889 matches
-
absolut necesară ocuparea tuturor punctelor-cheie de-a lungul întregului litoral. O porțiune de țărm atît de lungă aflată sub un control moldovenesc, precum cea a Bugeacului, nu permitea Porții să devină stăpînă deplină a Marii Negre. În afară de aceasta, fortărețele moldovenești din Bugeac aflate în apropierea nemijlocită a gurilor Dunării, făceau inutilă stăpînirea turcească pe porțiunea dunăreană de la Pojon (Bratislava) pînă la Brăila și puteau servi în calitate de cap de pod pentru o pătrundere în peninsula Balcanică aflată sub dominație otomană. Ștefan cel Mare
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
zonă: Dunărea, Nistru, Bugul de Sud și Nipru. Formarea sangeacurilor Tighina (Bender) și Cetatea-Albă (Ak-Kerman) mărturisesc despre importanța geostrategică a acestor regiuni pentru Imperiul Otoman. Or, sangeacurile reprezentau una dintre principalele structuri militar-administrative ale Porții. Pînă atunci, raialele din Basarabia (Bugeac) și Bugo-Nistria (Vozia) intrau în componența sangeacului Silistra cu reședința pe teritoriul Bulgariei[x]. O deosebită importanță era acordată sangeacului Bender care era condus de către un împuternit special al Porții, căruia trebuia să i se supună domnitorul Moldovei. La alegerea
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
un adevărat brîu de protecție, se întindeau pămînturi cedate de către sultan vasalilor săi tătari nu numai pentru a-și paște vitele, dar și în calitate de bază de atac împotriva ghiaurilor (numele dat de turci creștinilor - n. a.). Între anii 1593-1617, în stepa Bugeacului se stabilesc tătarii nogai din Crimeea. Marile puteri ale timpului, sesizînd importanța geostrategică a Bugeacului, s-au străduit, cel puțin, să restabilească „status-quo”-ul de pînă la cucerirea otomană. Desigur, la mijloc erau propriile interese egoiste și nicidecum bunăvoința (de
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
numai pentru a-și paște vitele, dar și în calitate de bază de atac împotriva ghiaurilor (numele dat de turci creștinilor - n. a.). Între anii 1593-1617, în stepa Bugeacului se stabilesc tătarii nogai din Crimeea. Marile puteri ale timpului, sesizînd importanța geostrategică a Bugeacului, s-au străduit, cel puțin, să restabilească „status-quo”-ul de pînă la cucerirea otomană. Desigur, la mijloc erau propriile interese egoiste și nicidecum bunăvoința (de fapt, inexistentă) față de Țara Moldovei. Granzii Europei medievale preferau o Moldovă mică și slabă la
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
și a Austriei (tratativele de la Karlowitz din anul 1699)[xii]. Și în acest cazuri, marile puteri au urmărit propria lor dezenclavizarea la Marea Neagră prin intermediul Moldovei. În timpul tratativelor de pace de la Karlowitz, Polonia a cerut Imperiului Otoman ca acesta să părăsească Bugeacul și să-i cedeze dacă nu întreaga Moldovă, atunci „măcar”... Bucovina. Turcia a respins pretențiile poloneze, motivînd prin faptul că sultanul nu are nici un fel de drepturi asupra teritoriului vasalului său și nu putea să cedeze Poloniei ceea ce nu-i
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
putea să cedeze Poloniei ceea ce nu-i aparținea. Păcat că asemenea argumente nu au fost invocate de turci în anii 1775 ți 1812 cînd au permis ca din teritoriul Moldovei să fie rupte, respectiv, Bucovina și Basarabia. RUSIA ȘI PROBLEMA BUGEACULUI, ALIAS BASARABIA, PÎNĂ LA RĂZBOIUL RUSO-TURC DIN ANII 1806-1812 Importanța geopolitică Basarabiei a fost întotdeauna apreciată la justa valoare de către domnitorii Moldovei. Astfel, Ștefan cel Mare, în anul 1477, prin ambasadorul său la Veneția, sublinia: „...Căci sînt sigur că turcul
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
de decizie în sud-estul Europei. În anul 1656, după ce Rada de la Pereiaslav a hotărît unirea Ucrainei la Rusia, țarul Alexei Mihailovici încheie un tratat secret cu domnitorul Moldovei Gheorghe Ștefan. În document se stipula, printre altele, restabilirea suveranității moldovenești asupra Bugeacului. În el se puteau citi următoarele: „... teritoriile și cetățile pe care Turcul le-a desprins de Moldova, și anume: Cetatea Albă, Chilia, Tighina și provincia Bugeac, Țarul Rusiei le va recîștiga și le va reda Principatului Moldovei jure haereditaria”[xvii
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
domnitorul Moldovei Gheorghe Ștefan. În document se stipula, printre altele, restabilirea suveranității moldovenești asupra Bugeacului. În el se puteau citi următoarele: „... teritoriile și cetățile pe care Turcul le-a desprins de Moldova, și anume: Cetatea Albă, Chilia, Tighina și provincia Bugeac, Țarul Rusiei le va recîștiga și le va reda Principatului Moldovei jure haereditaria”[xvii]. Acest tratat însă așa și a rămas doar o declarație de intenții. Or, fortuna militară le-a surîs din nou polonezilor, iar tătarii din Crimeea au
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
granițele istorice ale Moldovei în perimetrul lor de pe timpurile lui Ștefan cel Mare, precum urmează: „Pămînturile principatului, după vechea hotărnicire moldovenească, asupra cărora Domnul va avea drept de stăpînire, atît cele cuprinse între rîul Nistru, Camenița, Bender cu tot ținutul Bugeacului, Dunărea, granițele țării muntenești și ale Transilvaniei și marginele Poloniei, după delimitările făcute cu aceste țări”[xx]. Același lucru rezulta și din proclamația lansată de către Dimitrie Cantemir către supușii săi în care se spunea: „Dar, necredinciosul, Păgînul, care nu respectă
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
supușii săi în care se spunea: „Dar, necredinciosul, Păgînul, care nu respectă jurămîntul dat, ne-a distrus fortărețele și pe altele le-a ocupat: Tighina, Cetatea Albă, Galați, Reni, Soroca, Ismail și alte localități pe Dunăre și în tot districtul Bugeacului... Și cetățile care ne-au fost luate de tirani, ne vor fi date înapoi așa cum spune Majestatea sa Țarul în proclamația sa...”[xxi]. De fapt, țarul rus nici nu a avut de gînd să-și respecte angajamentele asumate. În contestatul
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Numele de Basarabia desemna, de fapt, numai sudul Basarabiei în 1812. Când rușii au instituit ocupația rusă a teritoriului dintre Prut și Nistru, au interzis numele de moldovean; chiar l-au prigonit. De unde provine numele de Basarabia: sudul acestui teritoriu, Bugeacul, o câmpie, a fost întotdeauna posesia Țării Românești. Se numea Basarabia după numele dinastiei Basarabilor care a întemeiat Țara Românească. Aici, în Bugeac, Țara Românească se apăra de invaziile din est, în special de invaziile tătarilor. În 1924 Stalin a
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
au interzis numele de moldovean; chiar l-au prigonit. De unde provine numele de Basarabia: sudul acestui teritoriu, Bugeacul, o câmpie, a fost întotdeauna posesia Țării Românești. Se numea Basarabia după numele dinastiei Basarabilor care a întemeiat Țara Românească. Aici, în Bugeac, Țara Românească se apăra de invaziile din est, în special de invaziile tătarilor. În 1924 Stalin a fondat la Tiraspol așa-zisa Republică Socialistă Sovietică Moldovenească cu scopul de a lua Basarabia și apoi Moldova, și de atunci nu se
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
în rândul întâi, spre Est, pe Nistru. Drept care, articolul 11 prevedea fără rezerve că: “Pământurile Principatului Moldovei, după vechea hotărnicie moldovenească, asupra cărora domnul va avea drept de stăpânire, sunt cele cuprinse între râul Nistru, Camenița, Bender, cu tot ținutul Bugeacului, Dunărea, granițele Țării Muntenești și ale Transilvaniei și marginile Poloniei, după delimitările făcute cu acele țări”. Este lipsit de orice îndoială că, având în seamă evoluțiile ulterioare, linia româno-rusă pe Nistru impusă de Cantemir la 1711 prezintă din toate punctele
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
au simțit că urmau să fie ridicați - Irina a făcut o pauză în care a suspinat discret - au pus caii la căruță, în care au aruncat în grabă ce au crezut că e mai necesar, și am plecat cu toții spre Bugeac. Pe drum am fost ajunși de activiști călare, eu și Ludmila am fugit, iar pe mama și tata i-au legat pe capra căruței, spate în spate și ..., nu a mai putut continua Irina, înecând-o lacrimile. Te rog să
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
probabilă, dată fiind superioritatea lor numerică) l-au părăsit pe domnitor, au refuzat să lupte și s-au închinat lui Soliman. Acesta a numit un alt domn (Ștefan Lăcusta) și a smuls Moldovei două bucăți zdravene din teritoriu - Tighina și Bugeacul. Petru Rareș a fost nevoit să fugă și, după multe peripeții, a reușit, cu ajutorul unor pescari, să ajungă în Ardeal. În 1541, după ce ceruse iertare lui Soliman, mersese personal la Constantinopol să-și pledeze cauza și împărțind daruri imense, și-
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
nu ți-oi spune." Cântecul tradițional țigănesc a fost prezentat și de Vasile Alecsandri sub numele de "Hora țigăneasca". Țiganii de Alexandr Pușkin Traducere în românește de Alecu Donici Cu șatrele din loc în loc Le tsărentsa thanestar thaneste Țiganii prin Bugeac se poartă, Le Rom Bugeacoste phiravdion Neprihănind al lor noroc Bi-meliarindoi pengi baht Sau nestatornica lor soarta. Vai lengo bi-beshivalo shinaimo. Ei astăzi, iată, au rămas Von aghes, dikhta, ashiline La mal de apă pentru mas. Kinare paiesko anda hamo
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Anglal serau me akana. Pe Dunăre când nu avea La Dunărea kana na sas Moscalii încă stăpânire. Le muskalen raiarimas. Pe când știam noi de sultan, Kana jeanasas pa o sultan Iar pasă de la Akerman Th'o pasha katoa Akerman Ocârmuia Bugeacul tot, Tradelas șea o Bugeako Atuncea tânăr eu eram Okona târno me avoasas Și să-ți închipuiesc nu pot Thai te phenau-tukă na"shtisarau Cel dintâi foc ce s-au aprins E angluni yag șo astardili Intru simțirea mea nestins
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Azvârlit în temnița dușmană/ gem ades, însângerat sub fier,/ și-atunci pun câte-un crâmpei de cer/ din seninul tău-bandaj pe rană.// Foamea când îmi cască noi abise/ vine câte-un pui de cozonac/ ce-a crescut ca mine, pe Bugeac,/ trupul să mi-l sature prin vise.// Țara mea de dincolo de ape,/ dacă șovăi în credința mea,/ simt cum îmi trimiți, vânjoși, să-mi stea/ toți stejarii din Orhei pe-aproape.// Când îmi dau târcoale bezne grele,/ lilieci când se
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
postului public de televiziune Moldova 1. Diapazonul acestora este foarte variat și include: - emisiuni de dezbateri ale problemelor sociale: Dialog social, Baștina, Buna seara, Natura în obiectiv; - emisiuni pentru minoritățile naționale din Republica Moldova: Russkii mir, Sub același cer, Svitanok, Unda Bugeacului, Petalo Romano, Gagauz ogea; - emisiuni de divertisment social: Chișinăul de ieri și de azi, Carta drepturilor, Casa mea, Stil nou, Știință și inovare, Un pas spre sănătate, O seară în familie; - emisiuni pentru copii, adolescenți, tineri: Fii tânăr, Magazinul copiilor
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
gardă; - emisiuni de divertisment social: Moldova estivală, Țara de la țară, Matinal național, Revelația arhivei, Matinal de weekend, Cărți sonore, Credință și religie, Sănătate pentru toți, Juustiție echitabilă pentru fiecare, Casa radio; - emisiuni pentru minoritățile naționale din RM: Bucaan dalgasînda (Unda Bugeacului), Russkii dom (Casa rusească), Vidrojdenia (Renaștere), Radiomegdan (Radiomaidan), Idiș Lăbn (Viața evreiască), Romani glasos (Vocea romilor), Belorusskaia crânița (Izvorul belarus); - emisiuni care promovează practici pozitive: Din tradiții strămoșești, Reversul bunătății, Scrisori pentru acasă, Scutul patriei, Universul familiei, Academia radio, Evrica
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
izvoarelor narative a combătut teoria roesleriană a evacuării totale a populației din Dacia, a demonstrat că sciții lui Ataias au venit cu câteva decenii mai devreme decât 339, formațiunea prestatală a lui Dromichetes nu a fost în Bărăgan, ci în Bugeac, nu a existat un rex Histrianorum, cu formația sa, ci sunt tribali cu care s-au luptat Ataias și Filip al II-lea, a emendat lacune despre daci din textul lui Aurelius Victor 13,3. La baza întregii activități științifice
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
1940, a fost profesoară la Liceul de fete din Bălți, refugiindu-se apoi la București. D. a colaborat la „Glasul Moldovei” (unde, probabil, a și debutat cu versuri, în 1932), la „Adevărul literar și artistic”, „Cele trei Crișuri”, „Viața Basarabiei”, „Bugeacul”, „Poetul”. A publicat cărțile de versuri Simfonia amurgului (1937), Petale de crizanteme (1937), Cartea ultimelor vise și Picături de tristețe (1940), Slove de jar (1941), Flori albastre (1942). Nostalgică și meditativă, lirica vădește urme ale simbolismului, transpuse în peisaje de
DOLENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
treptat, în etape, la început în proporții reduse și doar în zonele periferice din estul Daciei. De-aici, ei efectuau raiduri în provinciile romane din sudul Dunării. O prezență mai numeroasă a sarmaților în vremea aceasta se înregistrează în stepa Bugeacului, din sudul Basarabiei, la nordul gurilor Dunării și până la râul Bârlad, dincolo de Prut. Ei tindeau să ajungă în Câmpia munteană (Bărăgan). O altă direcție de deplasare a lor a fost de-a lungul Nistrului, având ca obiectiv zonele de câmpie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sarmatice mai numeroase au loc abia după cucerirea Daciei (106), la începutul secolului II d. H., când asistăm la noi valuri de migrațiune cu o populație amestecată, în care predomină roxolanii. Se înregistrează un aflux masiv de sarmați în șesurile Bugeacului (Basarabia) și în spațiul dintre Prut și Siret. Nomazii sarmați înaintează mai adânc pe teritoriul Daciei și ocupă sud-estul Munteniei, în secolul II d. H., mai ales teritoriul dintre râurile Buzău și Călmățui, apoi, treptat, dintre Argeș și Ialomița. Descoperirile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dintre Argeș și Ialomița. Descoperirile răzlețe de morminte sarmatice ajung până la Olt, dar ei nu stăpâneau efectiv această zonă a Munteniei. Infiltrările sarmatice erau controlate de romani. În teritoriile dintre Carpați și Nistru, sarmații erau prezenți mai ales în Câmpia Bugeacului, de-aici ei se extind mai ales în Câmpia Moldovei și spre Bârlad și Răut, dar stăpânirea lor nu are proporțiile celei din Câmpia munteană. În paralel cu extinderea teritoriilor stăpânite de sarmați, se produce și o creștere a populației
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]