357 matches
-
întreba de sus, cu nepăsare: — Ce vrei, bade?... Omul începea o tânguire încâlcită, și „băieții“ își puneau penele după urechi și ascultau. Apoi începeau dăscălirile grefierului, câte timbre trebuiesc, câtă muncă este de făcut; omul se scărpina în cap, iar Bucșan sta cu ochii la pândă. Pentru scris, iaca, înțelege-te cu dumnealui... rostea domnul Ionescu arătând cu degetul. Și Ștefan sărea de la locul lui, ieșea cu omul în sală, îl grămădea într-un colț și prindea să-l descânte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-l descânte și să-l cerceteze. Îl făcea să-și scoată punga - rupea gologan după gologan, supărându-se, râzând, vorbindu-i de domnul grefier și de domnul judecător. Și omul rămânea amețit, se scărpina în cap, își căuta căciula, iar Bucșan strecura gologanii în buzunar și se întorcea în vârful degetelor la locul lui. Toată grija, toată luarea-aminte erau îndreptate asupra ușii. Cum zăreau cu toții sumanul ori cojocul, își încetau scrisul, și Bucșan scotea un oftat de ușurare și de nădejde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se scărpina în cap, își căuta căciula, iar Bucșan strecura gologanii în buzunar și se întorcea în vârful degetelor la locul lui. Toată grija, toată luarea-aminte erau îndreptate asupra ușii. Cum zăreau cu toții sumanul ori cojocul, își încetau scrisul, și Bucșan scotea un oftat de ușurare și de nădejde, când era rândul lui „să dea asaltul“. Căci tot meșteșugul era să știi cum să aduci vorba, unde să vorbești de judecător, unde de grefier, cum să faci pe om să scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
om să scoată punga, cum să te ridici în vârful degetelor și să-ți afunzi privirea spre francii și spre gologanii cu amar adunați, cum să știi să scoți para după para... Era o luptă în adevăr, pe care Ștefan Bucșan știa s-o ducă totdeauna la bun sfârșit, cu grabă și cu cruzime. Acolo, în grefă, își făcuse tânărul toată învățătura înaltă a vieții. Acolo învățase să rabde o privire de batjocură de la unul mai tare decât el, să strecoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu sufletul plin, în tăcerea căsuței ei, vorbele încet strecurate, care-i pipăiau parcă urechile și intrau în mintea ei ca ademenitori, vorbele care-i pipăiau și urechile și gura, și-i învăluiau mintea. Mult n-avem să așteptăm... zicea Bucșan, privind-o stăruitor cu ochii lui mari. Mi-a făgăduit domnul grefier că are să vorbească cu judecătorul... Are să-l roage, are să-i spuie... Grefierul ține la mine. Și de la april viitor mă înaintează copist... Și pe urmă puțin ne pasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
târgului, despre greșala unei fete, despre despărțenia unei cucoane. Vorbea cu amănunte, se interesa de intrigile de dragoste cu sete, parcă o viață nouă și chinuită se deșteptase într-însa. Vorbi de câteva ori, cu teamă însă, și despre Ștefan Bucșan. — Am aflat și despre domnu Bucșan ceva... —Ce-ai aflat? — Am aflat că acu un an fata lui Gavrilaș îi scria bilete de dragoste... Bine, putea să-i scrie... Și Haia râdea cu ochii lucitori; apoi pleca, și Tudorița rămânea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
despărțenia unei cucoane. Vorbea cu amănunte, se interesa de intrigile de dragoste cu sete, parcă o viață nouă și chinuită se deșteptase într-însa. Vorbi de câteva ori, cu teamă însă, și despre Ștefan Bucșan. — Am aflat și despre domnu Bucșan ceva... —Ce-ai aflat? — Am aflat că acu un an fata lui Gavrilaș îi scria bilete de dragoste... Bine, putea să-i scrie... Și Haia râdea cu ochii lucitori; apoi pleca, și Tudorița rămânea pe gânduri, cu inima rănită. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
văzut-o aici într-o zi?... —Aceea-i Haia lui Sanis... da’ de ce mă-ntrebi? — Așa... Tot o văd sara pe uliță, când trec și vin la tine... —O vezi pe uliță? Și ce face? —Eu știu ce face? răspunse Bucșan râzând. Parcă mă spionează... Am s-o întreb eu odată... Ba nu, Ștefane, să n-o întrebi... Las’ că am să vorbesc eu cu dânsa... Tudorița avea de câteva zile bănuieli. De ce nu mai este fata lui Sanis ca nainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
păreții caselor scunde, dispărând în bolți și iar apărând, ca un dușman nesimțit. Fata umbla neliniștită; câteodată se scutura, ajunsă de răcoarea nopții; se îndosea în unghiul unui zid, ieșea iar în lumina slabă. Deodată încremeni locului. Cunoscuse pe Ștefan Bucșan care venea domol la vale, drept prin mijlocul uliții. Venea fluierând încet un cântec, și din când în când focul țigării pe care o ducea în răstimpuri la buze, îi arunca o lucire fugară pe obraji. Înainte de a ocoli colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la buze, îi arunca o lucire fugară pe obraji. Înainte de a ocoli colțul, în hudiță, azvârli țigara. Apoi se opri plecându-și capul cercetător. Haia făcuse doi pași spre el. —Cine-i? întrebă el cu glas înăbușit. — Domnule Ștefan... Domnule Bucșan... eu sunt... nu mă cunoști?... Haia Sanis!... Aha!... vorbi tânărul. Te cunosc... și începu a râde încet, cu prietinie. La râsul lui, fata simți cum îi tremură o căldură dulce în piept. Șopti pripit: Nu ne vede nimeni? Aș vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pripit: Nu ne vede nimeni? Aș vrea să-ți spun ceva... Dar nu trebuie să ne vadă, nici să ne-audă nimeni... Ce vrei să-mi spui? — Îndată... Hai puțin mai încoace... pe hudiță... pe-aici nu trece nimeni... Domnu Bucșan, nu te duce... tatăl ei s-a întors azi acasă... Domnu Ion s-a întors acasă... Voiam să-ți spun numaidecât... Chiar de aceea te-am așteptat... —Te-a trimes Tudorița? Nu, nu m-a trimis Tudorița. Azi a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
arătat o scrisoare... Nu știu cine-a făcut un denunț... Vai! ș-așa de cumplit a bătut-o, a lăsat-o mai mult moartă... Și tot o întreba: Cu cine? cu cine? Al cui e copilul?... Ș-o bătea... Care copil? întrebă Bucșan întorcându-se spre Haia. Nu știi? ce? dumitale nu ți-a spus? nu ți-a spus niciodată? Nu! — Cine știe! poate acu e în primejdie să piardă... A bătut-o tatu-său și o întreba... Dar ea n-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-se spre Haia. Nu știi? ce? dumitale nu ți-a spus? nu ți-a spus niciodată? Nu! — Cine știe! poate acu e în primejdie să piardă... A bătut-o tatu-său și o întreba... Dar ea n-a spus nimic... Bucșan își plecă în piept capul, tulburat, și începu să se gândească. Apoi se întoarse spre Haia și se uită la ea cu luare-aminte. Acu ce să fac? întrebă el încet. Fata nu răspunse, numai îi luceau ochii prin umbră. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-mi ceară socoteală, eu nu pot face nimic... Nici nu pot sta de vorbă cu el... Ea nu ți-a spus nimic? Ce face?... Nu știu ce face! șopti repede Haia. Nu mi-a spus nimic... Apoi se apropie cu taină de Bucșan: — Eu nu mă mai pot duce pe-acolo... Eu cu dânsa m-am sfădit!... Atuncea de unde știi toate acestea?... Ștefan se opri și se întoarse spre fată. Se opri și ea. Erau singuri, într-un colț depărtat de toloacă, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și buruiene, sub pulberea nelămurită, fugară, schimbătoare, a lunii. Vântul fugea slobod împrejurul lor, îi împresura în vârtejuri călduțe. Ea îl privea deodată în față cu ochii arzători, țintuiți parcă cu două ace de argint. Și deodată prin pieptul lui Bucșan trecu o adiere, prin mintea lui o lumină de înțelegere și începu să râdă încet, arătându-și dinții ascuțiți. De ce v-ați sfădit?... —Așa, ne-am sfădit într-o zi, săptămâna trecută... Parcă eu pot să-ți spun?... Vrei numaidecât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spun?... Vrei numaidecât să știi? Eu credeam c-ai să înțelegi, credeam c-ai să te oprești o dată macar într-o sară, să mă întrebi... Totdeauna mă vedeai, și treceai înainte... Nu ți-a păsat niciodată de mine... Acuma știi... Bucșan întinse mâna. Fata se întoarse în loc, și porni în fugă, cu fustele fâlfâind în vânt. El se repezi pe urma ei, o ajunse la șanțul târgului, aproape de îngrămădirea neagră de case, o cuprinse de braț, o opri ș-o întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mi-i dragă, nici nimic, acu toate s-au sfârșit între noi... Stăi, de ce te zbați? Stăi să-ți spun numai o vorbă... Fata lui Sanis tremura înfrigurată; parcă se grămădeau în sufletul ei lacrimi, spaime și bucurii. Iar Ștefan Bucșan simțea tremurul brațelor sub degetele lui; o năvală de sânge i se sui în ochi, cerca să tragă la piept pe fată, se lupta tăcut prin întuneric, cu dinții strânși. Lasă-mă! gemea înăbușit fata. Lasă-mă, că mă așteptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
bateți, puteți să mă omorâți, nu mă tem de voi!... Și privea cu sălbătăcie la maică-sa, cu dunga de cărbune între ochii arzători. Femeile cercau să o urmărească, să vadă unde se duce sara, unde se întâlnește cu Ștefan Bucșan; dar, la colțul hudiții, Haia se înturna cu ură spre ele: Ce-i? ce-aveți cu mine?... Și ele se retrăgeau cu spaimă înapoi, căci fata era voinică și rea, și era în stare să le rupă cu ghiarele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
era niciodată acasă, s-o oprească; iar maică-sa se trăgea de cap, ieșea după dânsa în uliță; apoi se întorcea spre vecine, tânguindu-se în gura mare: Un blăstăm a căzut peste noi... Asta-i blăstăm și pedeapsă... Iar Bucșan aștepta în capătul mahalalei pe Haia, fluierând ușurel. O primea fără nici un cuvânt, și ea se lipea de dânsul cu strecurări de uncrop prin vine. Apoi, strângându-se lângă el, răcită de vântul nopții, îi vorbea cu dragoste, supusă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
așeza în picioare cu spatele la ușa celulei sale. Aici aștepta cu inima la gură să fie chemat la interogatoriu de gardianul căruia i se spunea “caraliu”.. Conform referatului Direcției Regionale Galați a securității și semnată de Locțiitorul Procurorului general, General Maior Bucșan, de Secretarul General-Maior MAI Nicolschi, de Secretar General MAI, Colonel Negrea și Secretarul comisiei, Colonel Nedelcu, se propune să i se fixeze loc de muncă pentru 36 de luni. Astfel tatălui meu i se întocmește dosarul penal P 14 240
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dealurilor Munteniei și Olteniei 18. Dealurile Buzăului Cernătești Buzău, Zărnești Buzău, Râmnicu Sărat Buzău 19. Drăgășani Dealu Mare Boldești Prahova, Valea Călugarească Prahova, Urlați-Ceptura Prahova, Tohani Prahova, Cricov Prahova, Breaza Buzău, Pietroasa, Merei Buzău, Zorești 3 centre distincte: Costești Argeș, Bucșani Dâmbovița, Valea Voievozilor Dâmbovița 20. Ștefănești Ștefănești Argeș, Topoloveni Argeș, Valea-Mare Dâmbovița 21. Sâmburești Sâmburești Olt, Dobroteasa Olt 22. Drăgășani Drăgășani Vâlcea, Gușoieni Vâlcea, Măciuca Vâlcea, IancuJianu Olt un centru distinct: Jiblea 23. Dealurile Craiovei Banu Mărăcine Dolj, Brădești Dolj
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
din bazinul Ialomiței, care au fost atestate în documentele din secolele XIV-XVI, nu mai există în prezent, zona fiind printre cele mai expuse depopulării din cauza năvălirilor și a condițiilor climaterice grele. Iată cîteva exemple: Bădeni, Băicești, Bălești, Berceni, Blagodești, Buciumeni, Bucșani, Căcați, Cacaleți, Căscioare etc. În același mod, Ion Conea a demonstrat că unele sate din Vrancea (Grumaz, Călugărul, Mardoiu), consemnate în hărți din secolele XVIII-XIX nu mai pot fi identificate astăzi, ceea ce înseamnă că nu mai există. Extragerea întregului material
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numele de locuri romînești cunosc și ele ezitări în ceea ce privește scrierea potrivit regulilor ortografice. Deși normele ortografice recomandă scrierea sufixului de origine locală -eana, -eanu, -ean inclusiv înainte de ș sau j, Dicționarul geografic grafiază numele formate cu acest sufix fără e: Bucșana, Crișana, Botoșana, Răcușana, Dîrjana, Lujana, Oteteleșanu, Cireșanu, Perișanu, Lupșanu, Trotușanu, Transfăgă rășan, Cojanu, Mureșanu, Mureșana etc. Alte exemple: Ciacova, Ciaracio, Ciarda, Ciatarie (deci ci înainte de a) - dar Cean, Ceanuța, Cearîngu, Ceardac, Ceataricu (așa dar ce înainte de a); Giacăș, Giambașu, Gialacuta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Între cuplurile BucșanBrănescu și respectiv PamfilBrănescu din cele două piese poate fi sesizat un interesant paralelism. În cazul ambelor perechi există o secretă subordonare a celor doi miniștri, nu întâmplător cu același nume parcă generic, față de mânuitorii din umbră industriașul Bucșan și, respectiv, fiul moșierului Șerban Cruntu Racoviță, Pamfil. Același tip de manipulare este motivată însă complet diferit. Interesele financiare meschine sau impunerea bunului plac al magnatului omnipotent din Ultima oră, fac din ministrul Brănescu o marionetă dizgrațioasă, un "rinocer" afundat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
amintită, respectivul text legat de reforma învățământului va fi redactat în timpul zilei în trei variante, modificate în funcție de oscilația raporturilor dintre Directorul obscurului cotidian "Deșteptarea" și ministrul Brănescu, iar forma finală va fi dictată în timpul nopții de pomină de către magnatul Grigore Bucșan, mânuitorul din umbră al sforilor care dirijau marionetele de pe scena politică. Cel mai clar exemplu de însușire a sugestiei caragialiene în acest sens este însă chiar demonstrația că "orice se poate demonstra" din grupajul eseistic Nu al lui Eugen Ionescu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]