694 matches
-
mereu caldă și spontană în demersul ei, prin care a alternat lansările de carte cu recitarea de poezie, intervenția autorilor ori cuvântul unor participanți deosebiți, precum soția scriitorului Romulus Guga, medicul prof.univ.dr. Voica Foișoreanu, Viorel Popescu de la Iași, familia profesorilor bucovineni Rodica și Carol Puia. Călin Bogățean, cu soția și fetele lor, cea mare, Roxana - liceană, felicitată la eveniment de profesoara dirigintă, printr-un gest de mare delicatețe, au parcurs un drum artistic început în 2005 cu prima expoziție de icoane
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ by http://uzp.org.ro/un-stralucit-jubileu-al-cartii-la-targu-mures-2/ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
Șoimaru. Cartea este scrisă și apărută la Cernăuți, inima Bucovinei de Nord, pământul românesc sfâșiat, ca pe o căprioară aflată în luminiș, de doi lupi hulpavi: unul venind dinspre Vest, celălalt dinspre Est. Cartea acestei semnalări e lucrarea editorială a bucovineanului Gheorghe Gorda, intelectual ce mi s-a dezvăluit mie (cititorului comun) pe jumătate savant (istoric, lingvist), pe jumătate poet. Ba, greșesc, căci mai potrivit ar fi să-l consider pe autor ca descoperindu-mi-se în cele două ipostaze astfel
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
Neamului: Limba Română. Măcar reparația științifică, de bibliotecă, se impune a o salva. Și iată, eu însumi, trăitor de-o viață, aproape împlinită (calendaristic), în vatra neatinsă fatal de urgiile năvălitorilor, vorbitor permanent de limba română, trag foloase din cartea bucovineanului din Cernăuți. Căci multe unități toponimice, unele chiar din arealul habitatului meu, aveau și pentru mine, în structura lor semantică, vocabule necunoscute. Până și antroponimul care mă identifică civil are, în glosarul lui Gheorghe Gorda, un înțeles nou, mai blând
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
într-o unitate indestructibilă două straturi diferite: unul de bază, foarte vechi, unitar, constituit din tradiții familiale, religioase și ideologice comune, asemănător stofei pe care se coase o broderie, iar altul superficial, pluralist, constituit din tradiții istorice regionale diferite (moldoveni, bucovineni, valahi, olteni, ardeleni, bănățeni etc.), asemenea broderiei propriu-zise. Ceea ce dă unicitate deplină și rezistență acestui ansamblu dualist este faptul că broderia este realizată dintr-un singur material, chiar dacă folosindu-se tehnici diferite; respectiv o limbă fără dialecte - deci un mod
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1411717085.html [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
țară, și aici sunt de acord cu maestrul în litere Vlad Pohilă, care, într-un mesaj mi-a spus că pentru el cuvântul Țară înseamnă exclusiv România și are perfectă dreptate, așa gândesc și eu împreună cu toți românii: moldoveni, basarabeni, bucovineni, ardeleni, munteni, olteni, bănățeni... R. Moldova e un stătuleț făcut la comanda Moscovei, în 1940, ca și Transnistria în 1992... Așa că nu mai avem nevoie de conducători, de teapa celor care s-au tot perindat la noi. Decât să avem
CU OCHIUL DIN FRUNTE PRIVIT de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1473510866.html [Corola-blog/BlogPost/371387_a_372716]
-
sfătuit să rămână ascuns. Își lasă barbă și se adăpostește prin diferite case din Sibiu. Primarul din localitatea Gălănești, județul Rădăuți, refugiat și el, îi face un buletin de identitate pe numele de Ion Vladimir Spânu, negustor de cherestea, refugiat bucovinean, sub care va pribegi prin Transilvania aproape trei ani de zile. Este eliminat din Societatea scriitorilor și Sindicatul ziariștilor, este epurat și din Universitate, iar Gândirea este suprimată. În preajma Crăciunului publică sub numele Victor Mărginaș un colind în paginile Telegrafului
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
trimitere la „Coloana infinitului”, dar și la porțile maramureșene amintind, printre altele, că Brâncuși afirma că „oul este maica formelor, a tuturor formelor, doar pe brâul ouălor putându-se reprezenta infinitatea”. Batistuța bucovineană este un al doilea simbol tradițional al bucovinenilor, înțeles ca element de trecere de la o stare a vieții la alta, respectiv din starea de tânără la aceea de femeie măritată ori - după anumite alte elemente simbolice, culorile folosite în acestea și momentul dăruirii batistei - de la starea de viață
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1397133508.html [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
extinse, precum pecinginea! Lui Eminescu nu i-a rămas, deplin credincios, dintre prieteni, decat sufletistul țăran, rafinat inițiat, povestaș genial, ION CREANGĂ...poate s-o socotim pocăita, acum, si pe Veronica Micle (care-l trădase, anterior, cu Caragiale...) ...în schimb, bucovinenii lui, Chibici-Râvneanu, frații Ioniță și Vasile Bumbac etc. nu numai că se dezic, ca Petru de Hristos, de Crezul Ardealului, precum și de Apostolul Credinței - AMINUL-EMINESCU - ci nu știu cum să trădeze mai cu zel, ca Iuda, atât Crezul, cât și pe Sacerdotul
Mihai Eminescu – Martir al credinţei by http://uzp.org.ro/mihai-eminescu-martir-al-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
multe planuri, datinile și obiceiurile specifice momentului derulandu-se atât în intimitatea casei cât și în spații deschise, în centrul satelor. Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare. Bucovinenii apreciau lunile ploioase sau perioadele de secetă pe baza unui așa - numit calendar din foi de ceapă. La întocmirea acestuia se proceda astfel: în noaptea de ajun se tăiau părți egale dintr-o ceapă, cojile astfel obținute fiind botezate cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
își trage obârșia. Dar ceea ce aduce o notă distinctiva Bucovinei față de alte ținuturi românești, la pragul de trecere dintre ani, sunt uraturile și jocurile cu măști, concentrate în obiceiuri care și-au păstrat farmecul și prospețimea de-a lungul anilor. Bucovinenii, ca dealtfel toți românii, și-au dorit din totdeauna holde bogate. Această dorință transpare în cunoscutul Plugușor, datina prin excelență agrara, si este evidențiata de recuzita plugușorului (plug, bici, clopote, buhai), de elementele din scenariu (marcarea în mod simbolic a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
al secolului al XIX - lea, la care a aderat și poetul Mihai Eminescu, a reușit să strângă în jurul ei toți intelectualii români din Bucovina și să formeze o intelectualitate tânără, care a jucat un rol hotărâtor în destinele istoriei românilor bucovineni, culminând cu 28 noiembrie 1918, când Bucovina a revenit la Patria-mamă România. Și astăzi SCLRB, prin secretarul ei de azi prof. Constantin Simion, a reușit să ne convoace, invitănd tineretul studios din preajma Bucureștiului pentru Comemorarea a 97 de ani de la
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
a Republicii Moldova, Zilele ,,Convorbirilor Literare”, ,,Sărbătoarea Poeziei”, de la Iași, Colocviile revistei ,,Lumina” de la Panciova etc, etc. sunt doar câteva dintre momentele admirabile petrecute în acest foarte larg cerc de prieteni, de scriitori implicați activ și cu entuziasm în viața culturală. Bucovinean de origine, stabilit la Timișoara, nici nu se putea să fie altfel decât având conștiința unei misiuni pe care trebuie să o ducă la bun sfârșit. Și anume, de a face cunoscută, în primul rând, creația literară a scriitorilor români
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435152581.html [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
Drumul Împărătesc al Poetului - pe urmele lui Mihai Eminescu - Editura AUGUSTA, Timișoara, 2004). • Autor al lucrării „Efigii în filigran” - primul volum cu subtitlul „Profiluri autohtone” (care reproduce - din cele peste 600 de materiale de presă care vizează activitatea artiștilor plastici bucovineni / publicate de subsemnatul până în luna octombrie 2009 / - 114 articole: 88 de texte - interviuri, evocări, cronici plastice - care vin în sprijinul conturării portretelor unui număr de 60 de creatori, precum și 26 de texte care panoramează viața artistică din zonă - saloane anuale
PROFIL DE JURNALIST de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_Cosovan.html [Corola-blog/BlogPost/341686_a_343015]
-
Publicasem trei cărți, una de umor, două de teatru scurt, radiofonic. În Teleorman eram cunoscut, acasă, deloc. L-am găsit alături de alți viitori prieteni, George Muntean, Liviu Popescu și Emil Satco. „Transfug, trădător” și alte epitete fiindcă mă „lepădasem” de bucovineni și nu participam la Festivalul național „Isanos-Camilar”. M-am scuzat că nu voiam să profit de pe urma asta, dar ... prin ei și mai ales prin fratele de suflet C.Blănaru am „revenit” pe meleagurile natale, am fost primit în Societatea Scriitorilor
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_taina_scrisulu_constantin_t_ciubotaru_1344002577.html [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
doar un câine, acesta pune turma mai mică. În loc să ne apărăm produsele tradiționale, noi le punem cruce. În al doilea rând, Asociația Chinologică Română a reușit anul acesta să omologheze ciobănescul mioritic și era în curs de omologare și ciobănescul bucovinean. Prin scăderea numărului de exemplare scad șansele de omologare. Așdar, vorbim de un dublu atac la patrimoniul național: la produsele tradiționale, dar și la ciobănescul bucovinean. Mii de ciobani în stradă Mii de ciobanii s-au strâns, marți, în Parcul
Legea vânătorii, dublu atac la patrimoniul național. Lovitură uriașă pentru România-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101579_a_102871]
-
anul acesta să omologheze ciobănescul mioritic și era în curs de omologare și ciobănescul bucovinean. Prin scăderea numărului de exemplare scad șansele de omologare. Așdar, vorbim de un dublu atac la patrimoniul național: la produsele tradiționale, dar și la ciobănescul bucovinean. Mii de ciobani în stradă Mii de ciobanii s-au strâns, marți, în Parcul Izvor, în fața Palatului Parlamentului. După un protest pașnic, oierii au pornit pe carosabil în jurul Parlamentului. Unii au sărit gardurile Parlamentului, intrând în curtea instituției, unde au
Legea vânătorii, dublu atac la patrimoniul național. Lovitură uriașă pentru România-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101579_a_102871]
-
În zilele 9 și 10 mai sub semnul dublei sărbători a independenței de stat a României și a Zilei Europei, peste 2000 de membri ai comunității românilor bucovineni din regiunea Cernăuți (Ucraina), cu participarea a numeroși invitați din România și Republica Moldova, au marcat câteva acțiuni memorabile pentru afirmarea identității naționale și dezvoltarea lor culturală viitoare. Manifestările au debutat la 9 mai cu deschiderea Muzeului Costumului Popular Românesc în
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
din Cernăuți, orașul adolescenței poetului Mihai Eminescu, nu departe de Palatul Mitropolitan cu sala sinodală în care, la 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea cu Regatul României. Aceasta a fost achiziționată și modernizată din contribuția exclusivă a comunității românilor bucovineni, mai precis a unuia dintre inimoșii săi reprezentanți, avocatul Eugen Pătraș. Organizatorii au ținut seama de nevoia românilor de a trăi momente unice. În spațiul interior al acestei veritabile „oaze de simțire românească”, după cum se exprima unul dintre realizatorii proiectului
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
a-mi cinsti înaintașii... Situația impune acțiuni și fapte concrete... Nu se poate face educație și cultură fără carte în limba maternă. Rămân la fel de valabile cuvintele proverbiale din testamentul lui Eudoxiu Hurmuzachi (una dintre cele mai proeminente personalități ale românilor bucovineni din secolul al XIX-lea): Să nu uitați că aveți de împlinit trei datorii mari și sfinte, pentru care veți răspunde în fața lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor noștri. Aceste trei datorii sunt: patria, limba și biserica. Îmi doresc
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
nimeni nu-l crede și pierde repede toate locurile de muncă. Neavând calificare, productivitatea muncii sale este foarte scăzută motiv pentru care nu este preferat de angajator deși vigoarea sa fizică l-ar recomanda. Îmi amintesc de „excavatoarele cu barbă” bucovineni pe car îi găseai pe toate șantierele mari ale țării. Erau calificați pentru munca lor, datorat și unui mediu școlar corespunzător. Câștigau o avere cu mușchii brațelor lor. Unde or fi rămas în negura vremii? Calificarea este astăzi un factor
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1409218888.html [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
a lui Petrea Tărănoaie”, cum îi plăcea lui însuși să i se spună, membru al Asociației Internaționale a Scriitorilor de Artă din Diaspora, omul care, din dragoste pentru dulcea sa Bucovină, și-a schimbat și numele în pseudonimul Constantin Rusu Bucovineanul și care a publicat volume de poezii inclusiv la edituri din diaspora românească din S.U.A. Pentru a întări afirmațiile de mai sus, vă rețin atenția cu una dintre poeziile scrise de acest om pătruns de patriotism, intitulată „Dor de Bucovina
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
își asumă în mod liber identitatea culturală română se referă la „persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”; - noi
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
de la București,acțiunile patriotice s-au intensificat,apărând,concomitent,noi inițiative.Astfel,demne de semnalat sunt eforturile depuse în scopul creării unei legiuni române,care urma să lupte alături de armatele aliate până la victoria finală.În acest scop,românii transilvăneni și bucovineni aflați în Franța,au constituit un comitet de organizare pentru formarea unei legiuni române. Concomitent, generalul Dimitrie Iliescu,fostul șef al Statului Major,care după ,,pacea” de la București își dăduse demisia, a făcut la rândul său numeroase demersuri pe lângă forurile
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Actiuni_politice_romanesti_radu_botis_1386260645.html [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
Basarabia, Transilvania cu Bucovina, Banatul, Crișana și Maramureșul”, sintetizează istoricul Adrian Majuru. O scurtă trecere în revistă a momentului de efuziune națională și concentrare a tuturor forțelor pentru un scop suprem arată că în 1918, basarabenii deciseseră unirea cu România, bucovinenii au solicitat același lucru, apoi l-au votat în cadrul Congresului General al Bucovinei, la 28 noiembrie. După trei zile, Transilvania s-a unit cu țara, prin Rezoluția Marii Adunări de la Alba Iulia: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
ca români (mamele care se dăruiesc copiilor, doctorul pentru care arginții n-au valoare, etc.). Sunt mai multe lucruri despre care vorbește Lucia în Scrisori din prezentul meu pe care le împărtășesc întru totul cu ea, precum convingerea că și bucovinenii și basarabenii sunt români și trebuie integrați în cultura noastră. Cel ce a avut ocazia să meargă în fosta Moldova Sovietică, cum este cazul meu, știe că sunt, de fapt, mai români decât românii. Iar talentele lor culturale sunt multiple
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent by http://uzp.org.ro/lucia-olaru-nenati-o-scriitoare-puternic-implicata-in-prezent/ [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]