1,311 matches
-
-ți aparține, pustiind în jur fără să îți pese că un înger brun a intrat în tine și nu mai iese. Încă mai colinzi prin lume și pipăi drumul care iar spre țel să te poarte, încercând să scoți din buciumul clipei sunete-aparte. Nu ști dacă-ajungi, timp nu prea mai este. Anii care vin nu mai vor să cânte. Și cum să atingi visatele creste cu aripi frânte? Încă mai visezi că trista-ți ursită în celula ta va surpa pereții
CONVINS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381772_a_383101]
-
să te întrebi din ce in ce mai subtil: „Ce aud?” " (Maria Balabas) Ce se aude? Sunete folclorice vechi înregistrate de Constantin Brăiloiu în primele sale campanii etnografice, preluate din arhiva Muzeului de Etnografie din Geneva. Adică: solz de pește, frunză de liliac, cimpoi, bucium, flageolet și bocete. Este prima instalație de sunet din România, prin care Gheorghe (gH) și Viviana Iacob creează în mod performativ un ambient holofonic. Într-o pădure de zumzet te iau prin surprindere în timp ce străbați sală dintr-o parte într-
Pădurea de sunete [Corola-blog/BlogPost/99404_a_100696]
-
colț nuntesc peste-a toamnei zare adunând în scorburi colbul din ruini. Blând, izvorul șterge umbra vechi-i coase rătăcind prin suflet ca un cântec lin umbrele tăcerii șterg priviri duioase adâncind natura într-un somn divin. Cerul strânge-n bucium doina-n fir de ie odihnind suflarea îngerilor mii epoleții toamnei țes pe cruci de glie cântecul acesta, mir de păpădii! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: CÂNTEC DE TOAMNĂ / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
De nu, mor doar eu, e rândul să suferi! Lacul în tremur cu nuferi ce plâng, Acum e mai trist și e-n zbucium, Căci luna în hohot plângând l-a umplut Și-noapte plecarea-mi e-o jale de bucium! Referință Bibliografică: ȘI NUFERII PLÂNG / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1965, Anul VI, 18 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ȘI NUFERII PLÂNG de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380172_a_381501]
-
Sub ochi de cer neiertator Cuvintele-au plecat departe Să plângă într-un alt decor. * Înghesuite-ntre acuze Sub umbra binelui de ieri Cuvintele ne mor pe buze Cu ochii umezi de poveri. * Mai țipă jalnic o chemare 'N-al buciumului glas molcom Cuvinte plâng în disperare Condițiunea de-a fi om. * Mai trec speranțele deșarte În pas de orologiu spart Cuvinte tac mergând spre moarte Când frații sângele-și împart. * Oglinzile-s întunecate Și ne privesc cu ochii goi În
PROTEST de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378265_a_379594]
-
Ștefan cel Mare pregătește atacul final dublat de un șiretlic eficient. Pentru a-i deruta și mai rău pe turci, Maria Să ordona că sătenii plasați pe dealurile din fața să facă un zgomot cât mai mare din trâmbițe, tobe și buciume. Turcii musca momeală crezând că vor fi atacați din flancul stâng, se regrupează și se pregătesc de apărare. Atunci, Ștefan cu grosul armatei cade că un fulger în spatele turcilor retezandu-le orice eventuală retragere. Furia moldovenilor nu cunoaște margini, masacrarea
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
oferi creația lui Corneliu Dan Georgescu), cu toate că lucrarea dezvăluie una dintre multiplele fațete de expresie muzicală a autorului, Jocuri I a bucurat auditoriul prin prospețimea expresiei și perfecțiunea formală. Ambianța sonoră a jocurilor, cu sugestia de fluiere și buciume realizată prin flageolette ale întregului ansamblu de coarde va inspira destule lucrări ale colegilor ieșeni. „Lamentație și descătușare”, partea a III-a din Simfonia De natura poesis de Cristian Misievici (1989) se constituie ca dramă vocal-simfonică ce apelează la surse
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
clasele I-VIII din comuna pe raza căreia se află această importantă arie protejată din județul Timiș - Satchinez. ( O. N.) Investiții Compania canadiană Gabriel Resources anunță că valoarea investițiilor pentru dezvoltarea celor două proiecte ale sale de la Roșia Montană și Bucium se va ridica la aproximativ 7 milioane USD în primul trimestru al anului 2006. Raportul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Roșia Montană a fost înaintat spre analiză Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor; decizia finală va fi luată
Agenda2006-20-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284966_a_286295]
-
domnească pentru mobilizarea armatei se făcea cunoscută în toate părțile, prin curieri speciali și prin dregători locali ai administrației de stat. Aceștia foloseau cai foarte buni pentru a se deplasa ușor și repede, diferite semnale, ca sunete de clopote, de buciume, dar mai ales, focuri aprinse pe înălțimi. Cu asemenea mijloace, porunca domnească era cunoscută în cel mai scurt timp tuturor locuitorilor țării. Astfel, în timpul lui Vlad Țepeș(1448, 1456-1462, 1476) se puteau aduna fără greutate 30.000 de oameni apți
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și telecomunicațiilor. Abia în anul 1924, orașul Fălticeni va număra 30 de abonați. În afară de unele autorități locale(primărie, tribunal, percepție, administrația financiară, poliție, brigada de siguranță și altele), mai erau telefonizate: Banca Națională, băncile Sucevei și Ștefan cel Mare, Federala”Buciumul Moldovei”, Spitalul “Stamate”, Stația CFR, firmele Juster, Brottman și Filotti & Co, precum și fabricile Foresta Baia și Fabrifag. Printre cei 11 abonați, persoane fizice, existenți, se aflau mai mulți oameni de afaceri. Linii și instalații telegrafice La sfârșitul secolului al XIX
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de găzduire, pentru o noapte, a unui număr mai mic de persoane. Amplasarea lor este realizată de-a lungul principalelor artere rutiere, de exemplu: Paralela 45 (jud. Prahova), Urziceni (Ialomița), Hârșova (Constanța) sau în apropierea unor orașe mari, cum sunt Bucium (Iași), Snagov și Săftica (București). Motelurile sunt însoțite, frecvent, de spații comerciale, benzinării și chiar service-uri. Hostelul, cunoscut și ca hotel pentru tineret, este o unitate de cazare pentru turiștii cu buget restrâns, în general tineret, având dormitoare și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
au purtat pașii: Mitropolia, Biserica Banu (unde icoana mică din stânga, mijlocul bisericii, a Maicii Domnului, este făcătoare de minuni), biserica Mitocul Maicilor, Trei Ierarhi, biserica de piatră (mai jos de spitalul de copii), biserica Sf.Spiridon, Cetățuia, Galata, Sf.GheorgheBârnova, Bucium, Sf.Gheorghe, Sf.Dumitru-Balș - Iași; Hagigadar - Suceava ; Frasin, catedrala catolică Cacica, Slatina, Voroneț (în general mănăstirile din nordul Moldovei), biserica părintelui Irimescu - Rădășeni (Fălticeni - 5 km.). citiți zilnic câte un acatist: al lui Iisus, al Maicii Domnului, al Sf.Vasile
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
runte", sc?ldat de „izvoare nflorite", de fluvii sclipitoare str?juite de ???rmii pline de flori" atât de frumoase, Încât „par a fi stele topite" adev?rât? Arcadie În care seară r? sun? poezia doinelor În chip de sunet de bucium: „ Sară pe deal buciumul sun? cu jale Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale...", („Sarape deal") sau de „corn de aur": „ Câte-odat?-n corn de aur ei r?sun?-n dep?rtare, Trezind sufletul p? durii, codrilor adânci cantare " {„Memento
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
izvoare nflorite", de fluvii sclipitoare str?juite de ???rmii pline de flori" atât de frumoase, Încât „par a fi stele topite" adev?rât? Arcadie În care seară r? sun? poezia doinelor În chip de sunet de bucium: „ Sară pe deal buciumul sun? cu jale Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale...", („Sarape deal") sau de „corn de aur": „ Câte-odat?-n corn de aur ei r?sun?-n dep?rtare, Trezind sufletul p? durii, codrilor adânci cantare " {„Memento Mori") Înzestrat cu o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i solemn?, luna prive?te alteori, din imensitatea ț?cut? a cerului, o lume plin? de frumuse?e ?i vraj? o adev?rât? Arcadie urzit? din murmur de fluier ? i plânset de ape „clar izvorând din fântâne", din sunet de bucium ?i cântec de clopot „umplând cu glasul lui sar?" din sclipiri de stele ?i scântei de lumin? coborând pe umerii dealurilor: „ Sară pe deal buciumul sun? cu jale, Turmele l urc, stele le scap???-n cale". În acest ?inut str
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
din murmur de fluier ? i plânset de ape „clar izvorând din fântâne", din sunet de bucium ?i cântec de clopot „umplând cu glasul lui sar?" din sclipiri de stele ?i scântei de lumin? coborând pe umerii dealurilor: „ Sară pe deal buciumul sun? cu jale, Turmele l urc, stele le scap???-n cale". În acest ?inut str?vechi, luna nu poate decât s? Împrumute sfin?enia ?i frumuse?ea locurilor: „Luna pe cer trece-a?a sfânt???i clar?", icoan? de lumin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
limpezindu-?i chipul În ape de izvor („pe ape diafane / I?i limpezesc În tremur pe rând a lor icoane") scânteind printre crengile copacilor („Printre crengi scânteie stele / Farmec dând c???rii strâmte"), ori luminând mersul turmelor („Sară pe deal buciumul sun? cu jale / Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale"), asemenea unor boabe de rou? preș?rate pe pânză cerului („Stelele nasc umezi pe bolta senin?"), b?tând, preschimbate În gânduri, la poarta ve?niciei („Pref? cute-n stele de-
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
te identitatea ?i într? În eternitatea naturii, În ritmurile ancestrale ale acesteia {C?lin file din poveste, Dorin?a, Cr?iasă din pove?ți, Povestea teiului etc): „Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea peste noi, ?i prin somn auzi-vom bucium De la stanele de oi. O, privi ?i-i cum viseaz? Visul codrilor de fagi! Amândoi ca-ntr-o poveste Ei I?i sunt a?a de dragi!" (Povestea codrului) Visul de iubire Înseamn? c?utare a unit??îi lumii, punte
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de-accea tot ce mi???-n ?ara asta, râul, ramul Mi-e prieten numai mie, iar???ie du?mân este ". ??i abia plec? b?trânul... Ce mai fream?ț, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot ?i de arme ?i de bucium ". „ Pan 'ce izvor?sc din veacuri stele una cate una ?i din neguri, dintre codri, tremurând s arăt? luna... Doamna m?rilor ?-a nop?îi vărs? lini?te ?i somn ". În aceste trei secven?e ale poemului, codrul apare În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
român”. A înființat și dotat prima bibliotecă publică și s-a implicat, alături de Gheorghe Hreamătă, Ion Luchian, Nicolae Catrinci, Sebastian Mihăilescu, Savel C. Manoliu și alții la înființarea obștii „Ridicarea Țăranului” din Sirețel și a făcut parte din conducerea Federației „Buciumul Moldovei” din Fălticeni până la retragerea din activitate. În 1926 s-a mutat în orașul Pașcani, la conducerea școlii Lespezi venind prin transfer de la Școala Buda, învățătorul Alexandru E. Bratu, o mare personalitate a învățământului lespezean. Absolvent al Școlii Normale, își
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nebun de N. Gogol, în traducerea lui D. A. Holban, și un amplu fragment din Vonia cel Viteaz, din analele căzăcești ale lui Leontin Bobolinski. Dintre autorii români, e prezent G. Melidon cu poezia Geniul României: "Din a Daciei ascunsuri sună buciumul semn mare/ Și Carpații cu-a lor eco îl repăd din plai în plai;/ Peste Mureș, peste Tisa, pân^ la Tibru-n depărtare,/ Până unde tot respunde românescul dulce grai." De asemenea, se publică drama istorică în patru acte Berchea de
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
puțină imaginație vom „auzi” zvon de cobză și țambal. Pe lăutarul din fruntea bandei îl vom vedea cum își lasă obrazul oacheș pe trupul viorii, a mângâiere pe când arcușul o face să doinească, să ofteze, să aducă a glas de bucium sau cântec de ciocârlie... Dar ̀înainte de a părăsi locurile vrăjite să luăm o fărâmă din albastrul zării care, ascunsă sub pleoape, ne va picura ̀în suflet liniște și pace. Invitație la drumeție... Albumul „Hoinar ̀în jurul Iașului” ne
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Dame de Sion unde erau profesoare. Biserica din Vlădiceni, Sat Vlădiceni biserica veche a fost restaurată ̀în 1803 de cuviosul arhimandrit Macarie, iar ̀în 1908 soții Neculai și Eufrosina Gheorghiu o renovează cu fonduri proprii. Casa Kogălniceanu din Bucium Casa Kogălniceanu ne întâmpină la intrarea în șoseaua Buciumului. Aici a locuit cel care avea să spună: „Ceea ce știam mai mult am ̀învățat nu ̀în Germania, ci ̀în Moldova”. El a făcut parte din prima promoție a
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Sat Vlădiceni biserica veche a fost restaurată ̀în 1803 de cuviosul arhimandrit Macarie, iar ̀în 1908 soții Neculai și Eufrosina Gheorghiu o renovează cu fonduri proprii. Casa Kogălniceanu din Bucium Casa Kogălniceanu ne întâmpină la intrarea în șoseaua Buciumului. Aici a locuit cel care avea să spună: „Ceea ce știam mai mult am ̀învățat nu ̀în Germania, ci ̀în Moldova”. El a făcut parte din prima promoție a „Institutului de educație” de la Miroslava. Mănăstirea Socola, Șoseaua Bucium
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Buciumului. Aici a locuit cel care avea să spună: „Ceea ce știam mai mult am ̀învățat nu ̀în Germania, ci ̀în Moldova”. El a făcut parte din prima promoție a „Institutului de educație” de la Miroslava. Mănăstirea Socola, Șoseaua Bucium, Nr. 36 Biserica este fondată pe la 1560 de Alexandru Lăpușneanu, călugărit în ultimele zile ale vieții sale, cu numele de Pahomie. Mănăstirea a fost hărăzită călugărițelor, dar în 1803 acestea au fost mutate la Agapia. În 1905, aici s-a
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]