109 matches
-
ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de colectare importante cantiatati de fructe de pădure. Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnite. Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pești, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. Secțiunea 2. Caracteristici climatice Regimul climatic, specificități, influențe Caracteristică climatului este conferită de poziția pe care o are teritoriul U.A.T. în cadrul județului și de
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus melba"), fașa de pădure ("Anthus trivialis"), bufnita ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), barza albă ("Ciconia ciconia"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de munte ("Picoides
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
de mai multe specii de: • mamifere, dintre care: urs brun ("Ursus arctos"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"); • păsări cu specii de acvila de munte ("Aquila chrysaetos") , bufnita ("Bubo bubo"), vrabie de pădure ("Prunella modularis")), barza neagră ("Ciconia nigra"), barza albă ("Ciconia ciconia"); • reptile sau batracieni.
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice) și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări migratoare semnalate în arealul sitului: acvila pitica ("Hieraaetus pennatus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufnita ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cristei de câmp ("Crex crex"), barza albă ("Ciconia ciconia"), barza neagră ("Ciconia nigra"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), muscar mic ("Ficedula parva
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
iepurele, jderul, veverița. Aceste specii sunt frecvente în zona pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, șoimul. În apele de munte trăiește: lostrița, păstrăvul, scobarul și știuca; iar în apele de șes se întâlnesc cleanul dungat și babetele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Baia Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. În apele râului Crasna se găsesc pești specifici zonelor de deal că de exemplu: lipanul, mreana, cleanul și foarte rar, somnul. În perioada de primăvară, peștii pătrund și pe văile laterale, în special pe Zanicel. Climă din zona se
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
căprioara ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), nevăstuica ("Mustela frenata"), viezure ("Meles meles"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"); • păsări cu specii de: șorecar comun ("Buteo buteo"), Cocos de munte ("Tetrao urogallus"), cocos de mesteacăn ("Tetrao tetrix"), vulturi sau bufnite; • reptile, amfibieni și insecte (coleoptere: gândaci, cărăbuși, gărgărițe).
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
în clasificarea Schellhas-Zimmermann-Taube și este una dintre cele mai importante zeități pre-spaniole Maya, asociat de obicei cu comerțul. El este caracterizat de o vârstă ridicată, are trăsături de Jaguar (în special la urechi), o pălărie largă pe care stă o bufnita și o manta de jaguar. Cea mai cunoscuta reprezentare a sa este pe ușa sanctuarului interior a Templului Crucii de la Palenque. Zeul L este considerat adevăratul zeu al lumii de dincolo. Numită și "Ix Chel", ea aparține familiei zeităților Jaguar
Zeul Jaguar () [Corola-website/Science/317801_a_319130]
-
se afla în Rezervația Naturala Moremi. Printre cele mai des întâlnite elemente din flora și fauna locului întâlnim salcii africane, pâlcuri de palmieri înalți, smochini uriași și copaci kigelia care servesc drept cadru natural pentru păsări ca pupeze, pescăruși albaștri, bufnite și ciocănitori. Pe malurile canalelor crocodilii vânează mereu turmele de hipopotami. Pentru a-și proteja puii, hipopotamii adulți formează un cerc strâns în jurul puilor - o strategie pe care uneori crocodilii o zădărnicesc, năpustindu-se pe la spatele adulților, pentru a ajunge
Delta Okavango () [Corola-website/Science/316707_a_318036]
-
fag și o fauna acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veverița, căprioara, mistrețul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnita, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Șiretului găzduiesc rata sălbatică, gașca sălbatică, lișița, pescărușul albastru, bâtlanul. În apă viețuiesc crapul, salăul, carasul, roșioara. Această bogăție faunistica permite practicarea vânatului și a pescuitului sportiv. Conform
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, acvila de munte, acvila țipătoare mică, cristel de câmp, mierla, sfrancioc roșiatic, codobatura, bufnita, șopârla de munte, salamandra) În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), potârniche de tundra ("Aegolius funereus"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus melba"), fașa de pădure ("Anthus trivialis"), cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufnita ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
stând într-o cămăruța amenajată sub scări. Într-o zi, Harry verifica poștă și observa o scrisoare adresată lui, de la școala de vrăjitorie Hogwarts, insă unchiul lui rupe scrisoarea, nelăsându-l să o citească. În următoarele zile, o mulțime de bufnite bombardează căsuța poștală cu scrisori asemănătoare, pe care unchiul Vernon le arde. Într-un efort de a evadă,familia Dursley se mută din loc în loc ajungând în cele din urmă pe o insulă părăsita. În acea noapte pe când Harry își
Harry Potter și Piatra Filozofală () [Corola-website/Science/311056_a_312385]
-
al confruntării fiind o cicatrice în formă de fulger. Hagrid îl duce pe Harry la Gringotts, banca vrăjitorilor, de unde iau, în afară de bani, si un pachet misterios. După aceasta, se duc la cumpărături, iar Harry primește încă un cadou: propria lui bufnita mesagera, Hedwig. În trenul care-i duce pe elevi la Hogwarts, Harry își face doi prieteni: Ron și Hermione. La scoala elevii sunt împărțiți în patru case: Astropuf (Hufflepuff), Cercetaș (Griffindor), Ochi-de-Șoim (Ravenclaw), si Viperin (Slytherin). Ron, Hermione și Harry
Harry Potter și Piatra Filozofală () [Corola-website/Science/311056_a_312385]
-
descoperă piedică pusă de profesorul Pleseneală, o ghicitoare ingenioasă ce are la bază poțiuni. Ghicitoare este rezolvată rapid de Hermione, pe care Harry o trimite înapoi la Ron pentru a-l ajuta și pentru a-i trimite lui Dumbledore o bufnita anuntându-l de cele întâmplate. Hermione rămâne să-i anunțe pe profesori, iar Harry continuă. În ultima cameră, unde ar fi trebuit să-l aștepte ultima probă, Harry găsește un troll mort, ucis probabil de cel care a intrat acolo înaintea
Harry Potter și Piatra Filozofală () [Corola-website/Science/311056_a_312385]
-
de înregistrări audio în care sunt abordate teme diverse, cum ar fi: Abuzul de droguri și alcool ("Marazmuri 2", "S-ul", "Astral"), violența în familie ("Liuba și Kolea", "Marazmuri 1"), traficul de ființe umane ("Balerina"), critică adresată politicienilor("Viitorul Națiunii", "Bufnita 1"), sărăcia ("Sănătate Înainte De Toate: Moldanium 1;2"), problema limbii române din Republică Moldova ("Limba De Stat", "Limbajul", "Legământ 2;3"), motive patriotice și istorice ("Imnul", "Invidia", "Legământ 1"), viciile oamenilor sau doar marazmuri ("Între 4 Scânduri", "Astral", "Frigiderele Doina
Planeta Moldova () [Corola-website/Science/299934_a_301263]
-
blythii"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul de iaz ("Myotis dasycneme") și liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"). Păsări: soim călător ("Falco peregrinus"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus melba"), fașa de pădure ("Anthus trivialis"), bufnita ("Bubo bubo"), huhurez mare ("Strix uralensis"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
câmp, popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spatele alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), bufnita ("Bubo bubo"), soim de iarnă ("Falco columbarius"), soim călător ("Falco peregrinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), acvila pitica ("Hieraaetus pennatus"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfranciocul cu frunte
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
apare în clasificarea Schellhas-Zimmermann-Taube, este una dintre cele mai importante zeități precolumbiene Maya, asociat de obicei cu comerțul. El este caracterizat de o vârstă ridicată, are trăsături de Jaguar (în special la urechi), o pălărie largă pe care stă o bufnita, și o manta de jaguar. Cea mai cunoscuta reprezentare a sa este pe ușa sanctuarului interior a Templului Crucii de la Palenque. este considerat adevăratul zeu al lumii de dincolo. Semnul principal al zeului L din Codexul Dresda constă în capul
Zeul L () [Corola-website/Science/317802_a_319131]
-
drepturilor animalelor. A cumpărat un teren, lângă vila lui din insula Capri, pentru a crea o zonă de protecție a păsărilor, interzicând folosirea capcanelor sau metodelor chinuitoare de prindere. Ținea și îngrijea animale de casă: câini, o maimuță și o bufnita. "Cartea de la Sân Michele" este scrisă într-o manieră oarecum ciudată. În primul rând, este o relatare a experiențelor sale de viață colorată însă cu licențe dramatice. A scris mai ales despre oameni și despre ciudățeniile lor, descriind slăbiciunile bogaților
Axel Munthe () [Corola-website/Science/308943_a_310272]
-
șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin. Agricultură s-a practicat încă de la întemeierea satelor, pe suprafețe variabile în timp dar în condiții grele. În trecut (1750) se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, desi necesară nu
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
de către autorul francez Romuald Racioppo. Serialul a premieră pe Disney Junior în Statele Unite la 18 septembrie 2015. În timpul zilei, trei copii de 6 ani, Connor, Amaya și Greg, sunt colegi, vecini și prieteni. Noaptea, ei însă se transformă în "Pisoi ", "Bufnita " și "Șopi " și, ca supereroi, își folosesc puterile pentru a „salva ziua”.
Eroii în pijama () [Corola-website/Science/337290_a_338619]
-
cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinum"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"); Păsări protejate la nivel european prin "Directivă CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor : bufnita ("Bubo bubo"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
păsărilor călătoare atrage și anumite răpitoare înaripate: vulturi, șoimi, șorecari. Deopotrivă cu păsările călătoare, întâlnim și păsări sedentare, adaptate la condițiile aspre ale mediului. Erbivorele sunt reprezentate de iepure, ren, leming, care, la rândul lor, servesc drept pradă carnivorelor - vulpea, bufnita polara, hermina, lupul.
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]