109 matches
-
Printre case, zmîrcurile iscate de izvoare ce țîșneau din mușchiul pădurii, sălciile unduioase și corcodușii înlocuiau fagii care, ca niște lumînări, înconjurau poiana. Bătrînul era cioplitor de linguri și coveți. De la gospodarii din vale căpăta pe ele făină ori cîteva bulendre. Ținea și porcul ghebos, deși nădejdea tot la bureții uscați era. Înșirați pe sfoară, atîrnau sub streașină. În spatele casei, pe o spinare de deal, am deslușit cîțiva haragi de vie. Ajunsesem la un bordei cu acoperișul surpat. Printre scîndurile rărite
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pe pereți pe post de tapet și în care erau înfipte (drept cuiere) cuie și piroane lungi, excrescențe ruginite în care spânzura spartan, etalată la bună și la neascunsă vedere, întreaga avere portabilă a locatarului, compusă mai cu seamă din bulendre, obiele, țoale desperecheate și prosoape căpătate în timp, de pe la lichidări de stocuri, solduri, ajutoare, pomeni, priveghiuri și înmormântări, o constelație de borfeturi și de gioarse inomabile, de căcățișuri pudrate cu mătreață și etalate cu dichis precar, sinistru, fără să fi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mormântul lui, numai că metresele, câinii și alte comori care îl însoțiseră nu erau lăsate cu el. Mintea lui, ca o groapă încinsă, în care arsese focul, luase din fiecare câte puțin, însă nu știa dacă o să- ndure atâtea bulendre și amintiri. Începu să se joace, intrând și ieșind din câte-un tablou, ca și cum ar fi vrut, într-un labirint, să găsească drumul. În naturile moarte, nu era mare lucru: câte o masă, un jilț, uneori - câte o draperie, un
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
etc. etc. Acum odaia îl impresiona. Putea să ghicească eforturile emoționante ale Valericăi Scurtu ― o femeie urâtă ― de a-și încropi un trusou în speranța disperată că se va găsi un individ pe care să-l ademenească o expoziție de bulendre. Și mai cumpăra un vas, o scrumieră sau o carpetă, mai depozita câțiva metri de lenjerie în șifonier, le căuta un loc în interiorul supraîncărcat, le admira și apoi ochea altceva, chibzuia alte economii, cu gândul la el, un anonim fără
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
zdrențărosului amărât care este, ar fi un măscărici bogat, o culoare vie, oricare, strălucitoare, stropită cu paiete împrăștiate la nimereală pe pălăria conică, pe cămașă și pe pantaloni, ar rezolva problema. Dar măscăriciul e sărac, sărman între sărmani, poartă niște bulendre fără gust sau criteriu, eterogene, cusute aiurea, cu o vestă care-i ajunge până la genunchi, niște pantaloni largi până la glezne, un guler în care ușor ar intra trei gâturi, un papion cât un ventilator, o cămașă delirantă, încălțări ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
avut ultimul cuvânt. Am descoperit, Încă de la Începuturile căsătoriei noastre, că atunci când proceda după capul ei, punea, de fapt, interesele mele mai presus de interesele ei. Soții Durkin ne recomandaseră un mic apartament pe plajă. Ne‑am făcut bagajele - toate bulendrele de vară, costume de baie, umbrele de soare, sandale, loțiuni contra gâzelor. San Juan părea mai strălucitor, cel puțin În porțiunea de la malul mării. Aveam destul timp de omorât Între zboruri, așa că am tândălit prin barul marelui hotel. Acolo ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
tot de ce aveai urgent nevoie printr-o nouă semnătură și, așa, roata lua proporții gigantice lună de lună, înhăma victima la angrenajele ei și sfârșea prin a o devora. Și când totul se termina, casa apărea plină până la refuz de bulendre inutile, copii nelegitimi ai unei semnături și ai unui moment de slăbiciune. Aruncă bucata de săpun pe mal și se cufundă complet în lagună. Să moară cărțile de credit! Să moară creditul! Să moară datoriile! El era liber. Liber pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și de prima scotocire și verificare a terenurilor, mărșăluiseră, ferindu-se pe drum, de orice potecă, așezare sau cale ferată, ținînd-o N-V, pieptiș către munți. În munții cei mai apropiați, cei ai Roșcovei, Iarba Fiarelor, ce le adusese și bulendre mai groase, se orientă și, după ce-i cază, o zi, pe cei doi foști pacienți într-o cavernă cu bolta umedă și mai lunecoasă ca o bucată de unt, construi, într-un pinten împădurit, unde nu urca nici animalul, un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
retrăgea, de obicei, într-o odăiță discretă, decorată sumar, cu destul de bun gust, dar și ușor împuțită. Împuțită nu deoarece într-însa ucenicele n-ar fi făcut, din când în când, curățenie. Ci împuțită de la mirosul de om înfășurat în bulendrele lui, care nu se mai hotărește o dată să recunoască cum că îmbătrînește. Dar nu adora să facă amor în această încăpere. Acum însă sprințara sa gazdă se trăsese probabil undeva să îmbătrînească, se va întoarce cu toate mirosurile sale normale
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
clistirele sunară dulce a metal scump. Au luat lingurile, vasele, un cazan de aramă, vreo două icoane poleite cu aur și hainele de slujbă ale sfinției-sale, strălucitoare, călcate atunci, cu ciucuri pe margini. Se minuna ăl bătrân. Unde să vinzi bulendrele astea? Le-au împachetat bine și, de la ușă, ucenicul a mai cărăbănit un sfeșnic cu trei picioare, plin de ceară uscată. Sandu scotocise toate ungherele, să dibuiască niscaiva bani de la miruit, dar nu găsise. Înjura în gura mare în sfânta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
2); îngrijită (2); înveliș (2); jachetă (2); multe (2); murdară (2); pantalon (2); șireată (2); textil (2); țoală (2); țoale (2); veston (2); Zara (2); acoperă; acoperi; acoperiș; acoperit; amară; ambalaj; amuzant; aripă; artă; autentic; autostradă; belea; blana; blănoasă; blănuri; buleandră; bumbac; bun; bunicul; caiet; comandă; comoară; cool; copil; culoare; curat; dragă; drăguță; drapel; durere; elegant; evidență; face; făină; fashion; fată; femeie; fină; firmă; fiță; folositoare; fular; gînd; goală; grea; hobby; de iarnă; ieșit din comun; imagine; indispensabil; invidie; cu se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o mai are. Se crede că dacă cineva visează că ține un copil mic în brațe se va îmbolnăvi. Să nu mai coși cu ața pe care ai descusut-o, că se îmbol nă vește cel a cui îi coși buleandra. Se crede că un greu bolnav, despre carele se zice că a murit, se va însănătoșa și va trăi. Poporul crede că, dacă dă unui greu bolnav un alt nume de cum are el din botez, acela se va însănătoșa. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mănînci carne de porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în zilele Circovilor [17-18 ianuarie] nu se face nici o treabă, că mănîncă lupii porcii. Să nu muncești în ziua de Ignat, că-ți rup porcii bulendrele de pe gard. La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi porc tăindu-se, e bine să-ți înțepi degetul cu un ac, ca mă car să vezi sînge. Cînd porcii se joacă sau se încură* cu fîn în gură, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
degradare, proces datorat ruinării unor modele (forme) care nu-și găsesc pe solul românesc substanța (fondul): în localitatea Cocioc (Teatrul la țară) se constituie prima Societate dramatică națională rurală avînd ca membri pe Niță Zâmbatu, Mitică Șontoroagă, Gheorghe Fleașcă, Neacșu Buleandră, Nicolae Pârțan; în Art. 214 clanul mătușilor cuprinde pe Răduleasca, pe Popeasca, pe Ioneasca, pe Otopeanca, pe Hurdubiloaia, pe Popeasca ailaltă a lui Mache al popei Zamfirache, de-i mai zice și Ampotrofagu; același efect poate fi obținut prin glisarea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Petrea Păun subție o ață de gând, așa cum Iustiniana torcea firul de tort de pe furcă: Galan ăsta pare să fie om cumpănit și păstrător, măcar că și el e sămânță de sărman, neștiutor și leneș. Amânând să-și scoată mâna dintre bulendre răvășite și scule cu muchii tăioase împuținatele oseminte ale fostei sale agoniseli de fruntaș al Goldanei Petrea Păun îl îmbie pe Nicanor: Dă-te, mai aproape, măi băiete ! El, Nicanor, prăjină înaltă, încinsă cu centura lată de piele, își ținu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Nu mă judec deloc cu dumnealui, căci din principiu nu mă amestec în afacerile interioare a unui cult străin. Dar și aci găsim același ton; d. Graetz află că e "rușinos" și ridicol "de a împopoțona pe muma îmbătrînită cu bulendrele sclipicioase ale fiicei, cari o carichează în loc de a o împodobi" (412). După asemenea espresii asupra creștinismului nu ne vor mai părea stranii opiniile sale pline de moderațiune asupra teologilor noștri. Discursurile lui Schleiermacher asupra religiei - acea scriere genială cu care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bea șampanie! Și îmi povestește tot ce v-am spus eu acum... Și așa s-a sfârșit iubirea lor, încheie Vintilă mereu vesel. A dat-o afară din casă chiar atunci, de față cu invitații, i-a scos rufele, hainele, bulendrele. Gagica, bățoasă, foarte bine, zice, fiindcă poimâine tot ași fi plecat eu! Impotentule!" "Și? zisei. Ce-a mai făcut pe urmă dumnezeița, după al doilea divorț?"' " Păi s-a măritat chiar cu tipul la care ieșise în taxi să bea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cadă în cursă, dar bunicul o mirosi: "Ba ai spus, degeaba îți iei vorba îndărăt, la bani te-ai gândit, că ași fi făcut eu prea multă "iconomie" (o ironiză el), nu te-am lăsat să-ți umpli dulapurile cu bulendre, ca taică-tu pe maică-ta. Asta e ceva nou, până acum ai zis că rău au făcut..." Foarte blând era bunicul, dar ironia lui era foarte eficace: bunica se enervă: "Poți să zici orice! N-am spus nimic de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
doi funți de pâine de grâu și două batoane mici de salam. Pe lângă asta, pe masă era un ceainic cu ceai și zăceau uitate niște bucăți de pâine neagră. De sub pat se vedeau un geamantan neîncuiat și două boccele cu bulendre. Într-un cuvânt, era o dezordine teribilă: de la prima privire mi s-a părut că amândoi, domnul și doamna, sunt oameni cumsecade, dar împinși de sărăcie până în acea stare înjositoare, când, în cele din urmă, dezordinea învinge în om orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de instituțiile vremii, de la monarhie (pamfletul Auri sacra fames), justiție, școală până la armată, cu ororile ei. Modul critic al lui V. este pamfletul, care poate lua forma alegoriei, și mai ales portretul satiric, șarja fină și mușcătoare (Profiluri, Dincă C. Buleandră, Câțiva paraziți). Fire blajină, scriitorului îi repugnă violența, revoluția i se pare dezagreabilă, așa încât, utopic, el predică, în spirit creștin, iubirea între frați, împăcarea între clase. De altfel, devine un teoretician al sămănătorismului: scriitorul se cuvine să fie un semănător
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Mă, tu tot vrei să mergi? întreabă unchiul Victor. Da... a, spun eu mai puțin hotărît. Am rămas doar patru, adică trei flăcăi voinici și eu drept... coadă. Se iscase un vînt rece care se strecura pervers prin toate neetanșeitățile bulendrelor de pe noi. Zăpada scîrțîia sub opincile mele și sub botinii celor trei flăcăi. Opincile erau înghețate bocnă, mîinile mă usturau și o fleandură de fular peste nas nu servea la cine știe ce. Unde ai luat dracu' ăsta? îl întreabă pe unchiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și el ca un dobitoc și rîde. Mă mai și mîngîie, animalul, ca și cum și-ar lua rămas bun. Eu îl țineam strîns de mînă, era cel în care îmi puneam toată speranța. Vîntul sufla tăios și se strecura pervers pe sub bulendre, dar eu transpiram. De frică. Unul dintre animalele alea de flăcăi vine cu o propunere înspăimîntătoare. Eu zic s-o luăm fiecare pe cont propriu. Ăsta mic nu se poate ține de noi, îl lăsăm să se întoarcă în sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o droaie de copii, avea o singură cămăruță, ocupată de un soi de sobă zidită și care servea și de pat comun. Soba încălzea cărămizile, făcute din cenușă, nisip și lut, care constituiau suportul imensului pat. Chiar înveliți cu două-trei bulendre căldura emanată de pat era totuși plăcută și gerul nu reușea să-și facă de cap. Ușa, neglijent făcută, nu etanșa încăperea și, cînd viscolea, omătul se așeza în suluri mici chiar în casă. Deși nu avea nici o obligație, Saldaru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sînt umede, la fel și picioarele. Pînă sus. Pantalonii se lipesc de picioare. Uf, ce senzație neplăcută. Mă plimb fără țintă precisă prin tîrgul de lemne (chestii, sculpturi, mare artă!). Tarabe de tot felul, improvizații din cartoane, folii de plastic, bulendre. Statuete din lemn prețios, copiate la indigo, bastoane pentru pensionari, îmbrăcate cu plăcuțe de sidef, zorzoane pentru fete mai sărace, șepci, bluze, cutii pentru trabucuri, pipe, pantofi, spadă (de la peștele spadă) și mii de alte lucruri de care nu ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
precum Alexandru Finți, Beate Fredanov, Valentin Silvestru, care erau la catedra de ”Istoria Teatrului Românesc”. În anul 1956 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, fiind coleg cu Silvia Popovici, Draga Olteanu-Matei, Amza Pellea, George Constantin, Gheorghe Cozorici, Ion Buleandră, Constantin Rauțchi. Numită ”Generația de aur” a Teatrului românesc, promoția 1956 s a impus cu multă autoritate atât pe scenă, cât și în cinematografie. Dan Puican și-a început cariera teatrală, mai întâi ca actor și apoi ca regizor la
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]