159 matches
-
diferența între culoarea verde și cea roză. totul se tăinuia în chintesența efectului de a... metempsihoză. nici polii geografiei nu au grade. acolo gravitația-i doar masă și nu în ipoteze retrograde se dibuie mișcarea din melasă. melasă zic mișcarea browniană în care-n veci materia cutează sfidând formula euclidiană fiind atipic cel care dictează. pilulele de timp n-au gust de zahăr. de-un timp sorbim vagi droguri fără apă și nu contează de ești sclav sau mahăr; prin echinox
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
caniculară, în centrul Micului Paris. Spre deosebire de ceilalți, el poartă pe umărul drept o cruce grea, de fier forjat. Capătul smuls din pământ lasă o urmă vizibilă în carnea neagră a asfaltului. E însoțit de alți doi mici vagabonzi, care aleargă brownian în jurul său, ca doi pești piloți în jurul unui rechin. Tabloul în sine conține ceva din abjecția străzii Evului Mediu, este dezgustător și magnific în același timp. Omul cu crucea traversează piața în diagonală. Florăresele, vânzătorii de soft-uri pirat și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
până în vârful nasului, o droaie de copii, și inevitabila cameră video Sony ascunsă în palmă. După marea detonare (circa cinci tone de pulbere, scria gazeta) o atmosferă de infern și de sfârșit de lume: țipete, căldură, aglomerație produsă de mișcarea browniană a mașinilor și a pietonilor pe străzi. Plus mirosul greu și tulbure de pucioasă consumată care plutea în nor compact deasupra solului. Cred că așa miroase aerul în preajma cazanelor lui Scaraoțchi. Singurul moment in care orașul calvinist nu mai respectă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
, George (18.IV.1943), prozator. Primul său volum, Mișcare browniană (1972), cuprinde schițe și nuvele având ca temă întâmplări mai puțin obișnuite, prin intermediul cărora autorul încearcă să configureze câteva categorii de personaje: omul nemulțumit de viață, umilul sau omul cu personalitate, care se definește pur și simplu prin bizarerie. Subiectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
oamenii și de lucrurile dragi. Evenimentele sunt diverse și surprinzătoare, începând cu bombardarea orașului și descrierea cutremurului și ajungând la relația complicată dintre mamă și fiu sau la istoria unui bătrân care și-a petrecut tinerețea în închisoare. SCRIERI: Mișcare browniană, București, 1972; Evadare din pustiu, București, 1975; Dragoste la lumina zilei, București, 1989. Repere bibliografice: Dumitru Constantin, „Evadare din pustiu”, R, 1976, 10; Valentin F. Mihăescu, „Evadare din pustiu”. Promisiuni neonorate, LCF, 1976, 45; Iorgulescu, Scriitori, 205-206; Alex. Ștefănescu, În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
nu intră nici un microb, nici o bacterie, nu apare nici un microorganism. Iar din când În când acest savant extraterestru face brusc un gest aparent suicidar: deschide larg o ușă și lasă să intre În laboratorul său aseptic o realitate imensă, colcăitoare, browniană. În mijlocul celor mai abstracte considerații, o vedem dintr-o dată pe Dina intrând În text, Îl vedem pe Măcățel-câinele și pe tatăl său, pisoiul Zapp, vedem viața dând buzna peste idei. Intruziunea viului și a trăitului În speculație mi se pare
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Această ipoteză avea să fie confirmată experimental zece ani mai târziu de către Robert Andrews Millikan. Într un alt studiu asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare, expune modalitatea interacțiunii între radiație și materie și caracteristicile fenomenelor fizice observate în sistemele de mișcare browniană a moleculelor. Einstein susține că fascicolele luminoase se curbează când se propagă în vecinătatea unui corp ceresc cu mare forță de gravitație, de unde reprezentarea mai greu de înțeles, cum că spațiul însuși ar fi curb. În 1916 publică memoriul privitor
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
să contureze o atmosferă sau să sugereze imaginea unui univers mai complex decât cel descris îndeobște de proza de divertisment. Astfel de scurte strangulări ale narațiunii reprezintă oaze de liniște, pasaje dilatate, ca printr-o lupă ultrasensibilă, într-un univers brownian. Pentru câteva clipe, scena încremenește, personajele se dau deoparte și cititorul e invitat să descopere interstițiile unei realități alternative. Fără a fi prea numeroase (ele nu trebuie confundate cu descrierile ce au un rol bine determinat în economia narațiunii), astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lor. Când a făcut asta, era de fiecare dată în slujba unei mitologii și a unei puteri exterioare ei. În plus, creația contemporană a devenit prea mobilă, prea rapidă, prea fragmentată ca să mai servească drept liant al unei societăți. Circulația browniană a imaginilor pe piață dăunează imperativelor celebrării colective, care presupune lentoare și reculegere. Autosacralizarea imaginii sfârșește prin a aboli esențiala depărtare, depeizarea intimă, acea senzație de insurmontabilă distanță între opera totuși atât de apropiată și noi, pe care cu stângăcie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sistem simplu de cauze va produce efecte simple, iar un sistem de cauze complexe va genera un sistem de efecte complexe. Atunci când o cauză de mică importanță produce totuși efecte complexe, putem vorbi de hazard (sau haos). Însă exemplul mișcării browniene este suficient pentru a infirma validitatea generală a abordării clasice. Haosul mișcării browniene nu este cu adevărat haos, ci dependență față de condițiile inițiale și supersensibilitate la acestea. Așadar, sistemele haotice și atractorii stranii care le modelează comportamentul depind de setul
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
complexe va genera un sistem de efecte complexe. Atunci când o cauză de mică importanță produce totuși efecte complexe, putem vorbi de hazard (sau haos). Însă exemplul mișcării browniene este suficient pentru a infirma validitatea generală a abordării clasice. Haosul mișcării browniene nu este cu adevărat haos, ci dependență față de condițiile inițiale și supersensibilitate la acestea. Așadar, sistemele haotice și atractorii stranii care le modelează comportamentul depind de setul de condiții inițiale. Sistemele guvernate de procese haotice nu trec niciodată a doua
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dovedit că există realmente ieșiri din Lumea veche înspre ținuturi paradisiace. Eu văd coarnele Minotaurului în stâlpii porții de ieșire, înspre care ne bulucim ca apucații, îmbrâncindu-ne și strivindu-ne unii pe alții; restul e bau-bau. − Chestie de mișcare browniană: cu cât panica sporește energia sistemului, cu atât zigzagul înspre ieșire devine mai anevoios, se grăbi Luc să explice. − Nu numai asta, dar chiar incinta ca atare generează panica în felul unei mari oglinzi concave, care ne distorsionează grotesc propria
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
reprezentărilor sociale, se schimbă greu sau, în orice caz, evoluează lent, reprezentările individuale rămîn produse și variații pe care le confundăm cu impulsul care le-a dat naștere și cu procesul care le constituie în permanență. Cum putem sesiza mișcările browniene ale lumilor sociale? Cum putem încadra teoretic multiplicitățile discursive, delirante, excesive care proliferează în societățile noastre? Este cu neputință să reușim în mod demn fără o metodă și fără identificarea punctelor nodale care alcătuiesc "miezuri afective și cognitive ale grupurilor
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
intervenției unui principiu organizator cum ar fi magma incandescentă în care s-au refugiat îngerii rebeli sau starea în care omul s-a aflat după alungarea sa din Eden. Voi plonja într-o astfel de apă mărită, izbindu-mă de brownienele priveliști, într-o mișcare de spor, disperată, voi face zigzaguri; lovită de mari, întunecate, reci molecule, adeptele lui Hercule. Fără putință de-nec și fără putință de mers și de zbor numai zigzag, și zigzag, și zigzag 880. Contrar conștienței
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aparentă. Iar când emoțiile și intelectul coexistă, integrându-ne într-o viață științifică, realizăm că armonia cosmosului, ce ne-a fost dăruit, nu ne mai aparține. Degeaba ne-a dăruit Prometeu flacăra luminii. Devenim monade, zbătându-ne într-o mișcare browniană. Toate metodele analitice demonstrează că am pierdut puterea intuiției. Secretul sănătății mentale și fizice stă în a nu-ți mai plânge trecutul, în a nu te mai preocupa de viitor și în a nu căuta soluții la problemele viitoare, ci
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cazul, insistă, răstoarnă. Vrea să schimbe lumea. E iluminat. Intuiește mersul lumii, formulează ipoteze, dă sentințe, judecă. Mai și desființează dacă se impune. Totul în numele ideilor. Mai ales în numele ideii de dreptate. El e neliniștit, fremătător, într-o irepresibilă mișcare browniană. Cazul Kazantzakis pare emblematic în acest sens. Soljenițîn însă prezintă un alt exemplu de intelectual. Intelectualul critic, rezervat, atent, circumspect, ponderat nu face obiectul discuției de față. Atunci când îți suprimi entuziasmul atașării de o idee, riscul de a greși este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Norbert Wiener s-a ocupat, în cadrul acestui grup, de perfecționarea dispozitivelor de ochire automată ale tunurilor antiaeriene, domeniu în care el credea că are mai multă experiență, deja fiind recunoscut ca matematicianul care elaborase o relație de descriere a mișcării browniene (mișcare perfect aleatoare, observată de biologul Brown la grăunțele fine de polen aflate pe suprafața apei). Procesul aleator brownian, descris în mod strălucit de Wiener, constituie și astăzi un model perfect al mișcării aleatoare, utilizat, de exemplu, în finanțe. În
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
care el credea că are mai multă experiență, deja fiind recunoscut ca matematicianul care elaborase o relație de descriere a mișcării browniene (mișcare perfect aleatoare, observată de biologul Brown la grăunțele fine de polen aflate pe suprafața apei). Procesul aleator brownian, descris în mod strălucit de Wiener, constituie și astăzi un model perfect al mișcării aleatoare, utilizat, de exemplu, în finanțe. În studiile sale legate de dispozitivele de ochire și apoi de pilotajul navelor, el descoperă că o condiție de bază
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a relativității) împacă ecuația lui Maxwell despre electricitate și magnetism cu legile mecanicii, prin introducerea schimbărilor impuse de viteza luminii. 3. Echivalența masă-energie E = mc2, definește energia ca fiind egală cu masa obiectului înmulțită cu pătratul vitezei luminii. 4. Mișcarea browniană este mișcarea permanentă a micilor particule suspendate într-un lichid. Aceste patru idei paradigmatice caracterizează noua concepție despre spațiu, timp și materie, contribuții esențiale la spiralogia progresului științific al biomedicinei. Einstein enunță că lumina este formată din particule, cuante, inițial
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
62 Julia Margaret Cameron (1815-1879), fotografă engleză, cunoscută pentru portretele celebrităților contemporane ei. 63 Robert Brown (1773-1858), paleobotanist scoțian care, utilizând microscopul, este primul om de știință care atrage atenția asupra nucleului celulei și a fluxului citoplasmatic, cunoscut ca mișcarea browniană. El deosebește, în procesul de polenizare și fertilizare, gimnospermele și angiospermele. Contribuie la dezvoltarea taxonomiei botanice. 64 Johannes Peter Müller (1801-1858), anatomo-fiziolog și ihtiolog german. Menit să devină cizmar, profesorii săi descoperă că acesta îl citește pe Aristotel și îl
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Alegerea aceasta nu este întâmplătoare. În 2005 se împlinesc 100 de ani de când, în ”anul miraculos” 1905, Albert Einstein a scris legendarele articole care au pus bazele a trei domenii fundamentale ale fizicii: teoria relativității, teoria cuantică și teoria mișcării browniene. Albert Einstein poate fi considerat primul fizician ”internațional” al secolului XX. El a realizat lucrările de bază în Elveția, Germania și Statele Unite ale Americii. Fizica este una din cele mai importante ramuri din domeniul științelor naturii. Această afirmație, pentru cei
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
brevetare mai intensă, dar și în accesul la granturi cu o bază mai largă. Este necesară o mobilitate mai mare a lucrătorilor în cadrul Parcului. În literatura de specialitate se arată că în cadrul unor astfel de parcuri este necesară o "mișcare browniană"253 a lucrătorilor, în sensul că lucrătorii trebuie să fie într-o continuă mișcare în cadrul parcului, mutându-se de la o firmă la alta, înființând firme noi de tipul start-up, achiziționând produse ori servicii de la foștii angajatori ori furnizându-le acestora
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
disperse. 134 Einstein a arătat că valorile coeficientului de difuzie depind de deplasările medii ale particulelor, de vâscozitatea mediului și de mărimea particulelor. În sistemele coloidale, cu particule mari, difuzia se desfășoară cu viteză redusă. 2.5.1.2. Mișcarea browniană Poate fi considerată ca fenomenul microscopic al difuziei libere și este caracteristică particulelor cu dimensiunea în jurul unui micrometru (10-6 m). A fost descoperită de botanistul Brown, în 1827, care a observat fenomenul la unele suspensii vegetale (praf de polen) și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mică și temperatura mai ridicată. La sistemele coloidale, această mișcare se compune din deplasări în zig - zag în toate direcțiile, însoțite și de rotații în jurul unei poziții medii. Particulele cele mai mari la care se mai poate observa o mișcare browniană au diametrul de aproximativ 4 µm și nu prezintă decât mișcări de oscilație în jurul centrului lor de greutate. Particulele cu dimensiuni corespunzătoare domeniului coloidal se deplasează în același timp și prin translație după o traiectorie frântă (cu forma generală a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
baza statisticii clasice s-a considerat, în locul spațiului real și a vitezei reale, deplasarea medie pătratică . Aceasta este egală cu pătratul proiecției pe o dreaptă a distanței minime dintre poziția inițială și cea finală a unei particule aflate în mișcare browniană, după un timp de observație τ. Relația fundamentală a teoriei mișcării browniene stabilește legătura între deplasarea medie pătratică (sau deplasarea medie aparentă), coeficientul de difuzie D și timpul τ: = 2 · D · τ , astfel încât = 135 Înlocuind valoarea coeficientului de difuzie se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]