218 matches
-
apă, căutând un vad prielnic pentru cavalerii în armură grea. La un moment dat, împăratului i s-a părut că fiul său șovăie și s-a năpustit în râu ca să-i vină în ajutor. Calul împăratului a călcat într-o bulboană și a căzut, aruncându-l pe Frederic din șa. Greutatea armurii l-a împiedicat să se ridice, apa a pătruns prin vizieră. Cavalerii înebuniți de spaimă i-au sărit în ajutor, dar până să fie scos la mal, fie din
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
trimise și al treilea. Păreau dispuși să-l calmeze și să scape de el, dar Tokichiro nu-i luă în seamă. Continua să țintuiască din ochi spinarea lui Ukon. În acel timp, mândria lui tinerească ieșea la suprafață ca o bulboană scăpată de sub control și izbucni într-un râs nestăpânit. Maiștrii și siubalternii lui Ukon ridicară privirile, surprinși. Până și Ukon se răsuci în scaun, sever, și strigă: — De ce râzi? Tokichiro râse cu și mai multă poftă: — Râd fiindcă ești ridicol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de cum trebuie, din Întâmplare, se agită, coboară la vale, lasă loc coborând (eh, acel horror vacui!), o a doua cade după ea, și iată Înălțimea. Suprafețe. Suprafețe de suprafețe peste suprafețe. Înțelepciunea Pământului. Și a Liei. Abisul nu-i decât bulboana unei câmpii. De ce să adori o bulboană? Dar de ce Înțelegerea nu-mi aduce pacea? De ce să iubești Fatum-ul, dacă te ucide tot atât cât și Providența și Complotul Arhonților? Poate că Încă n-am Înțeles totul, Îmi lipsește un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
la vale, lasă loc coborând (eh, acel horror vacui!), o a doua cade după ea, și iată Înălțimea. Suprafețe. Suprafețe de suprafețe peste suprafețe. Înțelepciunea Pământului. Și a Liei. Abisul nu-i decât bulboana unei câmpii. De ce să adori o bulboană? Dar de ce Înțelegerea nu-mi aduce pacea? De ce să iubești Fatum-ul, dacă te ucide tot atât cât și Providența și Complotul Arhonților? Poate că Încă n-am Înțeles totul, Îmi lipsește un spațiu, un interval. Unde am citit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Uitase numele lui Georgie, ceea ce m-a îngrozit; da, m-a cam răscolit acest lucru până mi-am amintit că de fapt timpul pe care-l petrecuse la noi era scurt în comparație cu anii ei și că se împotmolise în multe bulboane și mlaștini de-a lungul acestui canal vechi și deseori blocat. Și așa cum oamenii au o anumită forță sau încăpățânare când nu doresc să discute ceva, tot la fel există un moment când a spune acel lucru nu mai servește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Tibrul se umflase, o masă de apă Întunecată, care Încă fierbea În maluri. În brațul drept al insulei fluviul Înainta grăbit, fără nici o undă, până când o treaptă Îl făcea să se prăbușească, Într-un soi de cascadă, provocând vârtejuri și bulboane. Umblând prin nămol, Zero se forță să ajungă la capătul insulei și se opri privind apa care se zbătea sub arcadele de la Ponte Rotto. Câinele Încă fără nume, căci fusese adoptat de puțin timp, nu se dezlipea de el, temându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
unul în județul Suceava), Dornișoara (un afluent de stînga al Dornei și un sat în județul Suceava). Baza o constituie entopicul romînesc de origine slavă (așa cum o indică sufixul -na), dornă, pentru care au fost consemnate sensurile „vîrtej de apă, bulboană, vîltoare“; „cădere de apă; un loc adîncit format din căderea apei“; „lac format artificial prin oprirea apei curgătoare“; „locul unde peștii depun icre și se face bătaia peștelui“; „adîncitură în pămînt, o groapă unde se strînge apa de ploaie“, „morman
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sensul „ramură subțire“. DLR indică însă accentul, care este oxiton, deci diferit de Vîrvor. Apelativul vîlvară corespunde ca accent, dar are o silabă în plus. DLR trimite, pentru definiție (considerîndu-l deci o variantă fonetică) la bîlbor, care are sensul de „bulboană“. O posibilitate ar fi, în consecință, contaminarea celor două variante într-o formă *vîlvor (mai ales că betacismul este activ în graiurile oltenești: vrabete brabete, volbură bolboră etc.), de la primul reținîndu-se accentul, iar de la al doilea numărul de silabe. De la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
patra carte, F, 1996, 7-8; Dumitru Chioaru, De la alexandrinism la vizionarism, APF, 1996, 9; Munteanu, Jurnal, VI, 142-149, VII, 231-234; Iulian Boldea, Tensiunea detaliului, LCF, 1997, 22; Borbély, Xenograme, 151-153; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 215-218; Marin Mincu, Bulboana textuală a „ochiului orb”, CNT, 1999, 7; Marin Mincu, Pregnanța vizionară, CNT, 1999, 8; Valeriu Bârgău, Generația ’80 - precursori & urmași, Deva, 1999, 135-143; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 148-151; Marta Petreu, Conversații cu George Vulturescu, APF, 2000, 9
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
mai mare dacă simțim diferența sonoră dintre zgomotul pe care-l face marfarul În trecere pe pod și liniștea În care frunzele sînt antrenate-n vîrtej. Curgerea lentă a apei sub pod, calmul fluviului care-și cunoaște albia certă, micile bulboane, și ele turbulențe discrete, abia clipocind Înșelător, sînt brusc perturbate de vacarmul În care marfarul trece pe pod. Nu doar șirul de vagoane de metal al unui tren de persoane hîrbuit, ci amestecul impur de cisterne, platforme și containere hodorogite
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o dată natura. Cursul rîului, prin modul tăcut În care-și spovedește taina, pare În schimb o culme a discreției. Evenimentul insignifiant că primele frunze uscate, semn al caniculei și al intrării verii-n declin, intră-n vertij Într-o mică bulboană din rîu este acoperit și aproape anulat de hărmălaia-n care trenul de marfă Își face numărul. Și totuși, el mărturisește sensibil trecerea În adevăratul ei Înțeles, faptul că toate se petrec și se trec și sînt antrenate În vîrtejul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cu același nume, folosită în vechime ca punct de observare; - pădure situată pe dealul cu același nume. Bozoaia-parcelă de pădure și deal între pădurea Ursoaia și Valea Bărăncii. Denumirea vine de la bojii mari care cresc și creșteau în acest loc. Bulboană (La Bulboană)-locuri adânci formate în trecut, în aval de iezăturile de la Bașeu și Axinte, unde în timpul verii se scăldau băieții din satele învecinate. Toponimul vine de la gluboco(slav)-adânc. Budăi(La Budăi) îloc situat în partea de sud, lângă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nume, folosită în vechime ca punct de observare; - pădure situată pe dealul cu același nume. Bozoaia-parcelă de pădure și deal între pădurea Ursoaia și Valea Bărăncii. Denumirea vine de la bojii mari care cresc și creșteau în acest loc. Bulboană (La Bulboană)-locuri adânci formate în trecut, în aval de iezăturile de la Bașeu și Axinte, unde în timpul verii se scăldau băieții din satele învecinate. Toponimul vine de la gluboco(slav)-adânc. Budăi(La Budăi) îloc situat în partea de sud, lângă iazul Axinte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
să cucerească mințile și spiritele noastre 31. Izolarea din noi Sursa acestui râu al izolării noastre izvorăște, într-o oarecare măsură, chiar din noi înșine. Este o apă mai primejdioasă decât orice formă de relief sau voință imperială, plină cu bulboane în care ne putem îneca, dispărând în vâltoarea lor. Sunt adâncituri la care s-a săpat prin modul deformat în care mulți dintre noi au înțeles și au trăit sensul vieții (ca indivizi și colectivitate). Și au preferat să înoate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
scrâșnită-n măsele, ci ca să aduni chiuind pe tăpșane o claie de zări și-o căciulă de stele ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei libertatea din ciuturi și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane și zarzării ei peste tine să-i scuturi ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Și ca să-ți pui tot sărutul fierbinte pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane, pe toate ce slobode-ți ies înainte ridică-te, Gheorghe, ridică
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un răstimp, o senzație de buimăceală, ca și cum aș fi amețit și m-aș fi prăvălit în valuri. O senzație cât se poate de plăcută. Sunt puțin speriat pentru că am descoperit, studiind cărțile poștale ilustrate din prăvălie, că podul meu cu bulboana care se învârtejește sub el constituie obiective locale bine cunoscute. Din fericire, ilustratele arată vechi, șifonate, și am cumpărat întregul stoc pe mai puțin de o liră. N-am nevoie de turiști în căutare de „locuri pitorești“! În realitate, „podul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
copil !” „ Da, !.. Așa este, am uitat..!”, murmurai eu înfiorat. „ Ai spus ceva...?!”, mă întrebă un coleg. „ Nu, nu.. m-am gândit, așa..!”, i-am răspuns. Gândul acela m-a întristat și mai mult... și, parcă m-a tras într-o bulboană adâncă... adâncă, fără fund... Haideți, să ne reîntâlnim peste o lună...!”, murmură unul din colegi risipindu-mi din nou gândurile. „Poate, vom fi mai mulți, atunci !... Vom căuta adrese și-i vom anunța...!” „ Da, da... bună idee !”, murmurarăm toți, în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
retrage, sus, spre Toaca ori, pe Piatra Neagră..!” Și, întotdeauna.. ce plănuia Baltă, se înfăptuia. „..Vom fi necruțători !.. Vom fi cumplit de necruțători..!”, repeta cutremurându-se, cu o voce groasă, înfricoșătoare. Peste puțin... adormi. Parcă se prăbuși ca într-o bulboană fără fund... În ultimele zile, felul de a fi al lui Baltă, îi nelinișt pe camarazi.. De câteva nopți, se trezea în puterea nopții lac de sudoare.. speriată, inima îi zvâcnea în piept ca o aripă de pasăre lovită de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
O, Doamne,auzi glasul meu. Apleacă-ți urechea și ascultă glasul chinurilor mele. Doar la Tine găsesc mila și iertarea de păcate !” Baltă se ruga, cu ochii închiși, copleșit.. Și, căzu parcă, într-un somn adânc, ca atras într-o bulboană fără fund.. În timp ce.. de după un tufar apărură câteva umbre... apoi, altele și, încă altele.. într-un cerc de umbre, care se apropia în jurul său. Într-o liniște deasă, că-ți auzeai bătăile inimii, lanțul acela viu se strângea din ce
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
JUNIMEA, Iași ROMÂNIA ȘTEFAN AMARIȚEI Podul de piatră povestiri EDITURA JUNIMEA IAȘI 2004 Râul "Să punem ceva cald pe noi și să ne rostogolim până la malul apei" Pe balustrada de fier a podului privesc apa cum curge vijelioasă formând o bulboană sub el. Mai încolo, un om cu crâsnicul în mână îl ridică cu greu din când în când, apoi îl lasă ușor în jos. Nu prinde nimic. Câțiva trecători grăbiți mă privesc suspicioși. În sfârșit, pescarul culege din plasă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cruce. Se crede că diavolul aude cele ce vorbește omul, nu însă și cele ce gîndește omul. Se crede că nu e bine a umbla pe la miezul nopții, fiindcă atunci întîlnesc pe om duhurile necurate și-l duc într-o bulboană* să-l înece ori cel puțin în niște spini, bătîndu-și joc de el. Nu-i bine să te duci noaptea la apă să scoți, căci smîncește* Necuratul ciutura* în puț și te trage și pe tine la el. Să te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urii de sine. Aceste procedee pot juca doar rolul de cosmetizare a unei cicatrici simbolice: obligat să se "crucească", Luca va duce integrarea până la capăt (și mai departe) prin asimilarea unor practici adolescentine probabil puțin agreate de părinți: plonjatul în bulboane (sport periculos) și "jocurile adolescentine și golănismele vârstei respective" (Lexicon, 166-167). "Strigăturile deocheate" nu erau însă creația "golanilor" cajvanezi, a marginalilor, ele erau parte a rostirii de zi cu zi a adulților și "erau culese de pe ulițele satului" de copii
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
studenți și, împreună, au alcătuit o asociație studențească creștină. Era obsedat, în continuare, de ideea reîncreștinării vieții intelectuale, a aprofundării ei în misterele religiei. Dacă generația lui Crainic a avut însă "narcoticul naționalismului integral, ce răsucea în dinamismul lui politic bulboanele forțelor mistice ale tinereții", noua generație găsea în locul naționalismului "monstruoasa barbarie a antisemitismului de stradă" și, în plus, "aceeași Universitate sceptică și absenteistă față de viața sufletească". Revolta tinerilor împotriva bătrînilor i se părea firească, iar "piscurile de orientare" se numeau
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care, în reluarea lor, neîntrerupte de nimic altceva, semnele gravității lăuntrice s-ar toci), „bilanțul” copilăriei, în pragul apropiatei despărțiri de ea, imprimă recapitulării acelor „multe lucruri bune peste care a avut el stăpânire cât a fost copil” („pârâul cu bulboanele”, „potecile la zmeură”, la afine, poveștile, seara, la stână) un accent liric, în mirosul de fân, pentru Gheorghiță, „pluteau vara și copilăria”, libertatea unei vârste de care e pe punctul de a se despărți: „Cum se risipește mireasma în ger
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]