118 matches
-
atenuare a neplăcerilor, dar și de îndoctrinare, producător de "pace socială", cu noii săi "preoți" sportivi, actori, fotomodele, chiar și politica devenind în primul rând spectacol: "mitologia a trecut de la artizanat la industrie". 460 Citat de Henri Moirier în Pierre Brunel, op. cit., vol. 1, p. 9. 461 Cypora Petit-Jean Cerf în ibidem, vol. 1, p. 110. 462 Citat de Gh. Vlăduțescu în Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 661. 463 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 5. 464 Pierre
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
op. cit., vol. 1, p. 9. 461 Cypora Petit-Jean Cerf în ibidem, vol. 1, p. 110. 462 Citat de Gh. Vlăduțescu în Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 661. 463 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 5. 464 Pierre Brunel, op. cit., vol. 2, pp. 396-397. 465 În Ion Taloș, op. cit., p. v. 466 În Philippe-Lacoue-Labarthe și Jean-Luc Nancy, op. cit., p. 10. 467 Thomas Mann în ibidem, p. 38. 468 David Rowe, Popular Cultures, p. 3. 469 Ion Manolescu, O călătorie
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
aceștia fiind, în mod freudian, același). Les Daniels, op. cit., pp. 24-25. Clark, prenumele alter-ego-ului lui Superman, vine de la Clark Gable, unul din zeii marelui ecran. ibidem, p. 23. 589 Michael Shapiro, op. cit., p. 364. 590 Philippe Forest, Super-eroii, în Pierre Brunel (coord.), op. cit., vol. 2, p. 290. Michael Shapiro, în lucrarea citată, arată că și numele "real" al lui Superman, Kal-El, cu evidente rezonanțe ebraice, este un indiciu al identificării autorilor cu personajul, precum și a acestuia cu fondul identității iudaice, permanent
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ambiguitățile cotidiene, constituind un sistem de sens independent de dezvoltările particulare. ibid., p. 50. 758 Ibid., pp. 38-43. 759 Ibid., p. 51. 760 Ibid., p. 24. 761 Ibid., p. 58. 762 Ibid., p. 54. 763 Jean-Bruno Renard, "Super-eroii", în Pierre Brunel, Miturile secolului XX, vol. 2, pp. 285-287. 764 Ibidem, p. 286. 765 Ibid., p. 287. 766 Ibid., p. 289. 767 Danny Fingeroth, op. cit., pp. 18-21. Fiecare generație își forjează eroii de care are nevoie, iar dacă fantezia servește forțele comerțului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o numește "fantezie cu o bază realistă cinică", deoarece "odată ce șansele au fost evaluate corect, părea că trebuie să fii super pentru a reuși în această lume". 780 Richard Reynolds, op. cit., pp. 61-66. 781 Apud. Philippe Forest, Superman, în Pierre Brunel, op. cit., vol. 2, p. 291. 782 În ibidem, p. 294. 783 În ibid, p. 293. Francis Lacassin era însă de părere că în banda desenată cultul eroilor "survine dintr-un univers epic, transpus direct din cel al romanelor cavalerești și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și acoperă realul", vehiculând în special fantasma întoarcerii la haos (distrugerea iminentă, dar și renașterea din propria cenușă), ceea ce îl determină pe Louis-Vincent Thomas să vorbească în acest caz de "civilizația Morții și de moartea civilizației". Crystel Pinçonnat în Pierre Brunel op. cit., vol. 2, pp. 105-127. 788 Crystel Pinçonnat, op. cit., p. 290. 789 Richard Reynolds, op. cit., pp. 66-68. 790 Mitra Emad, Reading Wonder Woman's Body, p. 959. 791 Ibidem, p. 960. 792 Ibid., pp. 956-965. 793 Richard Reynolds, op. cit., pp.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Univers, București, 1971. Berdiaev, Nicolai, Filosofia lui Dostoievski, traducere în română Radu Părpăuță, Institutul European, Iași, 1992. Berdiaev, Nicolai, Un nou Ev Mediu, Studiu introductiv de Sandu Frunză, Editura Omniscop, Craiova, 1995. Blaga, Lucian, Spațiul mioritic, Editura Humanitas, București, 1994. Brunel, Henri, Dieu en poche, L'aventure d'une vie, Editura Librio, Paris, 2004. Călinescu, Matei, Amintiri în dialog, Editura Polirom, Iași, 2005. Chifor, Valentin, Caleidoscop critic, Editura Cogito, Oradea, 1996. Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, ediția a II-a
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Zola et leș magasins de nouveautés ("Aux bonheur des dames"), în Europe, aprilie-mai 1968, p.47-53 BRAUDEL, Fernand, Structurile cotidianului, 2 vol., Meridiane, București, 1984 BRIX, Michel, Eros et litétrature. Le discours amoureux en France au XIX siècle, Louvain-Paris-Sterling-Virginia, 2001 BRUNEL, Pierre, Dictionnaire des mythes d'aujourd'hui, Editions du Rocher, Paris, 1999 BRUNEL, Pierre, Mythocritique. Théorie et parcours, P.U.F., Paris, 1992 BUGI-GLUCKSMANN, Christine, Féminité et modernité: Walter Benjamin et l'utopie du féminin, în Walter Benjamin et Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
1968, p.47-53 BRAUDEL, Fernand, Structurile cotidianului, 2 vol., Meridiane, București, 1984 BRIX, Michel, Eros et litétrature. Le discours amoureux en France au XIX siècle, Louvain-Paris-Sterling-Virginia, 2001 BRUNEL, Pierre, Dictionnaire des mythes d'aujourd'hui, Editions du Rocher, Paris, 1999 BRUNEL, Pierre, Mythocritique. Théorie et parcours, P.U.F., Paris, 1992 BUGI-GLUCKSMANN, Christine, Féminité et modernité: Walter Benjamin et l'utopie du féminin, în Walter Benjamin et Paris, Colloque internațional 27-29.VI.1983, Édité par Heinz Wismann, Leș Éditions du Cerf
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în "La Curée" de Zola ou "la vie à outrance", Sedes, Paris, 1987. p.166-170 * * *, Amor și sexualitate în Occident, Artemis, București, 1994 * * *, Condition féminine, Ed. sociales, Paris, 1978 * * *, Dictionnaire des mythes d'aujourd'hui, Sous la directiction de Pierre BRUNEL, Rocher, Paris, 1999 * * *, Dictionnaire des mythes littéraires, Sous la directiction de Pierre BRUNEL, Rocher, Paris, 1988 * * *, Dictionnaire encyclopédique de la littérature française, Robert Paris, Laffont, 1999. * * *, Dicționarul de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1989 * * *, Ecrire Paris, Seesam et Fondation
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
p.166-170 * * *, Amor și sexualitate în Occident, Artemis, București, 1994 * * *, Condition féminine, Ed. sociales, Paris, 1978 * * *, Dictionnaire des mythes d'aujourd'hui, Sous la directiction de Pierre BRUNEL, Rocher, Paris, 1999 * * *, Dictionnaire des mythes littéraires, Sous la directiction de Pierre BRUNEL, Rocher, Paris, 1988 * * *, Dictionnaire encyclopédique de la littérature française, Robert Paris, Laffont, 1999. * * *, Dicționarul de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1989 * * *, Ecrire Paris, Seesam et Fondation Singer-Polignac, Paris, 1990 * * *, Elle: héroines de romanș, miroire de leur temps, Editeurs français
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
suflet multiplu, oamenii fiind o simplă prelungire a sa. Pentru societatea țărănească din secolele trecute, natura era o forță cu care trebuia să te înțelegi, pentru a găsi relația cea mai fertilă, cea mai aptă să asigure pâinea zilnică" (Pierre Brunel (coord.), Miturile secolului XX, București, Editura Univers, 2003, vol. I, p. 278). Cea mai fertilă relație a omului cu pământul era cea a unității cosmice. O expresie a ei era și celebra hierogamie Cer/Pământ. Cerul tată se unea cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
azi cu majoritatea semenilor noștri. Trăiesc cu frica-n sân, plasându-se sub semnul nefericit al infinitelor servituții și dependențe. Soluția este una simplă: să ne transfigurăm fricile sociale sub semnul binecuvântat al fricilor superioare (spirituale și religioase). 1 Pierre Brunel, Miturile secolului XX, Editura Univers, București, 2003, p. 235 2 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, traducere de Cezar Baltag, Chișinău, Editura Universitas, 1994, vol. I, p. 373. 3 Epistola către Evrei, 11 :13-16. 4 Ian G. Barbour, Când
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
60: mișcări contestatare în SUA, prefață de Ovidiu Pecican, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008, p. 245. 6 Adi Dohotaru, op. cit., p. 248. 7 Mihai Coman, Mass media, mit și ritual. O perspectivă antropologică, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 167. 8 Pierre Brunel, Miturile secolului XX, Editura Univers, București, vol. II, p. 282. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- NICU GAVRILUȚĂ Mama proștilor e mereu gravidă 2 1
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
eminente: * La începutul secolului al XIX-lea, constructorii de căi ferate erau avertizați că viteze de 75 km/h vor cauza pasagerilor sângerări nazale și că trenurile nu vor trece prin tunele deoarece călătorii se vor asfixia. * În 1843, lord Brunel constructorul pachebotului Great Britain (primul vas realizat în întregime din oțel și propulsat cu motoare cu abur) a fost avertizat că „vasele de fier nu pot pluti”. Eficiența cazanelor și motoarelor era privită cu atâta îndoială, încât până la urmă vasul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pînă foarte tîrziu, dominată de povara academismului, Franța n-a Înregistrat cu adevărat, În perioada dintre cele două războaie mondiale mai ales, marea cotitură urbană a modernității, nici nu și-a dezvoltat, ca Germania, ideologia funcționalistă care o Însoțea.” Pierre Brunel, important critic literar frandez, crede că post-modern este „ceea ce, după modern, dincolo de modern, face cale-ntoarsă, manifestă o voință de a termina cu excesele modernului.” și-i situează momentul de apariție În literatura franceză În anii 1980. Ori, pentru Lyotard, postmodernitatea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tocmai excesul unei modernități debordante (care, adică, Într-o formulare revendicată de la estetica lui Kant, debordează conceptul). Postmodern este, deci, În ambele variante franceze citate, un anamnesis al modernului: fie că se Întoarce de dincolo de modern, din exces, spre sine (Brunel), fie că apare ca o tumoră a aceluiași organism deja bolnav (Lyotard): o „anomalie”. Leagăn al avangardei, cultura franceză nu are cum să accepte bucuros instalarea În sînul ei a unui termen străin, deși se vede constrînsă, În cele din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
p. 201. Geert Lernout, « Postmodernism in France », in Hans Bertens, Douwe Fokkema (dir.), International postmodernism. Theory and literary practice, John Benjamin Publishing Company, Amsterdam/Philadelphia, 1997, pp. 353-358. Félix Torrès, « Post-modernisme », in Le Débat, nr. 50/1988, p. 214. Pierre Brunel, La littérature franșaise aujourd’hui, Paris, Vuibert, 1997, p. 192. Formularea sa este, pentru cazul francez, foarte corectă. Postmodernismul este o „mișcare de reflux” În condițiile unei „supralicitări” a modernismului. Este vorba Însă, În mod evident, și de constarea unui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ipostaze, respectiv a râde cu și a râde de (mai ales, despre sine), deoarece râsul poate contracara gândurile și emoțiile sumbre, datorită virtuților sale analgezice (prin eliberarea de endorfine), pentru ca, mai apoi, să cauzeze o nesperată revitalizare. Iată de ce, H. Brunel (2003) recomandă zilnic ca fiecare persoană să-și provoace deliberat reprize de râs în hohote, măcar timp de cinci minute. Filmul lui Roberto Benigni Viața e frumoasă (1998) constituie o excelentă demonstrație pentru modul cum umorul poate fi transformat în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
AdrianaCristina, născută la 14 noiembrie 1978 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 68161 Mannheim, L2 9-10 (nr. 136), cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Dumbrăvii nr. 19, ap. 9, județul Sibiu. 20. Brunel Simona, fiica lui Buzăescu Constantin și Mona-Florica, născută la 9 octombrie 1976 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Austria, 6134 Vomp, Feldweg 16/30, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Lidia nr. 89
HOTĂRÂRE nr. 2.432 din 28 decembrie 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164608_a_165937]
-
Regatul Unit se află două dintre cele mai vechi și mai celebre universități ale lumii, Oxford și Cambridge. Regatul a dat lumii mulți savanți și ingineri străluciți, precum Sir Isaac Newton, Charles Darwin, Michael Faraday, Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel; invenții precum motorul cu aburi, motorul cu combustie internă, locomotiva, costumul, vaccinul, vasele din cristal, televiziunea, radioul, telefonul, hovercraft-ul, își au originea în Regatul Unit. Dramaturgul William Shakespeare este considerat cel mai cunoscut scriitor al lumii. Alți autori prestigioși
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord () [Corola-website/Science/296825_a_298154]
-
prima ei călătorie cu trenul, de la stația Slough (în apropierea Castelului Windsor) la Bishop’s Bridge, în apopiere de Paddington (Londra) într-un transport regal special, furnizat de Great Western Railway. Soțul ei și inginerul de la Great Western Railway, Isambard Brunel, au însoțit-o. În 1842, regina este ținta a trei tentative de asasinat. Prințul Albert estimează că aceste încercări au fost încurajate de achitarea lui Oxford în 1840 (o primă tentativă de asasinat asupra reginei). La 29 mai 1842, John
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
Harv, agentul lui Lightning McQueen, dar numai în ediția britanică. Clarkson este pasionat de inginerie, în special de munca de pionierat, lucru pe care l-a aratat întregii lumi în timpul emisiunii "Mari Britanici" când l-a susținut pe Isambard Kingdom Brunel. Lui Clarkson i-a fost acordată o diplomă onorifică de către Universitatea Brunel pe data de 12 septembrie 2003, parțial pentru munca sa depusă pentru popularizarea ingineriei și parțial pentru că l-a susținut pe Isambard Kingdom Brunel în emisiunea "Mari britanici
Jeremy Clarkson () [Corola-website/Science/304029_a_305358]
-
pasionat de inginerie, în special de munca de pionierat, lucru pe care l-a aratat întregii lumi în timpul emisiunii "Mari Britanici" când l-a susținut pe Isambard Kingdom Brunel. Lui Clarkson i-a fost acordată o diplomă onorifică de către Universitatea Brunel pe data de 12 septembrie 2003, parțial pentru munca sa depusă pentru popularizarea ingineriei și parțial pentru că l-a susținut pe Isambard Kingdom Brunel în emisiunea "Mari britanici". În aprilie 2004 a fost invitat în emisiunea "Parkinson", în care a
Jeremy Clarkson () [Corola-website/Science/304029_a_305358]
-
susținut pe Isambard Kingdom Brunel. Lui Clarkson i-a fost acordată o diplomă onorifică de către Universitatea Brunel pe data de 12 septembrie 2003, parțial pentru munca sa depusă pentru popularizarea ingineriei și parțial pentru că l-a susținut pe Isambard Kingdom Brunel în emisiunea "Mari britanici". În aprilie 2004 a fost invitat în emisiunea "Parkinson", în care a menționat faptul că scrie o carte despre sufletul pe care el crede că multe mașini îl au. Cartea, intitulată "I Know You Got Soul
Jeremy Clarkson () [Corola-website/Science/304029_a_305358]