214 matches
-
a promis vag că va veni un timp când episoadele vor fi sudate laolaltă. Luni În șir a avut senzația că alternase Între a fi purtat cu repeziciune de torentul iubirii și al fascinației și a se roti Într-o bulboană, iar În bulboane nu simțise Îndemnul de a gândi, ci numai dorința de a fi luat de val, dus pe creastă și apoi aruncat din nou. - Toamna muribundă, disperată și iubirea noastră - ce bine se armonizează! a spus tristă Eleanor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
că va veni un timp când episoadele vor fi sudate laolaltă. Luni În șir a avut senzația că alternase Între a fi purtat cu repeziciune de torentul iubirii și al fascinației și a se roti Într-o bulboană, iar În bulboane nu simțise Îndemnul de a gândi, ci numai dorința de a fi luat de val, dus pe creastă și apoi aruncat din nou. - Toamna muribundă, disperată și iubirea noastră - ce bine se armonizează! a spus tristă Eleanor Într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele, Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane ori tururi de nădragi; Și, prin cârpeli pestrițe și printre cute vagi, Un vânt umfla bulboane dănțuitoare încă. Ce ruginiri de ape trezite și ce brâncă Lăsară fierul rânced și lemnul buretos? În loc de aur, pieptul acelui trist Argos Ducea o lână verde, de alge năclăite, Pe când la pupă, trase - edec ca niște vite Cu țeastă nămoloasă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de pământ arabil din județ. Aceste torente își caută calea prin albia săpată de-a lungul secolelor, printre malurile stâncoase, unde arbuști crescuți parcă din granitul dur al muntelui stăteau de veghe, numărând fiecare păstrăv ce sărea din apă la bulboane, grăbit să prindă câte o gâză rătăcită spre flora montană. Călătorul nostru solitar își târa din ce în ce mai greu picioarele obosite de drum și de vreme. Mai avea puțin și ajungea la marginea localității Teșila, un sat ca toate satele de munte
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
de tot pe-un timp pe-o coastă global nu poate fi tratat nimic dar toți avem nevoie de un tratament după ce am fost harponați cu tot dinadinsu’ MEREU ÎN PUNCTUL DE MIJLOC pe lângă cel mai longeviv copil timpul face bulboane alveolare tu zici să căutăm punctul de mijloc și să ne continuăm numărătoarea în alai de lemn și de culori să apelăm la grafia divină și să facem negreșit loc ideogramelor necesare și călcâielor mereu proaspete nebătătorite ba apropiate a
ŢĂRUCĂ, OF, ŢĂRUCĂ ! (POEZII) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364054_a_365383]
-
dorurilor, dragostelor, durerilor și alinărilor oamenilor Dobrogei. Ascultându-ți cântecele mi se înfățișează deopotrivă apăsătoarea singurătate și îngândurare din polatele pescarilor deltei, clocotul cherhanalelor de la malurile Dunării și Mării Negre, duhurile desișurilor cu răchiți, stuf și răgălii, ale gârlelor, zăcătoarelor și bulboanelor Tulcei, dorurile fără stavile, nebiruitele de plâns frumuseți, toate adunate și reizbucnite în emoție. Te farmecă marea Dobroge într-atât încât emoția să intre singură în cântecele tale, sau o cauți tu pe ea? Eu creez o emoție constructivă. Totul
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
În fond și până la urma urmei să-i dăm dreptate măritului Pan Anton, aia cu dacă nema putirința ... Și, aș mai adăugă ceva și îmi strâng, cum ziceau ăi bătrâni pe timpuri, catrafusele: o comparație cumva impardonabilă, eram ca o bulboană în cazanul cu smoală în care cineva, știm noi cine(!), tot amesteca cu polonicul ingredientele care de atâta clocot mai dădea și pe dinafară. Sunt picătura de bulboană strivită de gheata ochilor tăi cetitorule și împrăștiată pe caldarâmul șlefuit de
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
ăi bătrâni pe timpuri, catrafusele: o comparație cumva impardonabilă, eram ca o bulboană în cazanul cu smoală în care cineva, știm noi cine(!), tot amesteca cu polonicul ingredientele care de atâta clocot mai dădea și pe dinafară. Sunt picătura de bulboană strivită de gheata ochilor tăi cetitorule și împrăștiată pe caldarâmul șlefuit de atâta șmotru al plebei de pe Via Apia Vitae de la palatal lui Caesar, pe care am străbătut-o cu înfrigurare, în aceeași arhitectura de pe vremea tot la fel de celebrului său
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
de pământ arabil din județ. Aceste torente își caută calea prin albia săpată de-a lungul secolelor, printre malurile stâncoase, unde arbuști crescuți parcă din granitul dur al muntelui stăteau de veghe, numărând fiecare păstrăv ce sărea din apă la bulboane, grăbit să prindă câte o gâză rătăcită spre flora montană. Călătorul nostru solitar își târa din ce în ce mai greu picioarele obosite de drum și de vreme. Mai avea puțin și ajungea la marginea localității Teșila, un sat ca toate satele de munte
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
rotunde, deloc stridente, dimpotrivă:”de o vreme anotimpurile mă înghesuie/între tine și mine/nu se mai nasc răspunsuri/din cuibul cuvintelor se împrăștie/cerneala cu aromă de povești arse/imprimă riduri/podoabe peste ochii mei prea multe mări/în bulboanele trupului de sticlă/timpul ucigaș doboară digurile tinereții/peste degete îmi curg șuvoaie/de iluzii neîncepute” (“Din clepsidră”, pag. 177). Marian Dragomir se înscrie într-un registru asemănător cu cel al Ioanei Mihaela Fraiu, versurile fiind țesute cu firele diafane
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
prihană a creștinului ortodox, binecuvântat cu rodul veșniciei. „Inelele de logodnă” ale oricărui regim totalitar sunt cătușele și lanțurile terorii ateo-nihiliste hrănite cu sângele muceniciei. Mucenicul e visul de dimineață al nădejdii celei mari, odrăslit în pământul soarelui-răsare, ca- ntr-o bulboană de cer din care picură luceferi. Sămânța lui despică noaptea de lumină a Rugului Aprins din Taina de sus, iar trupeasca-i tulpină de jertfă, lămurită în surâsul răcoarei de tină se prinde-n hora zorilor. Inima lui nuntind curată
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
îți crează o stare de relaxare, uneori chiar o stare euforică, de beatitudine? Asculți foșnetul copacilor pe sub care treci, și ai vrea să-i cuprinzi în brațe ca pe un iubit sau iubită. Treci pe lângă un izvor și-i admiri bulboanele ce se formează la întâlnirea unui obstacol oricât de mic ar fi el. Și în sufletul celui care iubește, se formează asemenea bulboane când nu poate pătrunde în taina spirituală a celui de care este îndrăgostit. Izvorul și copacul vorbesc
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
-i cuprinzi în brațe ca pe un iubit sau iubită. Treci pe lângă un izvor și-i admiri bulboanele ce se formează la întâlnirea unui obstacol oricât de mic ar fi el. Și în sufletul celui care iubește, se formează asemenea bulboane când nu poate pătrunde în taina spirituală a celui de care este îndrăgostit. Izvorul și copacul vorbesc naturii prin foșnet sau prin susur, iubirea pentru o persoană dragă îi vorbește sufletului despre puritatea sentimentului, despre dăruire și mai ales despre
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
te va scoate din gândul și din inima mea, o să redevii Lina cea frumoasă, la fel de chipeșă și de tânără cum ești în noaptea asta. Până atunci însă vei fi o broscuță cenușie și neînsemnată și vei locui, iată, chiar în bulboana aceea”. A isprăvit de vorbit și apa l-a sorbit în afund, netezindu-se ca mai înainte. De fapt, totul era acum ca mai înainte. Și râul, și luna, și prundișul, și pustietatea zăvoaielor. Numai eu eram alta. M-am
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
nici om, nici fiară, era un fel de lăbârcă cu niște ochi enormi, pe niște picioroange lunguiețe, cu mii de mâini care geticulau dezordonat. Veronica o luă la fugă și-n cale i se puse o apă mare, învârtejită, cu bulboane enorme, pe care aluneca la vale o moară în flăcări... Era un spectacol fantastic cum ardea acea moară pe oglinda apei, în reflexe rubinii... Așa în vis își aminti cum Eminescu îi citise cu câteva zile în urmă novelele lui
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
î... Zâmbește delicat grup de mai maimuțe: „O, Doamne, ce limbaj, ce tărtăcuțe, i-am depășit de zeci de mii de ani pe-acești urmași ai noștri cam sărmani”. Gândește omul de Neanderthal: „Ce aiureală, gângăvit brutal” Pornește cercul marilor bulboane, dresaj îmblânzitorii de baloane. Cum vă spuneam... mai bine hai sictir, hai plictiseală, scroafe, cimitir. Probabil e un început, mai știi? Atâtea alarmante Profeții... Referință Bibliografică: Emancipare / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22
EMANCIPARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348111_a_349440]
-
îți crează o stare de relaxare, uneori chiar o stare euforică, de beatitudine? Asculți foșnetul copacilor pe sub care treci, și ai vrea să-i cuprinzi în brațe ca pe un iubit sau iubită. Treci pe lângă un izvor și-i admiri bulboanele ce se formează la întâlnirea unui obstacol oricât de mic ar fi el. Și în sufletul celui care iubește, se formează asemenea bulboane când nu poate pătrunde în taina spirituală a celui de care este îndrăgostit. Izvorul și copacul vorbesc
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
-i cuprinzi în brațe ca pe un iubit sau iubită. Treci pe lângă un izvor și-i admiri bulboanele ce se formează la întâlnirea unui obstacol oricât de mic ar fi el. Și în sufletul celui care iubește, se formează asemenea bulboane când nu poate pătrunde în taina spirituală a celui de care este îndrăgostit. Izvorul și copacul vorbesc naturii prin foșnet sau prin susur, iubirea pentru o persoană dragă îi vorbește sufletului despre puritatea sentimentului, despre dăruire și mai ales despre
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
Voi îngropa numele tău în petale de orhidee că tot mi-ai spus că eu miros a parfum de orhidee! Mă voi ruga lui Dumnezeu să mă preschimbe într-un izvor cu apă limpede și lină, nu tulbure și plinăde bulboane ca acest Olt ce-mi devine din ce în ce mai drag. Poate într-o zi când vei fi însetat, te vei opri din drumul tău și îți vei odihni privirea în undele lui, așa cum ai făcut-o de două zile încoace și în
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
apă. Împreună cu bunul lui prieten Cioxe și alți câțiva copii, organizau adevărate bătălii navale. Panourile de tego, aflate la discreție, deveneau corăbii iar copiii se transformau în marinari și luptători neînfricați. Fiecare căuta să-și arunce adversarul peste bord, în bulboane de apă și vârtejuri. Vrajmășia pierea ca prin farmec, atunci când ,,dușmanul’’ era tras la fund de câte un vârtej mai puternic. Săreau cu toții în ajutorul celui care era pe cale să se înece. Încetul cu încetul au deprins, ca în astfel
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
clocotindă din străbuni peste noi istoria toarnă doar tăciuni și degeaba uguie prin sălcii porumbei: te-opărești în hora nebuniei - vrei nu vrei alduită - izmenită sub coroane te cadorisește - zilnic - doar cu toamne iar când - candid - intri-n sacrele-i bulboane burdușescu-te - buluc - cosașe doamne! îmbuibate crime - vag soprane îți sărută crinul vieții vane: crâncen ofilit de vremuri pân' la os te predai lui Procust cel scabros ...cin' să-ți dea vreun rest la-așa bancnotă? calpuzanii te-mbrâncesc din notă
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
scrâșnită-n măsele,/ Ci ca să aduni chiuind pe tăpșane/ O claie de zări și-o căciulă de stele,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Așa ca să bei libertatea din ciuturi/ Și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane/ Și zarzării ei peste tine să-i scuturi,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Și ca să-ți pui tot sărutul fierbinte/ Pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane,/ Peste toate ce slobode-ți ies înainte,/ Ridică-te Gheorghe, ridică
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
său plagiat major, comis în văzul lumii. Multe a făcut strâmbe și nefăcute Traian Băsescu, de când a fost propulsat, pe eșichierul politic dâmbovițean, dar, strălucirea renumelui sau vine mai întâi din următoarele: s-a consacrat în politică, ca navigator de bulboană, cu ochii tulburi, pe corăbiile bete ale puterii; omul n-a construit niciodată nimic, dar a luat totul de-a gata, trecându-l pe numele sau la preț de deșeu și a dărâmat tot ce nu este pe gustul interesului
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
vizibil în toate liniile câmpului magnetic ale sufletului o elipsă miraculoasă ca o pasăre de Brâncuși dând din aripi. Nici acum nu înțeleg cum s-a prăbușit totul cum s-a estompat lumina și s-au amestecat culorile în această bulboană a timpului e prea mult de atunci, mă gândesc, și număr pe degete anii bufnițele din nuc berzele cocoțate în vârful cerului asfințiturile însângerate dac-aș putea să-mi storc sufletul ca pe-o batistă și să-mi culeg lacrimile
EURIDICE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369997_a_371326]
-
mulți ani ... și, doamne, ce de timp a mai trecut cu șenilele peste noi ... parcă o infinitate ... 45 POLITICA ZÎMBETULUI Stăm adesea de vorbă pînă dincolo de miezul nopții, încercînd să vedem ce am mai putea face ca să ieșim din acestă bulboană în care am fost prinși și amețiți fără voia noastră și concluziile sînt catastrofale, CrisLi, curajoasă și optimistă, îmi spune să am răbdare, le vine vremea porcilor să fie tăiați, darmite acestor colecționari de vile, salarii grase și amante filiforme
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]