81 matches
-
alte posibilități. Așa că, în zilele următoare, Giulia fusese asaltată de tot felul de bărbați la care nu se gândise niciodată. Un vestit cântăreț o sunase s-o invite la un concert de-al lui, un fotbalist, burlac, vânat de multe bucureștence frumoase, îi trimesese flori, chiar și un politician (care apare zilnic la televizor) îi făcuse ochi dulci, venit fără știre în fața Teatrului Național, unde Giulia aștepta niște colegi. Nu-i trebuia mult ca să înțeleagă realitatea simplă că Giulia era îndrăgostită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
prin Parcul Herestrău, unde a refuzat să urce în barcă... Prefera să se așeze pe mal și să privească minute în șir luciul apei sau rămurelele sălciilor pletoase, lăsându-și buclele să se răsfețe în bătaia ușoară a vântului... Era bucureșteancă oare? Nu-mi amintesc, dar ce importanță mai are acum? Credeam că se înfiripase ceva și în inima ei... Mi-a acceptat prietenia și nimic mai mult, iar când am îndrăznit să-i fac propuneri „indecente”, după clasificarea făcută de
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
listă se poate citi strădania de a civiliza, de a franțuzi (mai ales prin nume) bucate altminteri destul de fruste pentru papilele gustative occidentale. Uneori acest efort naște preparate culinare cu denumiri amuzante, cum ar fi „epure de Sighișoara à la Bucureșteanca“ (nu vom condamna intenția de fuziune interregională, care ar trebui chiar stimulată, dar pomenirea dublei proveniențe, una a produsului și cealaltă a tehnologiei, e hilară). Nostime mai sunt „musacaua à la Moldova“ (nimeni nu afirmă că nu se face musaca
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sau, rareori, acceptă formă articulata în variație liberă cu cea nearticulata. Mai rar găsești așa față! Ești coșcogea om și ți-e frică/ Ești coșcogea omul și ți-e frică. Câteva au un inventar de regenți foarte restrâns: get-beget (român ~, bucureșteanca ~, moldovean ~), uneori, limitat la un singur lexem - peșin (bani ~), vâlvoi (par ~). La nivel discursiv, functioneaza întotdeauna anaforic/cataforic (sau deictic) adjectivele asemenea și așa, trimițând la un antecedent de la care își preia referință: El spune că portarul echipei naționale, marginalizat
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
include în tiparul ă - e, și nu în ă - i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă - ungurence etc.). Ca urmare, sufixul moțional -că are, în româna actuală, un tratament flexionar diferit (țărănci, dar bucureștence), după cum rezultatul este un etnonim sau o formație moțională curentă. Probabil că, pentru sentimentul vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2.2.2. Continuă să fie activ tiparul [e - i devocalizat (adunare - adunări, calamitate - calamități)] Deși, în ansamblul sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
genului feminin. Drept care, cam tot timpul, am fost îndrăgostit. Bineînțeles, de fete din alte licee, ba chiar din alte orașe. Iată-mă, deci, în vacanța dintre clasa a opta și a noua, iubind cu disperare o fetiță de vârsta mea, bucureșteancă brunetă-foc, aparent șmecheră, (mai târziu s-a înscris la Arhitectură), cu cozi groase și surâs enigmatic, venită să stea o săptămână la niște rude, în curtea Teatrului Național. După ce a plecat, am făcut hepatită de atâta amărăciune și depărtare. Îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
în București 1. Această identitate a început să se manifeste din ce în ce mai puternic pe măsură ce am acceptat-o și i-am conștientizat vulnerabilitățile (stereotipurile, prejudecățile 2, inegalitatea de șanse). De aceea o și afișez cu mândrie ori de câte ori am ocazia. Sunt de asemenea bucureșteancă, măcar prin lucrurile și locurile pe care le cunosc în acest oraș3. Sunt în același timp copilul crescut într-o cultură puternic patriarhală, dar și activista și cercetătoarea feministă. Toate aceste experiențe m-au format, le-am semnificat diferit de-
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și distracții. 231 SINGULARUL SYDNEY A doua zi, dimineața, ne pregătim pentru transferul de la Hotelul Ibis spre aeroportul din Brisbane, aflat la 13 km distanță. Nu știam ce surprize ne așteptau În acea zi! O colegă de grup, o blondă bucureșteancă ce-și scutura pletele În vânt, ten deschis și ochi ca cicoarea ce ieșeau la iveală după genele adumbrite, sâni voluptoși proiectați prin decolteul tricoului negru, bine mulat, șolduri cu unduiri molatice, de felină Încălzită, abordând un aer indiferent, ne
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
batistele, ia mai multe că mă grăbesc să ajung acasă”, spunea, exact ca cineva care vinde verdețuri în piață. Pelerinii gesticulează mult, vorbesc la telefonul mobil minute în șir și râd zgomotos. Se sparg semințe. O femeie între două vârste, bucureșteancă get-beget după felul în care vorbește și rulează litera „r”, boierește, spune că este foarte nemulțumită „de acești tineri, care au ajuns să fumeze și să spargă semințe în rând. Acești tineri din cartiere, da ! Am încercat și ieri- seară
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oameni care se omorau când se băga carne la alimentara” - gândul.info, 26 oct. 2009). - „Pelerinaj la foc continuu pe Dealul Mitropoliei” (ProTV, 27 oct. 2010). g) Spațiul pelerinajului, spațiu popular : cerșetori, hoți de buzunare, sărbătoare în aer liber etc. - „Bucureșteancă, cumpăra lumânări în curtea Mitropoliei cu bancnote false” (Ziarul de Iași, 13 oct. 2011). - „Imagini UNICE de la pelerinajul de pe Dealul Mitropoliei. și-au adus covorul din sufragerie la sfințit” (ProTV, 27 oct. 2012). - Mii de pelerini au luat cu asalt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe doamna Antonescu, când o dus-o ofițerul de servici la poartă că se elibera. Se vedea că era o doamnă. Pe cine ați mai întâlnit la Mislea? În închisoare am cunoscut foarte multă lume de condiție bună, și multe bucureștence. Mi-aduc aminte cu plăcere de domnișoara Golescu... Era ultima din familia marilor revoluționari Golești. Mi-a făcut o impresie foarte bună. Am avut tare multă stimă pentru ea și ne-am simpatizat reciproc. Erau multe profesoare, foarte multe intelectuale
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pentru o discuție postelectorală cu câțiva dintre favoriții cursei. Discuția este condusă de către Mihai Tatulici care îndeamnă candidații spre un dialog deschis fiindcă „suntem între bărbați, nu e nici o femeie aici”. Imediat vine replica primarului interimar al tuturor bucureștenilor și bucureștencelor: „Dacă venea Pădure, era și o femeie”. Interlocutorii se amuză. Pentru ideile care urmează, mi s-ar putea reproșa faptul că lucrez cu supoziții de tip speculativ. În definitiv, cei doi protagoniști ai dialogului nu au spus mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
bunul lui prieten, îi contesta însă apartenența la altfel inexistentul grup (cf. Bălan, 2007). Pentru Liviu A., membrii grupului au fost semnatarii scrisorii (care "fizic" nici ea n-a existat) prin care câțiva ieșeni (dar și trei clujeni și o bucureșteancă, Mariana Marin) s-au împotrivit realegerii lui Ceaușescu la conducerea PCR în noiembrie 1989 (când Liviu C. emigrase deja). Cu toată simpatia față de curajul semnatarilor acelei scrisori, mi-e greu să consider ca ei constituiau un "grup", asocierea respectivă producându
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu există posibilitatea de a fi aduși în fața justiției - rămâne doar propria lor conștiință, în caz că o mai au. Filmul Piața Universității 1990, realizat de Sorin Ilieșiu, Stere Gulea și Vivi Drăgan-Vasile, a înregistrat pe peliculă figurile a o serie de bucureștence înminunate de sosirea în trombă barbară a minerilor aplaudați cu entuziasm. Nici minerii nu vor putea fi inculpați altfel decât prin liderii lor care i-au adus la București, ațâțându-i împotriva presupușilor destabilizatori ai ordinii feseniste și iliesciste. Dar
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cap la serviciu?“, „Crezi că Sorin Oprescu a mâncat vreodată gândaci?“ sau „Crezi că Sorin Oprescu vrea să aibă copii în viitor?“. Pe de altă parte, rămân fără răspuns unele mesaje serioase din pagină, cum ar fi acela în care bucureșteanca Veronica Laios cere construirea unei rampe pentru fiul său nevoit să folo sească un scaun cu rotile și îl acuză pe primarul general că discriminează cetățenii după tipul de proprietate deținut. În primăvara lui 2011, totuși, pe Facebook a apărut
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
al celui de-al treilea turneu play-off din Divizia A1 la volei feminin n-a adus nicio surpriză: Dinamo București a învins fără drept de apel formația pregătită de Florin Grapă, la fel ca în ultimul joc al precedentului turneu. Bucureștencele s-au impus cu 3:0 (25-20, 25-21, 25-19), menținându-se cu șanse bune în lupta pentru cucerirea titlului de campioană. Știința Bacău a jucat în formula: Iosef, Polishchuk, Purice, Anghel, Herlea, Chivorchian. Libero - Manu. 18 APRILIE Trei din trei
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
condus cu 4-1, băcăuancele s-au văzut egalate la 12, intrând apoi la vestiare cu un avantaj minim, 16-15. În cea de-a doua repriză, elevele lui Ion Arsene au avut un început de senzație, desprinzându-se la 9 goluri, bucureștencele nereușind să mai remonteze handicapul. Rezultat final, Știința Bacău - Rapid CFR București 39-33 (16-15), iar băcăuancele trebuie să aștepte rezultatul confruntării de sâmbătă dintre echipa feroviară și CSM Ploiești, pentru a-și afla locul în clasamentul turneului. Indiferent de rezultat
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
la egalarea medicinistelor, moment contestat vehement de patronul dinamovist Marian Ștefan, care a adus injurii grave arbitrilor Stângă și Ionescu, dar și celor din secretariatul competiției, amenințând chiar cu retragerea echipei. Se ajunge la 24-24, dar valoarea și norocul surâd bucureștencelor, care se impun în final cu 3 1(-23, 19, 22, 24). Duminică, de la ora 11, va avea loc finala turneului, între cele două echipe neînvinse 202 după primele două zile, Știința Municipal Bacău și Dinamo Romprest București, după care
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
numai, diferența de valoare dintre cele două combatante fiind covârșitoare în favoarea gazdelor. De altfel, în debutul meciului, pe serviciul Ramonei Elisei, Știința a punctat de 11 ori consecutiv, Știința câștigând primul set la 9. În cel de-al doilea set, bucureștencele au avut o tresărire, apropiindu-se la un punct de adversare (7-8), însă de aici elevele lui Florin Grapă s-au desprins ușor-ușor, impunându-se cu 25-11. Cel de-al treilea set a fost și cel mai disputat, pe fondul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
a frecat ridi chea rău de tot ; tipul s-a întors spăsit și a schimbat repede Phoenix-ul cu o lăbăreală gen Queen. Ei bine, la o astfel de activitate a oamenilor muncii am cunoscut-o pe Ioana. Ea era bucureșteancă și venise în Pitești la sora unui prieten de-al lui Biță. Terminase liceul Tonitza și dăduse la Arte Plastice, unde firește că nu intrase („firește“, pentru că „acolo nu intri pe merit, sînt doar patru locuri în fiecare an și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Pirandello și mai ales Fascinație de Key Winter. Din păcate, transferul la București nu i-a priit, deși, după primul rol jucat acolo, „cronicarul” Zaharia Stancu a scris că „este cea mai mare actriță de azi și de mâine”. Concurența bucureștencelor - frumoase și cu relații - a trecut-o repede în plan secundar: primea doar un rol - două pe stagiune și uneori, nici atât. Când juca, însă, cucerea, fascina pe toată lumea. La numai 53 de ani, a fost pensionată. Revine însă, în 1977
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
tanti Aniuta și soțul celei dintâi, unchiul Iașa (fratele, întâiul născut, murise cu un an înainte, iar soț, tanti Aniuta nu avea, divorțase de mult de el). Cele două surori „de dincolo” și cele trei surori din România (acum toate „bucureștence”) nu se văzuseră din 1918, deci de 38 de ani. Fuseseră gata-gata să se vadă în 1941, când cele două surori mai mari și unchiul Vanea cu soția (toți învățători de țară, în niște sate din sudul Ucrainei) se pregătiseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și simplu din obișnuință. Omologul bucureștean, un tip între două vîrste, cu mustață, se agită, ceartă jucătoarele, care aleargă de parcă în joc s-ar afla potul Ligii Campionilor. Se șutează îndesat, se transpiră abundent și se țipă subțire. În final, bucureștencele înving, după ce vor fi trecut prin mari emoții. Se bucură fără margini, vestiarul e un cîntec. La plecare, în fața microbuzului din parcarea a ceea ce fusese pe vremuri un falnic stadion de cupele europene, încing hora bucuriei, ca tricolorii în America
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dreptate, pierd timpul degeaba... cu tine (discuție pe un forum, www.unatc.ro, 11.VIII.2006) Toate le-au ratat bucureștenește de încrezuți! (comentariu la un articol din presă, www.ziare.com, 17.V.2007) Cu o lună înainte de nuntă, bucureșteanca Alina Bănescu, specialist în marketing și relații publice, și-a luat cele opt prietene și au plecat să petreacă burlăcește în insula grecească Mykonos. (EZ, 26.VII.2007) s-au comportat "văcărește", și nu ,,țărănește" [s.n.] (discuție de pe forumul ziarului
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
pe doamna Antonescu, când o dus-o ofițerul de servici la poartă, că se elibera. Se vedea că era o doamnă. Pe cine ați mai Întâlnit la Mislea? În Închisoare am cunoscut foarte multă lume de condiție bună și multe bucureștence. Mi-aduc aminte cu plăcere de domnișoara Golescu... Era ultima din familia marilor revoluționari Golești. Mi-a făcut o impresie foarte bună. Am avut tare multă stimă pentru ea și ne-am simpatizat reciproc. Erau multe profesoare, foarte multe intelectuale
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]