122 matches
-
Pielea este netedă și lucioasă dorsal și granulată pe partea internă a coapselor și pe gușa femelelor. Toate degetele posedă discuri adezive care secretă un lichid lipicios ce îi permite o bună aderare pe suprafețele pe care se deplasează, permițând brotăcelului să se cațăre chiar pe un geam vertical. Membrele posterioare au membrane interdigitale reduse, cele anterioare nu au aceste membrane. Coloritul pe partea dorsală variabil, de obicei verde intens ca iarba, uneori galben-verde, cafeniu sau cu pete cafenii pe un
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
ajunge de-a lungul flancurilor, până la baza membrelor posterioare, unde formează o prelungire orientată postero-anterior. Această dungă separă partea verde a corpului de partea albă. Cromatoforii din dermă prin mișcările lor amiboidale pot să schimbe într-un timp scurt culoarea brotăcelului, punând-o în armonie cu substratul (homocromism), pe vegetație el are o culoare verde intens, făcându-l nevăzut în frunzișul arborilor, iar pe sol devine verzui-brun-pământiu. Datorită coloritului de protecție, el nu se ferește când este descoperit și nu încearcă
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
bărbie, de culoare brună închisă sau brună gălbuie, care amplifică orăcăitul său bine cunoscut după ce asfințește soarele, mai ales în perioada de reproducere; în stare de repaus sacul vocal formează cute; când aceasta se dilată depășește cu mult mărimea capului. Brotăcelul duce o viață crepuscular-nocturnă, dar are și o activitate diurnă, stând uneori pe frunze la soare și vânând insecte. Iarna hibernează în crapaturile din clădiri, sub frunze și mușchi, la poalele copacilor, în scorburi, vizuini sau sub pietre. Hrana brotăcelului
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
Brotăcelul duce o viață crepuscular-nocturnă, dar are și o activitate diurnă, stând uneori pe frunze la soare și vânând insecte. Iarna hibernează în crapaturile din clădiri, sub frunze și mușchi, la poalele copacilor, în scorburi, vizuini sau sub pietre. Hrana brotăcelului constă din diferite insecte și larvele lor (coleoptere, diptere), predominând formele zburătoare, pe care le prinde printr-un salt, cu ajutorul limbii sale protractile și lipicioase. Consumă și arahnide (păianjeni) și acarieni. Are ca dușmani păsările răpitoare și șerpii. Reproducerea brotăcelului
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
brotăcelului constă din diferite insecte și larvele lor (coleoptere, diptere), predominând formele zburătoare, pe care le prinde printr-un salt, cu ajutorul limbii sale protractile și lipicioase. Consumă și arahnide (păianjeni) și acarieni. Are ca dușmani păsările răpitoare și șerpii. Reproducerea brotăcelului are loc în aprilie-iunie în apă, unde el este un foarte bun înotător. În această perioadă masculii intră în apă; femelele îi urmează mai târziu și pentru o perioadă scurtă, când are loc fecundarea și depunerea pontei. Amplexul (îmbrățișarea copulatorie
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
această perioadă masculii intră în apă; femelele îi urmează mai târziu și pentru o perioadă scurtă, când are loc fecundarea și depunerea pontei. Amplexul (îmbrățișarea copulatorie pe care o face masculul cățărat pe spatele femelei cu picioarele dinainte) este axilar. Brotăceii sunt lipsiți de organe de acuplație și fecundația la ei este externă. Ponta este depusă noaptea, în decurs de câteva ore, și constă din grămezi mici de ouă. Larvele, care înoată tot atât de rapid ca peștii, se metamorfozează în iulie-august. După
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
organe de acuplație și fecundația la ei este externă. Ponta este depusă noaptea, în decurs de câteva ore, și constă din grămezi mici de ouă. Larvele, care înoată tot atât de rapid ca peștii, se metamorfozează în iulie-august. După perioada de reproducere, brotăceii se îndepărtează de apă, urcându-se pe stuf, apoi trec în pădure, pe arbori și arbuști.
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
cu aceste trei localități fiind lipit), orașul Murfatlar și comuna Valu lui Traian la vest, orașul Techirghiol și comuna Cumpăna la sud-vest și Marea Neagră la est. Constanța este împărțită în cartiere : la cele tradiționale precum Anadolu ("Anadol-Köy" în turcește), Tăbăcăria, Brotăcei, Faleza Nord, Coiciu, Palas, Medeea, Brătianu, Centru, Peninsula, Agigea sau Viile Noi, s-au adăugat cartiere sau subdiviziuni noi precum Tomis I, II, III și Nord, Abator, CET, Km 4, 4-5 și 5 ,Faleza Sud(Poarta 6) și alte nume
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
le (Hylidae) sau brotăceii este o familie mare de broaște arboricole, înrudite apropiat cu bufonidele, care cuprinde vreo 904 de specii, grupate în 42-46 genuri, răspândite în America de Sud și Centrală, America de Nord, Australia, Noua-Guinee, Eurasia. În Europa trăiește numai genul "Hyla" din subfamilia "Hylinae". În
Hilide () [Corola-website/Science/334897_a_336226]
-
înrudite apropiat cu bufonidele, care cuprinde vreo 904 de specii, grupate în 42-46 genuri, răspândite în America de Sud și Centrală, America de Nord, Australia, Noua-Guinee, Eurasia. În Europa trăiește numai genul "Hyla" din subfamilia "Hylinae". În România și Republica Moldova trăiește o singură specie - brotăcelul ("Hyla arborea"). le au o talie mică (20-120 mm). Pe ultima falangă a degetelor se află câte un disc adeziv datorită unei secreții glandulare. Cu ajutorul acestor discuri brotăceii se pot fixa pe frunzele și ramurile arborilor. Centura scapulară este arciferă
Hilide () [Corola-website/Science/334897_a_336226]
-
Hyla" din subfamilia "Hylinae". În România și Republica Moldova trăiește o singură specie - brotăcelul ("Hyla arborea"). le au o talie mică (20-120 mm). Pe ultima falangă a degetelor se află câte un disc adeziv datorită unei secreții glandulare. Cu ajutorul acestor discuri brotăceii se pot fixa pe frunzele și ramurile arborilor. Centura scapulară este arciferă; maxilarul superior prevăzut cu dinți. Vertebrele sunt procelice, nu au coaste, apofizele transverse ale vertebrelor sacrale sunt dilatate. Cromatoforii din dermă prin mișcările lor amiboidale pot să schimbe
Hilide () [Corola-website/Science/334897_a_336226]
-
superior prevăzut cu dinți. Vertebrele sunt procelice, nu au coaste, apofizele transverse ale vertebrelor sacrale sunt dilatate. Cromatoforii din dermă prin mișcările lor amiboidale pot să schimbe într-un timp scurt culoarea animalului, punând-o în armonie cu substratul, astfel brotăcelul ("Hyla arborea") pe vegetație are culoarea verde intens, iar pe sol devine verzui-brun-pământiu. Familia Hylidae este împărțită în 3 subfamilii:
Hilide () [Corola-website/Science/334897_a_336226]
-
mai cresc aceste animale. Dintre păsările domestice menționăm: găina, curca, rața, rața leșească, bibilica și gâsca. Dintre animalele sălbatice mai trăiesc prin pădurile nostre vulpea, iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele sălbatice. Dintre amfibieni în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În apele Răutului s-au identificat speciile de pești: fufa, porcușorul și carasul argintiu. În exemplare unitare se întâlnesc osarul și moaca de brădiș
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin. Agricultură
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Alburnus alburnus), svârluga (Cobitis taenia), tiparul (Misgurnus fossilis), boarța (Rhodeus amarus). Reptile: șarpele rău (Coluber caspius), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis) Batracieni: broască râioasa verde (Bufo viridis), broască de pământ (Pelobates fuscus), țestoasă de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea) Insecte (există aici specii rare de libelule) Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepa (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul(Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), șacalul (Caniș aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
agilis). Amfibienii, întâlniți în ochiurile mlăștinoase-băltoase din această zonă, sunt reprezentați prin tritoni (Triturus vulgaris), buhai de baltă (Bombina bombina), cunoscutele broaște de lac (Rana esculenta, Rana ridibunda), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă verde (Bufa viridis) și brotăcelul (Hyla arborea). Pe unele suprafețe mlășinoase din amonte de Pârcovaci sunt semnalate și broasca râioasă brună (Bufa bufa), și broasca de pădure (Rana temporaria), etc. Prin pădurile de fag din rezervația Humosu și din "Podișul" Săcrierului și Frasinului (în nord-vestul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
atât de importantă încât oamenii sunt obligați să recurgă la "mască"? Vom descoperi acestea în cele trei ore ale atelierului. SCENARIUL DIDACTIC Prima oră: Tema: Camuflaj și mimetism la animale Resurse didactice: imagini cu diverse animale care prezintă mimetism, homocromie, brotăcel verde așezat într-o cutie umedă cu capacul colorat, dicționar de biologie, atlase de zoologie Joc de dinamizare: 10 min. * Se cere elevilor să se așeze în cerc, stând în picioare. Fiecare își alege un gest. Conducătorul face gestul propriu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
gâtului (probabil cuvinte ce i se împleticeau în gură, nereușind să iasă): tot atâtea indicii care-mi spuneau că n-aveam de-a face cu o broască obișnuită. Înțelegeam mai bine, acum, locul ocupat de animale în basme, înțelegeam alegerea brotăcelului (sau pe cea a rudei sale, broasca râioasă) în poveștile vrăjite ale copilăriei. Acum am câteva probleme de conștiință, căci nu se cade să-i servesc muște unei asemenea captive, însă trebuie să o hrănesc cumva, în așteptarea clipei când
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
picnic lângă Amazon. Totuși, pe Kiseleff erau cele mai scumpe și mai elegante localuri, Melody Garden și Cosma- Cireșoaia concurau cu celebrul Bufet, având orchestre și soliști de primă mână, iar mai sus, spre Băneasa, dacă treceai podul, găseai grădina Brotăcei, unde puteai să mănânci niște preparate din pește la tigaie sau la jar, excepționale și atât de proaspete, că abia cu câteva minute înainte de a fi servite se opreau cozile din zbătut. Pescăruș, pe Jianu, pe malul Herăstrăului, Parcul Privighetorilor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cînd am coborît din autocar, ne-am trezit într-o grădină de vis, nu numai ca vegetație, ci și ca faună. În lac, o mulțime de pești se zbenguiau în sunetul orăcăiturilor pe cele mai diverse tonuri ale broscoilor sau brotăceilor; păsări de tot felul dădeau cele mai stranii concerte, în timp ce nori de gîze colorate și elegante zumzăiau făcînd tumbe sau rotindu-se în văzduhul din jurul nostru. Cînd ni s-au înmînat cheile, m-am trezit cu un obiect medieval, adevărată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și taci cu tata, taci cu tata și hai să vezi ce ți-a adus tăticuțu’ tău și iese cu el din bucătărie și ia și geanta. Hai În casă să-ți arate tata, Florinel-Florinel, mânca-l-ar tata de brotăcel... Să și-l mănânce fript pe Florinel. Mai știi de nu i-o fi cumpărat jucării sau bomboane? Oricum scăpase de el și ne scutise și pe noi de balamuc. Îi dăduse de lucru, lăsându-l să scotocească prin hainele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pădure, deoarece cine-a muta ori a aduce rădăcini ori sămînță nu va mai face copii. Buratec Cînd auzi cîntînd buratec* întîi primăvara, să te dai de trei ori peste cap, că ai noroc. Primăvara cînd auzi pentru prima dată brotăcelul ori răcănelul* cîntînd, să te dai de trei ori peste cap, c-așa e bine. Primăvara, cine aude întîi brotăcei cîntînd să se dea de trei ori peste cap, ca să nu fie anul secetos. Cînd vede buratec întîi, îl dă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buratec* întîi primăvara, să te dai de trei ori peste cap, că ai noroc. Primăvara cînd auzi pentru prima dată brotăcelul ori răcănelul* cîntînd, să te dai de trei ori peste cap, c-așa e bine. Primăvara, cine aude întîi brotăcei cîntînd să se dea de trei ori peste cap, ca să nu fie anul secetos. Cînd vede buratec întîi, îl dă peste cap și zice: „Bura tec, buratec, cum îmi pari tu, așa să mi pară vara de ușoară.“ Buric Femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu cuibul unei rîndunele. Pentru friguri căpătate din frică, e bine să te afumi cu păr de urs sau cu excremente de lup, care conțin mult păr. Pentru friguri să se afume cu găinaț de barză. Primăvara, cine vede vreun brotăcel prin iarbă să l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind bine contra fri gurilor. Se crede că frigurile se lecuiesc dacă se ia pască jidovească, se freacă și se bea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]