129 matches
-
Înseamnă asta că încremenirea clipei pe care el o reprezintă ar trebui s-o iau drept adevăr? - Dragul meu, în asta ar putea fi o taină care mă preocupă mai de multă vreme. Bănuiesc că, încă înainte de a fi dezlegat buchile, mama dumitale ți-a citi povești. Ți-amintești de basmul acela în care nimeni nu moare niciodată? Sau de celălalt în care lumea doarme veacuri în șir iar timpul a înghețat? Dacă basmele ar fi doar narațiuni stupide, ele ar
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
lui Chehat: Amram, Ițehar, Hebron și Uziel. 3. Fiii lui Amram: Aaron și Moise, și Maria. Fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar și Itamar. 4. Eleazar a născut pe Fineas; Fineas a născut pe Abișua: 5. Abișua a născut pe Buchi; Buchi a născut pe Uzi; 6. Uzi a născut pe Zerahia, Zerahia a născut pe Meraiot; 7. Meraiot a născut pe Amaria; Amaria a născut pe Ahitub; 8. Ahitub a născut pe Țadoc, Țadoc a născut pe Ahimaaț: 9. Ahimaaț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
de tot și tămîie pe altarul tămîiei, împlineau toate slujbele în Locul preasfînt, și făceau ispășire pentru Israel, potrivit cu tot ce poruncise Moise, robul lui Dumnezeu. 50. Iată fiii lui Aaron: Eleazar, fiul său; Fineas, fiul său; Abișua, fiul său; 51. Buchi, fiul său; Uzi, fiul său; Zerahia, fiul său; 52. Meraiot, fiul său; Amaria, fiul său; Ahitub, fiul său; 53. Țadoc, fiul său; Ahimaaț, fiul său. 54. Iată locuințele lor, după satele lor, în hotarele care le-au fost însemnate. Fiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
ca pe o glumă Un sens al ei , ce nu îl mai găsești. Căci, preafrumoasa limbă românească A apărat-o prin a sa viață I -a acuzat fără să-i pizmuiască Pe cei care o stâlceau pe față. Căci multe buchii au intrat în limbă, Dând lexicului nostru alte sensuri Dorind să demonstreze că ne schimbă, Al nostru grai, cu multe înțelesuri. De ce să mai aducem noi cuvinte. Când sunt destule cele românești, De ce o limbă cu-nțelesuri sfinte Să nu
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93403]
-
ce sta în gâtul garafei cu ochiul roș și bolnav, el deschise o carte veche legată cu piele și roasă de molii - un manuscript de zodii. El era un ateist superstițios - și Sunt mulți de aceștia. Inițialele acestei cărți cu buchii erau scrise ciudat cu cerneală roșie ca sângele, caractere slave de o evlavioasă, gheboasă, fantastică arătare. O astrologie mai mult de origine bizantină, bazată pe sistemul geocentrist, sistem care admite pământul de centrul arhitecturei lumești și pe om de creatura
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
icoana îmbrăcată cu argint a Mântuitorului. Un greier răgușit cânta în sobă. El aprinse o lampă neagră, împlută cu untdelemn; lumina ei fumega pâlpâind. Încet, încet ochiul luminei se roși... el se așeză la masă... deschise cartea cea veche cu buchile neclare și cu înțeles întunecat. Tăcerea e atât de mare încît pare că aude gândirea, mirosul, creșterea chiar a unei garofe roșii și frumoase ce creștea într-o oală între perdelele ferestei lui. Privea în păretele afumat la umbra sa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
uliții, mai există oarecari lucruri, de-o însămnătate secundară într-adevăr, de ex. filozofia, poezia, artele, tot lucruri cari scapă perspicacității numiților domni, dar a căror existență nu se poate nega. Se vede că autorul vrea să-nceapă de la az buchi. Într-adevăr, lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru. Nimeni nu va tăgădui că este deosebire între gânsac și câne. Privirea cânelui e inteligentă, el pricepe din lumea această o porție mult mai bună decât gânsacul; cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vârsta copilăriei când au și fost introduși în viața de harem, care submină în curând sănătatea slăbănogului Murad, pe când Abdul-Hamid, mai puternic de constituție, a putut să-i reziste. Pe când erau de douăzeci de ani știința lor consista în cunoașterea buchilor turcești și arăbești. Abia călătoria ce au făcut-o împreună cu unchiul lor Abdul-Aziz la espoziția universală din Paris în a. 1867 a trezit în ei dorința de-a deprinde o leacă de franțuzească. Abdul-Hamid au arătat mai multă pătrundere și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sus în clase muncitoare - cu o muncă superioară se 'nțelege - ci "boierirea " claselor de jos, infectarea acestora cu rușinea de muncă și bolirea de deprinderea claselor vechi de-a câștiga mult prin muncă puțină. Progeniturei meseriașilor români, care învățase două buchi, i-au fost rușine de-a se mai ocupa cu meseriile părinților, ci s-a prefăcut toată în amploiați și în persoane ce fac politică înaltă, pun toate țările Europei la cale și aspiră de-a deveni ministri, o glorie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se hrănească cu viorele și cu lăcrămioare în loc de frunză de curechi și de cartofe cu care noi ne mulțămeam. Acum vezi șoldani republicani, căței politici, măgari procopsiți care vorbesc numai franțuzește sau o românească din care eu nu-nțeleg o buche. Dacă ies din covrul meu și mă duc la vrun vecin să-mi petrec vremea, îl găsesc puind lumea la cale în loc să-și caute de treaba lor. Într-un cuvânt, dobitoacele din ziua de astăzi sânt așa de cu duh
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Don Juan", "Coborâre" puteau să lipsească din volum. Dar în "Mai la vorbe", îi întrupează realmente cuvintele, ne mărturisește poetul. Cuvântul cuprinde saci de timp și lăzi cu slavă: " Iar când v-am umplut de stele,/ Tot mai nesătul de buchii/ Mi-am vârât în voi ființa/ înțesând-o cu genunchii". La un pol uman și la celălalt, slăbiciuni și porniri umane, nefaste și ridicole. De aici concentrarea și supraaglomerarea generală de civilizație ce stăruie în gânduri stranii: morții sunt presați
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
hieroglife/cărți vechi (4). (S4c) La căpițelul de lumânare ce sta în gâtul garafei cu ochiul roș și bolnav, el deschise o carte veche (s.n.) legată cu piele și roasă de molii un manuscript de zodii.[...] Inițialele acestei cărți cu buchii erau scrise ciudat cu cerneală roșie ca sângele, caractere slave (s.n.) de o evlavioasă, gheboasă, fantastică arătare. O astrologie mai mult de origine bizantină, bazată pe sistemul geocentrist,[...]. Tablele erau pline de schemele unei sisteme lumești imaginare (s.n.), pe mărgini
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
crane de oameni și paseri împăiete pe polițele din părete, un pat și o masă pline cu pergamente și hârtii; (...) făclia arunca o lumină turbure, roșie, galbenă și somnoroasă (Eminescu: 2011, II, 45). (S4f)...deschise cartea cea veche (s.n.) cu buchile neclare și cu înțeles întunecat (Eminescu: 2011, II, 48). (S4g) Lampa sa fâlfâia mai fantastic, literele bătrâne ale cărții (s.n.) căpătau înțeles și se introduceau în visuri și-n cugete ce-i împleau capul fără de voință, umbra lui începu iar
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ardeau lămpi (s.n.) somnoroase răspândind dungi de galbenă lumină prin aerul apăsat. [...] El aprinse o lampă neagră, împlută cu untdelemn; lumina ei fumega pâlpâind. Încet, încet ochiul luminei se roși ...el se așeză la masă..., deschise cartea cea veche cu buchile neclare și cu înțeles întunecat. [...] Lampa fâlfâia lungă, ca și cum ar fi vrut s-ajungă tavanul, [...].Lampa sa fâlfâia mai fantastic, literele bătrâne ale cărții căpătau înțeles și se introduceau în visuri și-n cugete ce-i împleau capul fără de voință
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în Tineretul Plugăresc căruia repede i-au schimbat numele în OTS. Controlul aproape total fusese înfăptuit. Nu degeaba o seamă de „tovarăși” se școliseră la Iași, Constanța, Galați sau București unde, pe lângă re învățarea alfabetului limbii române au prins și buchea politichiei ce avea să facă viața amară românului mai bine de 40 de ani. Dintr-un „Raport de activitate dela 15 noiembrie la 25 decembrie 1947” întocmit de tov. Dumitru Cotruță, ce deținea dublă funcție: membru al partidului comunist și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și varietăți (Nu ni se spune nici acum cine o deține și în ce temei legal!). Aici au locuit aproape 40 de ani, timp în care au fost dascălii a nenumărate promoții de copii pe care i-au deprins cu buchea cărții iar pe cei mai talentați i-au îndrumat spre școli mai înalte. Mulți dintre ei au ajuns oameni de vază și n-au uitat niciodată să le mulțumească învățătorilor lor. Tot aici ne-am născut și am crescut noi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
alter-ego: Am învățat, cât am colindat pîn lume, purtările cele frumoase; știu destule limbi străine încai despre a rumânească, pot zice, fără să mă laud, că o știu cu temei; măcar că de viță sunt arvanit și nu prea am învățat buche, dar, drept să-ți spun, la asta nu mă dau pe nici un rumân, fie cât de pricopsit cărturar. Îmi plac cu deosebire limba și lumea de-aici, și, așa, fiindcă m-am săturat de atâtea primejdii ale călătoriilor, de atâta
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
inductivă, care evita o ambiguizare și o pierdere reală de timp. În 1871, împreună cu C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu și V. Răceanu, Creangă a tipărit un al doilea manual, Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primarie cu litere, slove și buchi, cuprinzând învățături morale și instructive. Cartea era complexă, cu noțiuni din diverse sfere ale socialului, casă, școală, științe naturale, istorie, anatomie, igienă, dorindu se o formare totală a școlarilor și sădirea în sufletul acestora a unor înclinații morale și estetice
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
1 (suburbia Sărărie), în locul lui G. Ienăchescu, care, prin „consimțământ”, trece la Școala primară de la „Trei Ierarhi”. 1871. Împreună cu C. Grigorescu și V. Răceanu scoate Învățătorul copiilor. Carte de cetit în clasele primare de ambele sexe, cu litere. slove și buchi, cuprinzând învățături morale și instrucțiune. În toamnă este, însă, „oprit din lucrarea diaconiei” pentru „relele purtări”, între care : „mergerea la teatru probează o văzută desconsiderare a instituțiilor și al legilor religioase”, iar „slobozirea puștii spre biserică au căzut în vinovăția
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
În 1894 1895 tot 4 elevi din centrul de comună erau la Bălănești, dar erau 5 numai la clasa I în 1895 dintre care a rămas 1 în clasa următoare. Singura explicație ar fi că pe lângă biserică se deprindea cumva, buchea cărții sau poate, la școala specială pentru boieri și slugile lor de la Lărgășeni erau și copii ai răzeșilor. Printre absolvenții din anul 1900 erau Ilie Păncescu și Nicolae Veluca, din Răcușana și, respectiv, Giurgioana. Școala din Giurgioana s-a înființat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
a naturii înseși dar mai ales a personalității noastre. Aveam vise ... dar „folclorice”; avem dorințe greu de exprimat, aveam chemări și către frumoasa vecinului dar și către lumea necunoscută, aia ... de la tren, în sus ... Ce n aveam: uneori nu înțelegeam buchea cărții; și limită de vis. Unii n-am avut forța înțelegerii și îndrăznelii. Am avut o origine naturală, viguroasă, de țărani ! (RĂZEȘI) (Meridianul, an XIII, nr. 39 (908), joi, 29 septembrie 2011) GIURGIOANA Satul-Biserica-Oamenii (II) O localitate atestată în 1531
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cu înțeles. Narațiunile pot sprijini acel înțeles, îl pot respinge sau schimba, sau pot propune mai multe feluri în care personajele să relaționeze cu acesta. Și de cele mai multe ori narațiunea sporește oroarea spațiului care copleșește. The Rape of Shavi de Buchi Emecheta povestește despre viitoarea victimă a violului, potențiala regină peste Shavi, care mătură în fața colibei violatorului ca semn de respect. Acest semn, desigur, este interpretat în mod greșit ca fiind semn al unui statut umil și, confundînd fata cu o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în fapt ei disting colorile. Ar avea atunci dreptate învățații ce susțin că limba și legile ei dezvoltă cugetarea, iar nu viceversa. 141 {EminescuOpXV 142} [CULTURA STRĂINĂ ȘI LITERATURA NAȚIONALĂ] 2255 Fiecare băiat ud după urechi care-a-nvățat două buchi la nemți or la francezi, fiecare om de la noi ce-a venit cu cultura străină se crede îndreptățit, ba chiar dator, de-a da lecțiuni poporului și de-a ști toate celea mai bine decât dânsul. Băieți fără de simțire, cari
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și numai asupra unui popor ce rezistă la introducerea așa-numitelor 174 {EminescuOpXV 175} îmbunătățiri e un popor vrednic, pe care te poți rezăma. Românul nu rezistă, dar nici nu le bagă-n samă. Orice canalie care a deprins trei buchi franțozești la Paris aspiră de a se face aici în țară cel puțin ministru. 2) Sistemul instrucției noastre, neîntemeindu-se pe priceperea obiectelor predate, ci pe memorarea de regule abstracte și de cuvinte, copilul n-are niciodată acel, repaos al creierului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
putea lipsi: magh. tölgy(fa) „stejar”, lat. quercus, it. quèrcia și fără consoana finală: lat. cerrus, alb. qarr, rom. cer „arbore din familia fagaceelor înrudit cu stejarul”, gorun, iar fără miezul lichid: fag, engl. oak(tree) „stejar”, germ. Eiche „stejar”, Buche „fag” etc. 5. Dimitrie Cantemir își construiește opera despre români pe sensul atributului roman/român, de la Roma, pe care îl interpretează ca titlu de noblețe originară a neamului său. Începutul valorii etnice a acestui cuvânt este pus la „răsipa Troii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]