminantur, sicut Ruscia, Cumania, , Bulgaria”". Brodnicii nu au lăsat dovezi ale existenței lor sau materiale scrise, fapt ce face identificarea lor dificilă. O descriere etnică a lor (sub numele de "brondieni") a fost făcută de cronicarul bizantin Niketas Choniates care, în "Istoria" lui, îi descrie ca
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
și slavilor orientali din statul "kievean rus" (dintre care se trag rușii). În același document, Choniates a făcut distincția între cumani și vlahi. Denumirea "brodnici" a dispărut pentru totdeauna din izvoare odată cu marea invazie mongolă din 1241). După Spinei, teritoriul brodnicilor acoperea spațiile aflate astăzi în sud-vestul Bugeacului (astăzi în Ucraina) și județele Vrancea și Galați și probabil coasta dintre Nistru și Nipru. Istoricul A. Boldur a remarcat că brodnicii erau infideli față de catolici (creștini ortodocși și nu păgâni) și că
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
din izvoare odată cu marea invazie mongolă din 1241). După Spinei, teritoriul brodnicilor acoperea spațiile aflate astăzi în sud-vestul Bugeacului (astăzi în Ucraina) și județele Vrancea și Galați și probabil coasta dintre Nistru și Nipru. Istoricul A. Boldur a remarcat că brodnicii erau infideli față de catolici (creștini ortodocși și nu păgâni) și că originea românească este acceptată de Nicolae Iorga, Romulus Cândea, A. Bunea și Radu Rosetti. Boldur mai semnalează că Nicetas Choniates a scris despre ajutorul militar dat de "bordoni" adică
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
și Radu Rosetti. Boldur mai semnalează că Nicetas Choniates a scris despre ajutorul militar dat de "bordoni" adică de brodnici, românilor și bulgarilor din sudul Dunării la sfârșitul secolului al XII-lea în lupta cu Imperiul Romano-bizantin. Cel mai cunoscut brodnic a fost voievodul Ploscânea, care a participat cu oștenii lui la bătălia de la Kalka (31 mai 1223), de lângă Marea de Azov, de partea cumanilor și a prinților ruși în lupta cu tătarii conduși de Jebe și Subutai. La sfârșitul bătăliei
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
bătăliei pierdute de ruși în urma fugii cumanilor, Ploscânea, nefiind rus, i-a predat tătarilor învingători pe câțiva principi ruși aflați în preajma sa. Rușii predați erau acuzați că au măcelărit solia de pace a tătarilor. Titlul de voievod arată că organizarea brodnicilor era diferită de a rușilor. În Cronica primară rusă sau Cronica lui Nestor sau "Povestea vremurilor trecute" se arată că brodnicii au participat în 1223 la bătălia de pe râul Kalka. Traducerea permite o dublă interpretare: Ploscânea poate să fi fost
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
sa. Rușii predați erau acuzați că au măcelărit solia de pace a tătarilor. Titlul de voievod arată că organizarea brodnicilor era diferită de a rușilor. În Cronica primară rusă sau Cronica lui Nestor sau "Povestea vremurilor trecute" se arată că brodnicii au participat în 1223 la bătălia de pe râul Kalka. Traducerea permite o dublă interpretare: Ploscânea poate să fi fost contra sau de partea mongolilor (tătarilor) în lupta acestora împotriva oștirilor aliate ale cnezilor Mstislav al Haliciului și "Mstislav III al
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
poate să fi fost contra sau de partea mongolilor (tătarilor) în lupta acestora împotriva oștirilor aliate ale cnezilor Mstislav al Haliciului și "Mstislav III al Kievului", precum și a marelui han cuman Kotian (Kuthen). Dar în cronică se specifică: "„Și acolo brodnicii erau cu tătarii, și acolo voievodul Ploscânea (...)”". Unii au făcut o traducere diferită: "„Și acolo brodnicii erau cu tătarii, și al lor voievod Ploscânea” ceea ce ar putea însemna că Ploscânea era de partea tătarilor. Există și părerea că Ploscânea ar
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
ale cnezilor Mstislav al Haliciului și "Mstislav III al Kievului", precum și a marelui han cuman Kotian (Kuthen). Dar în cronică se specifică: "„Și acolo brodnicii erau cu tătarii, și acolo voievodul Ploscânea (...)”". Unii au făcut o traducere diferită: "„Și acolo brodnicii erau cu tătarii, și al lor voievod Ploscânea” ceea ce ar putea însemna că Ploscânea era de partea tătarilor. Există și părerea că Ploscânea ar fi fost de partea slavilor dar la sârșitul bătăliei ar fi fost luat prizonier și utilizat
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
ar putea însemna că Ploscânea era de partea tătarilor. Există și părerea că Ploscânea ar fi fost de partea slavilor dar la sârșitul bătăliei ar fi fost luat prizonier și utilizat ca parlamentar între tătari și slavi. După această bătălie, brodnicii nu au mai fost menționați în cronicile rusești. După unii cronicari, numele lor (exonim) înseamnă „cel care trece o apă”. Un posibil motiv ar fi că teritoriul brodnicilor se găsea la legătura dintre poalele Carpaților și gurile Dunării care avea
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]