109 matches
-
24 de centimetri - făcută din fuior de cânepă <endnote id="(131, pp. 32 și 64)"/>. Măști similare „de jidan” se purtau În alaiul „Caprei” și În Moldova : „Jidanul Bercu Îi Îmbrăcat cu ciubote, cu suman, pe sub care Își vâră niscaiva bulendre ca să-și facă un gheb În spate [...]. În cap are o pălărie, pe marginile căreia sunt cusute cozi de vulpe [...]. Pe față poartă un obrăzar făcut din meșină, punându-i de o parte și alta doi perciuni cum au jidanii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o mai are. Se crede că dacă cineva visează că ține un copil mic în brațe se va îmbolnăvi. Să nu mai coși cu ața pe care ai descusut-o, că se îmbol nă vește cel a cui îi coși buleandra. Se crede că un greu bolnav, despre carele se zice că a murit, se va însănătoșa și va trăi. Poporul crede că, dacă dă unui greu bolnav un alt nume de cum are el din botez, acela se va însănătoșa. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mănînci carne de porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în zilele Circovilor [17-18 ianuarie] nu se face nici o treabă, că mănîncă lupii porcii. Să nu muncești în ziua de Ignat, că-ți rup porcii bulendrele de pe gard. La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi porc tăindu-se, e bine să-ți înțepi degetul cu un ac, ca mă car să vezi sînge. Cînd porcii se joacă sau se încură* cu fîn în gură, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Mă, tu tot vrei să mergi? întreabă unchiul Victor. Da... a, spun eu mai puțin hotărît. Am rămas doar patru, adică trei flăcăi voinici și eu drept... coadă. Se iscase un vînt rece care se strecura pervers prin toate neetanșeitățile bulendrelor de pe noi. Zăpada scîrțîia sub opincile mele și sub botinii celor trei flăcăi. Opincile erau înghețate bocnă, mîinile mă usturau și o fleandură de fular peste nas nu servea la cine știe ce. Unde ai luat dracu' ăsta? îl întreabă pe unchiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și el ca un dobitoc și rîde. Mă mai și mîngîie, animalul, ca și cum și-ar lua rămas bun. Eu îl țineam strîns de mînă, era cel în care îmi puneam toată speranța. Vîntul sufla tăios și se strecura pervers pe sub bulendre, dar eu transpiram. De frică. Unul dintre animalele alea de flăcăi vine cu o propunere înspăimîntătoare. Eu zic s-o luăm fiecare pe cont propriu. Ăsta mic nu se poate ține de noi, îl lăsăm să se întoarcă în sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o droaie de copii, avea o singură cămăruță, ocupată de un soi de sobă zidită și care servea și de pat comun. Soba încălzea cărămizile, făcute din cenușă, nisip și lut, care constituiau suportul imensului pat. Chiar înveliți cu două-trei bulendre căldura emanată de pat era totuși plăcută și gerul nu reușea să-și facă de cap. Ușa, neglijent făcută, nu etanșa încăperea și, cînd viscolea, omătul se așeza în suluri mici chiar în casă. Deși nu avea nici o obligație, Saldaru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sînt umede, la fel și picioarele. Pînă sus. Pantalonii se lipesc de picioare. Uf, ce senzație neplăcută. Mă plimb fără țintă precisă prin tîrgul de lemne (chestii, sculpturi, mare artă!). Tarabe de tot felul, improvizații din cartoane, folii de plastic, bulendre. Statuete din lemn prețios, copiate la indigo, bastoane pentru pensionari, îmbrăcate cu plăcuțe de sidef, zorzoane pentru fete mai sărace, șepci, bluze, cutii pentru trabucuri, pipe, pantofi, spadă (de la peștele spadă) și mii de alte lucruri de care nu ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
luat de acasă, la întâmplare, mama nefiind de față). Așa se făcea că multe lucruri nu erau de găsit prin casă, eu le dădusem pentru "podoabe". Rufarul era un personaj îndrăgit și totodată bine intenționat. Curăța satul de lucrurile nefolositoare (bulendre, cotrențe, zdrențe). Alt personaj mereu prezent în viața satului era păcurarul, un fel de negustor ambulant, care vindea păcură și petrol lampant. Avea o căruță cu doi cai zdraveni și înăuntru un butoi mare cu păcură (un lichid vâscos, negru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
precum Alexandru Finți, Beate Fredanov, Valentin Silvestru, care erau la catedra de ”Istoria Teatrului Românesc”. În anul 1956 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, fiind coleg cu Silvia Popovici, Draga Olteanu-Matei, Amza Pellea, George Constantin, Gheorghe Cozorici, Ion Buleandră, Constantin Rauțchi. Numită ”Generația de aur” a Teatrului românesc, promoția 1956 s a impus cu multă autoritate atât pe scenă, cât și în cinematografie. Dan Puican și-a început cariera teatrală, mai întâi ca actor și apoi ca regizor la
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
Se opri din amenințări cu ochii mai, mai să-i iasă din orbite: "Aaa, nenorocitelor! Acia v-ați ascuns, dar-ar tarbesu' și buba neagră-n voi!", blestemă el sticlele de doi litri și jumătate. Le trase afară dintre niște bulendre răpciugoase și le pocni unele de altele. Zgomotul parcă îl aduse întrucâtva mai aproape de tărâmul lucidității. Își lăsă încetișor mâinile pe lângă corp și începu să se smiorcăie, mestecând niște vorbe în șoaptă. Apoi, pe neașteptate, bătu cu piciorul în pământ
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
avut ultimul cuvânt. Am descoperit, Încă de la Începuturile căsătoriei noastre, că atunci când proceda după capul ei, punea, de fapt, interesele mele mai presus de interesele ei. Soții Durkin ne recomandaseră un mic apartament pe plajă. Ne‑am făcut bagajele - toate bulendrele de vară, costume de baie, umbrele de soare, sandale, loțiuni contra gâzelor. San Juan părea mai strălucitor, cel puțin În porțiunea de la malul mării. Aveam destul timp de omorât Între zboruri, așa că am tândălit prin barul marelui hotel. Acolo ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
2); îngrijită (2); înveliș (2); jachetă (2); multe (2); murdară (2); pantalon (2); șireată (2); textil (2); țoală (2); țoale (2); veston (2); Zara (2); acoperă; acoperi; acoperiș; acoperit; amară; ambalaj; amuzant; aripă; artă; autentic; autostradă; belea; blana; blănoasă; blănuri; buleandră; bumbac; bun; bunicul; caiet; comandă; comoară; cool; copil; culoare; curat; dragă; drăguță; drapel; durere; elegant; evidență; face; făină; fashion; fată; femeie; fină; firmă; fiță; folositoare; fular; gînd; goală; grea; hobby; de iarnă; ieșit din comun; imagine; indispensabil; invidie; cu se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Can Live your Hat on, dedicată streaptease-ului - vă mai amintiți de evoluția căznită senzual a lui Kim Basinger din 9 Weeks? - al cărei mișcări le învățase de la bunicul ei, antrenorul en titre. Șocul este enorm, fetița aruncîndu-și o parte din bulendre prin sală scandalizează un public eminamente descreierisit cum spunea Ubu al lui Jarry, singurul admirator extaziat fiind un pedofil. Cu toate acestea nu este nimic obscen sau vulgar în dansul fetiței, transpusă în rolul ei, chipul îi radiază o fericire
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
G. Istrate — armăsăroaică, cățea, gudă, haită, hăitușcă, iapă, maimuță, pupăză, scroafă, ursoaică etc. a fost folosit parțial și de Iorgu Iordan, care, în Stilistica limbii române (1944), furnizează o lungă listă de termeni peiorativi; pe lângă metaforele animaliere, apar aici boarfă, buleandră, cațaveică, chiftică, coardă, farfuză, feorțotină, marcoavă, mătrăgună, otreapă, parașutistă, pațachină, terfeloagă, treanță etc. In perioada comunistă, subiectul nu a mai putut fi tratat, din rațiuni de cenzură și pudibonderie oficială. L-a reluat parțial Edgar Radtke, într-un studiu despre
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
agresivă. In acest câmp lexical, un rol însemnat îl joacă simbolismul fonetic: grupările și repetițiile de sunete cacofonice sunt mai importante decât logica internă a evoluției semantice. Multe cuvinte din serie au, de altfel, etimologie necunoscută: aspectul lor sonor — de la buleandră la bașoaldă, farfuză sau ștoalfă, de la fleorțotină și pațachină până la recentul pițipoancă — este însă suficient pentru a transmite o atitudine negativă, de ridiculizare. Noi termeni periorativi se obțin oricând, prin joc fonetic, prin contaminări și transformări ale cuvintelor existente. Zona
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
a agentului sau a instrumentului (taxatoare, pocnitoare), generice și obiectualizate (marfă, bucată). O sursă stabilă de metafore insultătoare este cea a „materialelor textile degradate": folosind termeni care în sensul propriu desemnează îmbrăcăminte ruptă, uzată, eventual resturi folosite pentru curățenie: boarfă, buleandră, treanță, zdreanță etc. Unele merită o discuție aparte, așa că voi reveni asupra subiectului.
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
tufișurile de chiciură ca o prințesă a iernei... Să sosească cu spaima nopții în spate. Și să găsească lumina scăpării în bordeiul acesta de scânduri... S-o întâmpin sprinten ca un husar, Iliad, s-o ajut să-mi scoată din buleandra siberiană liniile lungi ale trupului ei și mlădierile de călăreață a stepei..." (p. 71). Fantasma se profilează ambiguu între puritate și senzualitate, iar Rusoaica așteptată nu va fi nici spioană, nici evreică, adică nu va fi grevată de nici o circumstanță
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
când s-a întâmplat. Au năvălit niște gealați peste ea, trăia singură, ăia au tunat și au fulgerat: Gata, așa nu mai merge, o așteptaseră destul să se mute dar ea nu știe de vorbă bună, să-și strângă imediat ce bulendre vrea să-și strângă că buldozerele sunt afară, nu mai e timp, începe demolarea casei sale, șantierul blocului întârzie din pricina încăpățânării ei, nu-și pot realiza planul... Și chiar au trecut la fapte: au vrut s-o gonească din casă
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
marginea șoselei, cu luminile de avarie în funcțiune, după care a intrat în coliziune cu tractorul U650, staționat pe partea stângă, cu luminile aprinse, care tracta Dacia 1310 TM-06-YHA. Aflat lângă aceste din urmă vehicule, agentul șef adjunct Marin Petre Buleandră, ajutorul șefului de post de la Giera, care încerca să decongestioneze șoseaua, a fost lovit și a decedat pe loc. Ministrul de interne Ioan Rus l-a avansat post-mortem pe polițistul căzut la datorie la gradul de subinspector. l În noaptea
Agenda2003-4-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280622_a_281951]
-
spun că mi se pare evident că ea de mine, că-mi trîntește telefonul. După cîteva ore, sînt tenace, nu?, un domn mi-a spus cool că mă rezolvă, că nu contează că nu sînt firmă și că am cărți, bulendre și vechituri. Batem palma pe cîteva milioane bune. Amuțesc. Salariul meu pe o lună de la România literară să îl dau în opt ore!? Și cu ce mai rămîn? "Fără moloz", îmi răspunde, promt, omul meu. Muncesc ca nebuna cîteva zile
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
Constantin Țoiu Astfel se numește articolul pe care mi l-au trimis anul trecut de Crăciun primarul municipiului Urziceni, Niculae Diculescu, inginer, și Alexandru Buleandră, profesor, responsabilul de număr al publicației locale intitulată Magazin de Urziceni. Fiind născut în urbea lor, nu de mult ridicată la rangul de Municipiu, datorită hărniciei, și primind gradul de Cetățean de onoare al Orașului mult îndrăgit, gestul m-a
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
setea de cultură a micului târg de câmpie. Târgul mai are poeți, elevi sau profesori, chiar și buni prozatori, unul procuror, altul notar, și atâtea capete luminate, începând cu primarul împătimit de cultură, sponsorizând revista locală și cu profesorul Al. Buleandră, redactor-șef la Magazinul de Urziceni. Dar ce stau eu și mă mir... Urziceniul, față de atâtea orășele mai mici, avea pe vremuri o faimă a lui de muzicanți de forță, - vestiții lăutari nelipsiți la chefuri, nunți, ca și înmormântări, când
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
minune mare! Mă trezesc cu geamurile luminate ca de o pălălaie... „Doamne!” - mi-am zis în gând. „Să știi că a luat foc cine știe ce!”... Privesc în jur prin odaie... Tipenie! M-am îmbrăcat repede, punând pe mine tot felul de bulendre și o cușmă, de a tatei, care îmi venea până peste ochi și dau buzna afară...Până să mă dumiresc despre ce ar fi vorba, am fost luat pe sus și aruncat într-un troian până la gât. Priveam în jur
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Rodica Zafiu În desemnarea depreciativă a prostituatei (dar și a "femeii imorale" și a femeii în genere), o zonă metaforică specifică și foarte rezistentă este cea a "obiectului (de îmbrăcăminte) uzat": boarfă, gioarsă, buleandră, treanță, zdreanță, ștoarfă etc. Cel mai cunoscut și mai folosit termen din întreaga serie este boarfă, care aparține în prezent lexicului familiar, cu sensul destul de general de "obiect de uz personal" (nu numai de îmbrăcăminte) și cu o conotație ironică
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
de sud-vest a localității Heci (1391), înglobat din 1871 în satul Heci. Se întindea până la pădurea Bodești, care astăzi este pe teritoriul comunei Tătăruși; - Bran - partea de vest a tarlalei „La Târlă” de lângă drumușorul din DJ 208 până „La Liniuță”; - Buleandra - în NV satului Heci, vecin cu „Între Pâraie”. Este un pământ pietros, puțin favorabil pentru agricultură. Numele vine de la faptul că seamănă cu o haină rea numită în această zonă și „buleandră”; - Bulgărie - loc pe malul Trestioarei, în zona traversării
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]