131 matches
-
se afirmau pe firmamentul electoral al vremii propovăduia o ideologie nouă, aceea a luptei pentru egalitatea între oameni, indiferent de obârșia lor socială, grad de cultură, stare materială și încă alte câteva amănunte, ceea ce i atrăgea pe cei ce mai buchiseau câte o gazetă și care aveau și un oarecare simț al dedării către cauza celor mulți. Nu aveau ei atunci de unde să știe că aspirația lor va rămâne, peste timp la nivel de simplă, naivă utopie. Adia la vremea aceea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Averescu. Mulți dintre noi, de frica ei, ne luam trăistuța cu cărți, dimineața când plecam cu vitele la păscut. și, între două jocuri de oină, la umbra unei tufe de măcieș, să zicem, deschideam, de voie de nevoie, cartea și buchiseam nevoie-mare. Pentru că, vorba doamnei Averescu, învață, bă, boule, dacă nu vrei să rămâi la coada vacii! Nu de puține ori, când mă duceam la doamna Averescu acasă (locuia într-o casă imediat după pod, înainte de intrare în târg) asistam la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sat. *Cum vă pregătiți pentru Paste? Ne îmbrăcam cu haine modeste ,în carte spune că nu e bine cu pantaloni în biserică. Ce vă atrăgea spre biserică? Părintele Neculai m-a învățat carte. Am pus mâna pe Psaltire și am buchisit. Și îmi place acum...nu pot sta acasă absolut deloc; parcă îmi lipsește ceva dacă nu vin la Sfântă Biserică. S-a schimbat ceva de atunci și până azi? Nimic diferit față de când eram copil. Am fost și la mănăstire
Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
a lungul vieții experimentăm o gamă variată de sentimente, atunci intensitatea celor din copilărie rămâne inegalabilă. Acesta este cel mai frumos dar al vieții. Așadar, Moscova de după război. Mă revăd la trei ani și jumătate; la acea vârstă învățasem să buchisesc. La începutul anilor '50 mirosea puternic a război. Puzderia de invalizi - de obicei fără picioare, pe scânduri cu rotițe, ajutându-se ca să înainteze pe asfalt, în cel mai bun caz, cu niște bucăți de lemn și, în cel mai rău
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
I. L. Caragiale însuși, trasat în maniera aceleiași temerare relaționări, contextualizat de-o măgulitoare universalitate. în viziunea generoasă a d-lui Ion Vartic, harul înaltei culturi pare a se fi pogorît asupra scriitorului român, dilettante de excepție, care, fără a fi ,buchisit pe îndelete" cărțile filosofiei antice, și-a însușit ceva din duhul lor. Informîndu-se după toate probabilitățile rapid, consultînd excerpte, enciclopedii (era un familiar al Larousse-ului), Caragiale se prezenta ,înzestrat cu harul rarisim de a inspira cu naturalețe și fără efort
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
Lavric Eugeniu Coșeriu, Istoria filozofiei limbajului. De la începuturi până la Rousseau, trad. și indice de Eugen Munteanu și Mădălina Ungureanu, Editura Humanitas, București, 2011, 520 p. Sunt oameni cu ușurință verbală care resimt scrisul ca pe un supliciu de conțopist. A buchisi cuvinte pentru a le întinde sintactic de-a lungul paragrafelor li se pare o caznă stearpă, a cărei corvoadă preferă s-o lase în seama scribilor. Din această categorie făcea parte Eugen Coșeriu: o natură eminamente orală căreia redactarea unui
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
incinerate în zone nu mai puțin periculoase încă, asemeni Cernobâlului... Sincer vorbind, eu cred că Istoria nu are nici talent, nici scopuri pedagogice. Are doar moftul de a se repeta dacă n-o citești. Și nu e nevoie s-o buchisești - deși, lucru știut, diavolul se pitulește în amănunte, - e bine să-ți revezi cel puțin păcatele mai mult sau mai puțin istorice. Și aici este principala noastră deviere de la drumul ce ne închipuim că îl parcurgem. S-a făcut tot
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
zi să explice ce a vrut să spună de fapt cu o zi înainte; doi, președintele a venit cu niște texte, cu raportul Comisiei Europene pe MCV despre care presupune că nu l-am citit și a început să ne buchisească acolo, pe sărite, din diferite ziceri din acel raport", a punctat Antonescu, la Antena 3. Potrivit acestuia, președintele unei țări nu este funcționar al Comisiei Europene, iar atunci când se pronunță o face pentru cetățenii din țara respectivă. El a adăugat
Antonescu: Suspendarea lui Băsescu rămâne valabilă dacă Ponta nu este numit premier () [Corola-journal/Journalistic/41244_a_42569]
-
dispare, n-ar mai rămîne din el decît un gălbenuș de ou răsturnat pe jos." De fapt, chichirezul jurnalului e portretul. Personajul diarist, contrat tandru de erudițianul din subsol, trudește la o carte cu asemenea lucrări în acuarelă. Pare că buchisește cu rîvnă: "Sculat mai devreme ca de obicei, mă jur să scriu toată ziua. Dar după o oră obosesc. Singura mea speranță e că voi trăi mult." Rezultatele le dă la sfîrșit, mici descrieri urmuziene, în fond. Hainele poetului: "impresia
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
Școlar, Palatul culturii, Școala populară de artă. Dar între destinatari se aflau și Episcopia, și Sinagoga, și chiar clubul sportiv UTA, într-o devălmășie cu adevărat amețitoare. Îmi stăruie și azi în minte o revistă de cinema cehoslovacă unde puteai buchisi măcar titlurile filmelor de mare succes ale momentului („2001. Odiseea spațială”, „Funny Girl”, cu Barbra Streisand, „Bullitt”, cu Steve McQueen, „The Lion in Winter”, cu Peter O’Toole și Katharine Hepburn, dintre cele care-mi vin în minte acum), dar
De ce m-am abonat la „Vanity Fair“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4448_a_5773]
-
care i-a devenit curând o a doua natură. În rubrica ținută în paginile "Dilemei", Ochiul de sticlă, devenită ulterior o carte (ALL, 1997), Bogdan Ghiu a scris despre televiziune ca fenomen esențial al societății "media" postmoderne, când cei mai mulți abia buchiseau semnele timpului. Au urmat încă două volume de eseuri Grame (Cartea Românească, 1997) și Evul Media sau Omul terminal (Ideea Design&Print, 2002), aceasta din urmă cea mai bună. De unde interesul poetului pentru teorie și în special pentru teoriile media
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
Tatăl i-a dat voie să iasă cu pușca la vânat, când abia împlinea 12 ani. O influență benefică asupra școlarului o are primul lui dascăl, domnul Busuioc, prin care cunoaște "amintirile" și poveștile lui Creangă. De altfel învață să buchisească pe abecedarul marelui humuleștean. Trăind în mediul rural (Pașcani era un sat mai mare), copilul se ducea cu caii la adăpat, se interesa de păsăretul curții, cerea slugilor bătrâne să-i spună povești. Această curiozitate e aproape congenitală, ca și
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
nu livrești, ci ale vieții, este că nu am citit încă, vai, corespondența lui Flaubert! Se pare că în ea aș găsi o mie și una de satisfacții, o simt, o simt! De unde să iau volumele pe care le-aș buchisi, le-aș pritoci-n plăcerea mea? Fiindcă, și aici e clenciul, o bucurie deplină nu aș avea decît dacă ele ar fi ale mele. Cărțile împrumutate, de la amici sau de la bibliotecă, mă oripilează. Nu le dau fiindcă m-aș simți
Eu mă logodesc, mă căsătoresc cu cărțile by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13767_a_15092]
-
Emil Brumaru (monolog) Cîte întîmplări! Înghesuind dulce și-amar trecutul și viitorul în secunda subită. Și deodată înțeleg că voi repeta mereu cuvintele buchisite cu strășnicie, adăugînd bucurie, tristețuri, iluzii zănatice, realități trainice, turnuri de piatră, iederi învolburate tandru... Voi înflori rîndurile cu silabe lustruite temeinic în nădejdile și deznădejdile mele, ale altora... Numai să-mi revin din înfiorarea surprinzătoare, copleșitoare... Reîncep timid, fericit
Zgîrie-mi viața pe un cristal (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15345_a_16670]
-
suflete, toate învelișurile le-ai dat legăturilor ferecate în cuvinte de aur - Doamne, al cărților iartă-mi cruzimea cu care în două rupeam gâze minuscule - licuricii - burta lor luminiscentă mi-o lipeam în mijlocul frunții și-n lumina aceea agonizândă feeric buchiseam calea în labirintul din inima vieții... Dans Chipul verde al mării își rotește-albaștrii ochi săgeți de soare rup carnea furtunii ușița dinspre grădină din talazuri clădită scârțâie șubred pe umerii înotătorului ceru-nflorit scapără versuri pentru eșarfa de foc a
Poezie by Monica Rohan () [Corola-journal/Imaginative/2746_a_4071]
-
acolo. Acum nu-mi pare rău. Din toate am învățat câte ceva. Oricum, adevăratul titlu rămâne Pământ de flori. Rog să se consemneze cu ce imponderabile jonglează istoria literară. Rândurile următoare aș fi vrut să nu le scriu niciodată. Dar aseară buchiseam ceva pe laptop, cu Luna plină de dincolo de geam arzându-mi parcă spatele. Din seara aceea târzie și îndepărtată a cafelei savurate în biblioteca lui Ciobanu am început să mă tem de deochiul Lunii, fiindcă asta m-a frapat cel
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
multe ore). Revenirea După Decembrie 1989, Arpi nu a mai fost activ pe scena rock locală. A mers la concertele formațiilor românești și străine importante care au trecut prin Timișoara și a continuat să asculte muzică. Ani la rândul a buchisit tainele compoziției și scris melodii după melodii. În 2002, el a făcut un prim pas pe lungul drum al revenirii, producându-se alături de muzicieni mult mai tineri decât el la Clubul Gong de la Casa Tineretului. În 2004, compozițiile sale au
Agenda2005-31-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284025_a_285354]
-
francezul livre. Sorgintea vegetală a cărții se străvede și prin faptul că și ea, și arborii, au foi, - iar incredibilul amerindian Sequoyah, analfabetul creator al unui silabar, valabil încă, al limbii sale cherokee, numea epistolele și gazetele pe care le buchiseau albii, «frunze vorbitoare»... Ai în vedere forma (sau formatul) obiectului acestuia livresc, ce poate fi volumen-ul rulabil sau actuala «cărămidă» ce «clivează», «feliată», deci, în zeci și zeci de «lame», nu monolitică precum aceea din bibliotecile din Babel?". Așadar o
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
pentru scaune la Academia Franceză sau la Nobelul pentru fizică atomică. Mai avem de învățat lucrurile elementare, apoi pe cele complicate, pentru ca, într-un târziu, să pretindem să ni se recunoască valoarea. Deocamdată, ni s-a recunoscut capacitatea de a buchisi primele litere ale alfabetului. Văzându-se admiși pe coridoarele cancelariilor occidentale, ai noștri și-au imaginat că pot intra nestingheriți în birouri și că sunt liberi să butoneze la computere. Or, speculând împrejurările mai mult decât favorabile, ne-am imaginat
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
2004, ca părintele unei loaze repetente, foaia matricolă prin care e anunțat că și anul ăsta Goe a dat-o în bară. Și că, ditamai găliganul, va mai adăsta o vreme, precum măgarul între oi, în clasa în care se buchisește cu greu, pe când colegii lui cântă arii complicate și rezolvă probleme de matematică superioară. Că Geoană (etc., etc.) e o simplă marionetă e limpede. Un soldat obligat să asculte, la milimetru, ordinele superiorului. Așa se explică scoaterea sa la bătaie
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
și chiar pentru nefericirile tale. Dumnezeu te va răsplăti; oamenii își vor aduce aminte de tine, peste zece, sau o sută de ani, copiii dintr-un sat, sau dintrun oraș, vor învăța să cânte colinde după această carte și vor buchisi pe ea și un nume al ostenitorului: „Tudor Nedelcea” Îți doresc împliniri mai multe, ca să mă bucur și eu, pentru că și eu am pus un umăr spiritual la înaintarea ta intelectuală și duhovnicească. Sper că ai primit scrisoarea mea. Îmbrățișări
Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
ale țării, la promovarea operei lui Caragiale. Un surplus al lămuririi depline, mai mult decât prețios, posibil doar prin recuperarea textelor, din periodice - evident - pe care nu le-au parcurs în nici un caz nu le-au frunzărit, ci le-au buchisit cu sentimentul că iau cunoștință de ele pentru prima oară. În plus, lucrurile deja știute, cărțile, articolele, sunt verificate până la cel mai mic amănunt, totul fiind reluat de la capăt, citit în altă cheie, a informației relevante, a diversității de cuprindere
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
erau înveșmîntați cardinalii tribunalului suprem. Îl vedea pînă și pe un cardinal mai tînăr scărpinîndu-se nervos după urechea pe care se sprijină tichia albă sacerdotală. Semn de indecizie. Și rîde. Domnul Sache rîde. Bănuind în cardinalul mai tînăr un eretic buchisind în taină lucrarea diavolească a osînditului. De atunci îi rămăsese umanității acest totuși izbăvitor. Înfruntarea ignoranței prin tacticoasa tragere de timp. Așadar, pînă și în această țară "tristă, plină de umor" se pare că ceva a început să se miște
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
două: între gând în limba română și joc în limba franceză. La primele repetiții a fost foarte straniu. Se lucra pe improvizație, francezii erau ași, eu parcă veneam de pe altă planetă, mai eram chinuit și cu memorarea textului. Stăteam și buchiseam vorbele și eram îngrozitor de speriat că n-o să-mi găsesc loc în acest spectacol. Și-atunci Afrim, care este un mare regizor, și după fiecare spectacol făcut cu el spun asta, după un timp mi-a zis: R.A. - Intră-n
Mărturisirea unui actor by Rodica Mandache () [Corola-journal/Journalistic/7322_a_8647]
-
am tradus și adaptat scenic texte ale diferitelor spectacole jucate în Spania, ba chiar am înregistrat lectura-ghid pentru actorii români necunoscători de spaniolă care urmau să-și învețe fonetic rolul. Prin anii ’90, pe vremea cînd unii dintre noi mai buchiseam „Generația de la ’97“, tu ne dădeai clasă cu o spaniolă impecabilă și actuală și cu o excelentă cunoaștere a literaturii spaniole contemporane. Cum de erai atît de „hispanizată“ încă dinainte de 1989? Nu cred că aveam (și continui să nu am
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]