690 matches
-
Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adică
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
al secolului al XIX - lea, la care a aderat și poetul Mihai Eminescu, a reușit să strângă în jurul ei toți intelectualii români din Bucovina și să formeze o intelectualitate tânără, care a jucat un rol hotărâtor în destinele istoriei românilor bucovineni, culminând cu 28 noiembrie 1918, când Bucovina a revenit la Patria-mamă România. Și astăzi SCLRB, prin secretarul ei de azi prof. Constantin Simion, a reușit să ne convoace, invitănd tineretul studios din preajma Bucureștiului pentru Comemorarea a 97 de ani de la
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
bucuriile/ lăsîn-du-li-se - proprietate privată - doar lacrimile / speranțele și munca lor de ocnă mereu pentru alții / domiciliat într-o rană sîngerîndă / întinsă între două rîuri înstrăinate / studii superioare făcute printre străini / ajuns uricar la curtea Dorului de țară" ( Proces verbal). Versurile bucovineanului mișună de "gînduri subversive", reverberînd "ani de suferință", o "durere comună", "dorinți seculare". Prin forța lucrurilor, ele se întorc către anul 1940 și chiar mai adînc în vremuri, înaintea făuririi României Mari, a cărei icoană funcționează precum un miraj. "Bolnav
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
pornografice, pentru ca ultimul, Provinciile literaturii să fie dedicat unei mai vechi preocupări a autorului, geografia literară. Atenția sa se oprește de această dată asupra evoluției fenomenului literar în patru regiuni: Ardealul, Basarabia, Bucovina și Banatul. Foarte interesant este aici cazul bucovineanului Lucian Costin (Ion Costiniuc) care după studii universitare la Cernăuți și Viena ajunge profesor la Caransebeș. După câțiva ani de frenetică activitate literară se retrage în cultura germană. Ulterior despre Lucian Costin s-a aflat că a fost agent secret
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
Bucureștiului aducea cu o pasivitate lașă și cu o delăsare de rău-augur. Din acest motiv, spiritul german al Cernăuțiului, altoit pe stofa tinerimii autohtone, trebuia să dea o replică menită a întrece în ținută efervescența capitalei. Un Sturm und Drang bucovinean a cărui expresie, sub forma poeziei și a filosofiei, a culminat în cei trei curiați de a căror operă s-a legat numele publicației. Spun „curiați“ grație unei analogii numerice: au fost trei (la fel precum curiații) și au avut
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
perioadei. De aceea cartea nu evocă o epocă, ci doar o descrie lapidar prin enumerarea unor însușiri ce țin de paideuma timpului, adică de suflul ideilor ce treceau prin eter. Restul e comentariu critic în marginea operei celor trei curiați bucovineni. Mircea Diaconu nu e stilist, ci comentator, fiind totodată prea versat ca să-și îngăduie reticențe sau patetisme exegetice. De aici impresia generală că ai de-a face cu un autor inteligent, onest și nepărtinitor. Care e atunci deznodămîntul critic în
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
Sorin Lavric Alexandru Ovidiu Vintilă, Traian Brăileanu. Întruchipările rațiunii. Fapte, idei, teritorii din interbelicul bucovinean, Editura Paideia, București, 2012, 248 pag. E o regulă a biografiei ca viața să se desfăș oare după ideea pe care ne-o facem despre ea. Cum ne sunt intuițiile asupra destinului, așa vor fi surprizele care vor veni din partea
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
porumb, invenție a morarilor italieni aduși aici de împărăteasa Maria Tereza, în secolul al XVIII-lea. Bucovina a fost, dintotdeauna, patria cartofului, a lactatelor și a cărnii de vită, a vânatului bogat și a peștelui gustos. Produsul nelipsit de pe masa bucovineanului este smântâna, care se consumă dimineața, unsă pe felia de pâine sau se adaugă la numeroase mâncăruri (sarmale, borșuri, preparate din cartofi ș.a.). Specifice sunt laptele acru (chișleag) servit din strachină de Marginea, ciorba rădăuțeană (din carne de pui și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
corn. Pe găvanul ochiului stâng avea un petec de cauciuc negru, fixat cu un șnur petrecut oblic peste cap. Când mi-a spus și numele: Gheorghe Buzdugan, l-am proiectat direct în trecutul Moldovei din vremea marilor voievozi. Un român bucovinean impunător ca statură și fizionomie, însă foarte discret în ce privește biografia sa. Mi-a scăpat doar o amintire din copilărie, când mânca mămăligă din mei și din secară. În unica noastră întâlnire, de circa o oră, s-a lansat și într-
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
lui 1990, vorbea cu înflăcărare, într-o sală de festivități din Chișinău, despre „Basarabia românească”. Mi-am propus să caut cartea sa de memorii, în curs de editare. După ce am întâlnit oameni de talia acestor basarabeni (exceptându-l pe Buzdugan: bucovinean) interesul meu pentru P.H.Lippa se înscrie într-o ordine firească. Numai că există și o atracție în plus: enigma ce învăluie narațiunea din caiet, posibilitatea de a descoperi secretul unei vieți, plăcerea decodării unei povești de dragoste. 30 aprilie
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși, unde a fost o movilă încă dinainte de Alexandru cel Bun; - Odaie - loc din dreapta Siretului, la hotarul cu Probota unde veneau vara la muncă bucovineni din zona de munte, locuind în case mici sau bordeie, care formau o așezare mică numită „Odaie”; - Oică - teren arabil între calea ferată și drumul Probotei, vecin cu Odaia;Olaru - tarla în Bursuc Vale, paralelă cu După Tău, până în Siret
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sursă de energie pentru mori de apă sau mecanice la Lișman (Șoca), Guriță, Țărnă, Petrică Boroiană și Moara lui Haim de lângă Herdea. Chiar moara electrică actuală a lui Vasile Boroiană, de lângă Căminul Cultural este tot lângă pârâu. În evul mediu, bucovinenii din zona de munte care nu aveau pământ veneau vara pe Valea Siretului la muncă și se adăposteau în mici așezări numite odăi (grupe de case mici sau chiar bordeie), în apropiere de conace sau „coșare”. La Heci este un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
conștiința generațiilor succesive de critici literari post-maiorescieni, până la cei de azi, "sudici" sau "nordici". Iar de polemizat , în vremea lui, Maiorescu a polemizat și cu cei din sud și cu "nordicii", ba parcă mai aprins cu aceștia din urmă, cu bucovineanul A. Pumnul cu al său "Lepturariu rumânesc", cu filologii ardeleni etimologiști Cipariu și Laurian, cu jurnalele românești din Austria stricătoare de limbă, cu stilul lor "greoi antiromânesc" și cu "monstruoasa germanizare în expresii". Nici Blaga nu-mi pare să fi
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
nu vorbea franțuzește, dar când ne-am așezat la masă a simțit nevoia să ne ureze: "bon appétit". După masă am fost serviți cu niște cupe mari de șampanie Pommery. Nu mai băusem șampanie de ani de zile. Ministrul Muncii, bucovinean de felul lui, a amestecat șampania cu niște vin roșu. Se pare că așa se obișnuiește în centrul Europei. Curată barbarie! 26 decembrie - Reiner Biemel s-a întors acum câteva zile din deportare după o absență de unsprezece luni. A
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
în 1963, la Paris, fără prea multe ecouri, astăzi fiindu-i totuși recunoscută întâietatea ca părinte al DADAismului. A participat și la Rezistența Antifascistă Franceză, alături de Eluard, Aragon, Soupault, Queneau. Un corespondent, în plan jurnalistic, a fost Brunea-Fox (1889-1977), iar "bucovineanul" (de fapt, din Herța), B. Fundoianu s-a apropiat de modernism pe căile lecturii și contactului direct cu lumea partizană. Max Blecher artistul plurivalent (poet, prozator, grafician) și, suferind de o boală nemiloasă, a îmbrățișat cu toată puterea talentului resursele
Un secol de modernism by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9018_a_10343]
-
amintirile încărunțite în calvarul pătimirii care mi-a rupt irevocabil o bucată de suflet. Mărturisesc cu sinceritate astăzi, că, de-a lungul vremii, gândul confruntării dintre plumbul nefericirii evadatului din lumea inocentă a zâmbetelor de copii, și aura surâsului de bucovinean osândit la o viață zbuciumată, m-a urmărit cu obstinație. Drept consecință, inevitabilul s-a produs, și iatămă dedicat unei narațiuni subiective, tragico ironice, care să consemneze sfârșitul vindecării spiritului, după acei primi ani blestemați de captivitate comunistă. Confesându-mă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
rubicondă! La Putna-n turlă clopotele bat, De se aud chiar și din Voroneț, Urcând la cer mesajul îndrăzneț, Strigat din mii de piepturi, ne-ncetat, Spre Eminescu, ginta sa latină Și lumea rea, atât de cabotină. Las deoparte nostalgia ținutului bucovinean de obârșie, leagănul credinței ortodoxe, pe care l-au cântat poeții și l-au zugrăvit scriitorii, ca să parcurg cronologic o evoluție de la stadiul de nou-născut la cel de sexagenar, în trei intervale temporale de câte douăzeci de ani, reprezentând trei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și deputatul liberal Iorgu G. Toma, de preotul paroh Nicolae Lumiceanu și de primarul târgului Vama, Constantin Cotlarciuc. Nicolae Iorga notează despre vizita oficială făcută de N. Cotlarciuc la data de șapte ianuarie 1919 suveranului României, Ferdinand I, astfel: „Profesorul bucovinean Cotlarciuc a fost la Regele, care l-a uimit prin amabilitatea lui, dar și prin cunoștințele lui reale în domeniul dreptului bisericesc și prin interesul pe care-l poartă chestiunilor speciale de știință”. Rezultă clar că Nicolae Iorga a discutat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ai acea încredere de sine. În starea asta cam nedefinită Mă mai îndeamnă câte o dorință Să vindec rana-adâncă, nedorită. Că-n mine este totul cu putință Și fără de suspine ori regrete Voi sparge-al scepticismului perete! Ca bun român bucovinean, port cu mândrie în inimă, înainte de toate, înălțătoarele crezuri: cultivarea limbii neamului, cinstirea cu sfințenie a simbolului național, dăinuirea bisericii strămoșești, păstrarea portului tradițional moștenit, cultivarea melosului și dansului popular. Am convingerea că păcatele și relele trecutului nu ne vor
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
undeva, între Timișoara și Arad. Era bănățean și toată lumea știe că "Banatu-i fruncea!", nu? "Tot aia! Un țăran jegos cu rapăn între degete", decretă madam Săvulescu, femeie de mare excepție, venită pe lume la Dolhasca, dar dintr-o familie de bucovineni vrednici, nu din niște lifte de moldoveni, cum sublinia ea. Oricum, cucoana avea buletin de București încă de pe timpul lui Ghiță Dej, când, o dată cu integrarea ei în colectivul de la Suveica, mânată de o conștiință progresistă, ateist-militantă, se înscrisese, având origine
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că cizmele mi-s ude, adu pachetele în tindă mai repede! Iar ouă, iar sărbușcă! Eu muncesc zi și noapte, iar tu mă hrănești cu terci, asta-i mâncare? Naaaa! Mănânc-o tu cu mă-ta și cu ta-tu, bucovineni împuțiți! Omule, ieri am văruit, vine Crăciunul, uite ce ai făcut! Muncușoara mea, ai uns pereții, untura nu se mai duce. Curvelor blestemate, mi-ați mâncat viața, mi-ați distrus casa! Curvele satului ți-au spălat mintea, omule, curvele! Taci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pământ în icoană; obrajii: S-au adâncit fântâni, mamă, acolo unde sărutul tău a însemnat izvor, la noapte o să plouă, mâine o să plouă, cealaltă viață o să plouă și o să mâlească intențiile tale de rod. 76. Când i-a murit bunicul, bucovinean de pe valea Pârteștiului, trecut prin două războaie, foamete, ciumă, holeră, tifos... când a murit tătuța, a plâns. "Despre morți numai de bine." Despre moș Iacov (un fel de taica Goriot) a bârfit tot satul. În urma căruței, prin noroiul până la gleznă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Gheorghe gîndindu-se la SÎnpetru cel Mic. Basul nici nu mai stătu pe gînduri, le Împrumută și bani, numai să pună pe roate afacerea. Cantina, devenită pînă la urmă pensiune, fu deschisă. Floare și două fete din Făgăraș găteau, serveau, un bucovinean alerga după cele de trebuință. Nu lipseau de pe masă tăițeii și lăștile cu brînză, guiașul, plăcintele cu curechi și cu cartofi, popricașul de pui cu smîntînă, cîrnații făcuți ca la șvabi, zupa cu găluște, zama cu groscior pe poame ca
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pe poame ca vișinele ori cireșele, iar la sărbători, fiert Îndelung, cîte un bograci, un laboș de gomboți cu prune bine tăvăliți prin pesmet și o tavă de haioșe. Greu a fost numai cu varza acră. PÎnă n-a bătut bucovineanul Întregul Chicago de la o margine la alta ca să dea de niște sîrbi la care a găsit marfa, nu s-a lăsat. Atunci a putut apărea și curechiul umplut, altfel vorbind, sarmalele. Pomeanului și nevestii-si nu le-a fost ușor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
forțe proaspete celor care nu s-au înstrăinat de baștină. Însă viața de familie a prozatorului este cu mult mai amplă decât ceea ce se înțelege în mod obișnuit prin aceasta, atâta timp cât "poveștile sale de familie" se extind la consăteni, la bucovinenii din alte sate și orașe, la românii de pretutindeni, pe oriunde i-au purtat meandrele vieții. Astfel ajungem la cea de-a doua grupare de proze, aceea integrată direct în viața socială, în care găsim consemnate scene mărunte (dar cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]