145 matches
-
Acasa > Redactia > Autori > ELENA SPIRIDON Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 550 din 03 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Ești mare, copchilă! Dumnezeu, în zilele în care este bine dispus sau când este mai liber, se apucă și bulgărește cu talent pe unii oameni! Fericito! Ai fost nimerită! Nu știi ce bucurie mi-ai pricinuit citindu-ți stihurile! În anii aceia în care eram amândoi în satul cu nume de fiară (Lupăria), nu lăsai să se vadă ce talent
ELENA SPIRIDON de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340310_a_341639]
-
Așa este, dar trage umezeala din aer, magazia nu este ermetică, e din scânduri. Dacă mergem acum la el, vom constata că sacii deja s-au umezit, și, dacă-i lăsăm așa, în două-trei săptămâni, conținutul se sturăște, îl găsești bulgări. - Bine că nu l-am adus pe tot, în cazul acesta, a oftat directorul. - Sau bine că am reușit să turnăm fundația, s-a bucurat și meșterul. Pe la începutul lunii august, a ajuns pe șantier o mașină de teren, un
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
740 din 09 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Iarna-i tristă? De ce spui că iarna-i tristă, Privește-n jur, spre zare vezi copacii încărcați cu zăpadă moale și pufoasă, cum strălucesc la soare? Iar copiii plini de viață adună bulgări de zăpadă, care saltă prin aer purtați de-a copiilor joacă, s-în cascadă stau să cadă ... Uite cum fulgii jucăuși în roiuri albe se adună și valsează-n ritm alert pe melodia minunată, purtați de-a vîntului cunună. Totu
IARNA-I TRISTĂ? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341713_a_343042]
-
Cu Saxofonul suntem prieteni de când am început să studiez limba muzicii. Pe lângă EWI, fluier, Kaval (pe care l-am modificat pentru nevoi personale) sau flaut, pe care le mai folosesc rar în unele contexte muzicale, am mai ‘dialogat’ cu Kaval-ul bulgăresc/turcesc, bansuri, duduk-ul, tilinca și multe alte forme de tuburi care emit sunete. Pe parcurs, curiozitatea față de instrumentele de suflat tradiționale sau electronice m-a îndemnat să explorez și alte sonorități și principii de emitere și exprimare pe care, mai
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) () [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
Nici măcar porumbeii, atotprezenții șoareci cu aripi, nu mai stau cocoțați pe antene. Traficul e aproape inexistent, doar din case curg șuvoaie umflate de arome de prăjituri, ambuteiaje de mirosuri. Oamenii rămași în urbe au din ce trăi, soba le aruncă bulgări de căldură, se uită leneși, ca orice ființă superioară, socială, deținătoare de limbaj articulat, la balet pe gheață, cel mai probabil la Spărgatorul de Nuci, hiperdifuzat în decembrie. La mine, însă, dă să ningă. O să toarne cu noapte în miez
„Un leu, nenea! Sau cât ai dumneata...” () [Corola-blog/BlogPost/337867_a_339196]
-
Mariana Ciurezu , publicat în Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013. De ce spui că iarna-i tristă, Privește-n jur, spre zare vezi copacii încărcați cu zăpadă moale și pufoasă, cum strălucesc la soare? Iar copiii plini de viață adună bulgări de zăpadă, care saltă prin aer purtați de-a copiilor joacă, s-în cascadă stau să cadă ... Uite cum fulgii jucăuși în roiuri albe se adună și valsează-n ritm alert pe melodia minunată, purtați de-a vîntului cunună. Totu
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
Cuvânt, Șoptind duios: "Eu sunt cu tine!" Mai am un dor, un singur dor, De om pribeag și muritor, Dar ca un fiu de Cer, să las, Acelui ce nu are glas, Cântări de laudaă, să știe, C-aici suntem bulgări de glie, Doar când primim eternitatea, Ne vom găsi identitatea. De-aceea, orice-ngrijorare, Să dăm de-oparte și-n răbdare, Saă ducem crucea, grea, ușoară, Căci în curând Domnul coboară, Să vindece și să aline, Pe-acei ce plâng și-
MAI AM UN SINGUR DOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380412_a_381741]
-
sclipiri de stele. Totul era alb, totul era desprins parcă dintr-un basm de Andersen, iar pentru noi, copiii, era Raiul. Un Rai vesel, nevoie mare, în care râsetele de bucurie străpungeau aerul rece. Bucuroși, ieșeam cu toții afară, să ne bulgărim, să mânuim săniile, pregătite și nerăbdătoare ca niște cai sălbatici. Ne rostogoleam pe toboganele albe, pe bucăți de celofan, sau pe câte un lighean vechi de plastic, din capul derdelușului și până la vale, unde se auzea pe sub pojghița de gheață
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
testamentul ca apoi, brăzdându-le, și mai mult și greu, cărarea, amprentându-i în făgașe și desăvârșind lucrarea, Să-i mai lase rezerviști, dar necombatanți, firește, în armata resemnării care, din păcate, crește, dar asudă aiurită și în contratimp cu toate, bulgărind sania vara și-apoi căruța pe roate. Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea, prea apusurile-s grele, prea beteagă mi-e cărarea, prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav, prea mă arde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
fac testamentulca apoi, brăzdându-le, și mai mult și greu, cărarea,amprentându-i în făgașe și desăvârșind lucrarea,Să-i mai lase rezerviști, dar necombatanți, firește,în armata resemnării care, din păcate, crește,dar asudă aiurită și în contratimp cu toate,bulgărind sania vara și-apoi căruța pe roate.Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea,prea apusurile-s grele, prea beteagă mi-e cărarea,prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav,prea mă arde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Fără îndoială că profesorul cel mai iubit de studenți avea și cele mai multe și cele mai expresive porecle. G.I. Tohăneanu era Magistrul, era Tohă sau, în argoul fumătoarelor, era BT. În anii studenției mele, BT-ul era o marcă de țigări bulgărească foarte căutată și "fumată", fumatul fiind liber pretutindeni în UVT. Fetele de la Filo o fumau cu mult drag, căci pentru ele BT însemna... "Bietul Tohă". Această poreclă i se trăgea de la o întâmplare intrată în arhiva de folclor universitar. Multă
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
seara eram iarăși în Balcic, cumnata mea mai avea de cheltuit niște leva. La 8 seara intram în Constanța. Dar întâmplarea care m-a marcat a avut loc la Albena. Nu mă refer la hoteluri și la plaja amenajată, turismul bulgăresc abia acum explodează. Ci la apă și la nisip. Am mers pe un dig care intra în mare câțiva zeci de metri. Apa era de un albastru intens, limpede precum cristalul, se vedea nisipul de pe fund și puzderie de peștișori
BULGARIA E CU 40 ANI ÎN URMA NOASTRĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376445_a_377774]
-
ZĂPADĂ Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iarna cea multașteptată, Cu zăpadă încărcată, Poposește bucuroasă Și la noi, pe lângă casă. Mulți copii ne-am strâns grămadă, Facem un om din zăpadă, Bulgări mulți rostogolim, Cât mai mare îl dorim. Gogoloiul cel mai tare Pus e în loc de picioare, Corpul bătucit, apoi, Din alt mare bulgăroi. Iar mai mic și îndesat, Frumos, capul am format, Pe el, așezată bine, Drept căciulă, oala-i vine
OMUL DE ZĂPADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375944_a_377273]
-
XXI. OMUL DE ZĂPADĂ, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. Iarna cea multașteptată, Cu zăpadă încărcată, Poposește bucuroasă Și la noi, pe lângă casă. Mulți copii ne-am strâns grămadă, Facem un om din zăpadă, Bulgări mulți rostogolim, Cât mai mare îl dorim. Gogoloiul cel mai tare Pus e în loc de picioare, Corpul bătucit, apoi, Din alt mare bulgăroi. Iar mai mic și îndesat, Frumos, capul am format, Pe el, așezată bine, Drept căciulă, oala-i vine
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
dau fiori, Nasul lung și roșcovan Este-un morcovoi lungan. Gura mare, dragii mei, ... Citește mai mult Iarna cea multașteptată,Cu zăpadă încărcată,Poposește bucuroasăși la noi, pe lângă casă.Mulți copii ne-am strâns grămadă,Facem un om din zăpadă,Bulgări mulți rostogolim,Cât mai mare îl dorim.Gogoloiul cel mai tarePus e în loc de picioare,Corpul bătucit, apoi,Din alt mare bulgăroi.Iar mai mic și îndesat,Frumos, capul am format,Pe el, așezată bine,Drept căciulă, oala-i vine. Ochii
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
întors spre pământ și altul înalt care ridică iarba cuvintelor deasupra punctelor nesfârșite din care se nasc monștri. Sunt în mine adunate semnul tău și al crucii cuvintelor plecate să adoarmă orbii printre lacrimi și zâmbetele inimilor vii. Se aruncă bulgări de pământ deasupra cutremurelor. Firea ascultă acum liniștită chemarea unei iubiri în care libertatea își limpezește calea vie. Pietre albe și cenușii rămân deoparte și de alta a drumului, ca într-o procesiune a gândurilor și încercărilor trăite și netrăite
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
ce susținuse cu patru ani în urmă. Și redînd astfel, atît de nefericit, frîiele țării batalioanelor de activiști și securiști care nu mai speraseră să li se întîmple minunea. Așa nefotogenică, mde, cum o fi arătînd ea, dar masa vegetativă bulgărească, iată, într-un fotogenic puseu inteligent, a realizat gestul tranșant: lovitura de grație aplicată neocomuniștilor și, nemairecurgînd la aceeași păguboasă alternativă stînga vs stînga, ci decizînd, indubitabil, în favoarea monarhului. La noi? Aceeași mitogoangă asiatică de prost gust cu... cînd apare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
afară". El continuă astfel: Rămâne întrebarea ce au făcut totuși (românii) până spre anul 1300. Evul mediu începe în spațiul românesc, atunci când în Occident se apropie de sfârșit". Și L. Boia face inevitabilele comparații cu statele vecine, la 1300, țaratul bulgăresc avea "o istorie de câteva secole și se afirmase, în unele perioade, ca o mare putere regională, cu ambiții imperiale, de unde și titulatura de țar...". Dar, la acea dată, și Serbia avea o istorie, și Ungaria ("să nu mai vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la munte, încît am avea în adevăr portul național, dar introdus din străinătate. Ni s-ar întîmpla în industrie ceea ce s-a 'ntîmplat cu niște tragedii. Teatrul Național manifestând dorința de-a avea piese originale, cineva a îmbrăcat pe spanioli bulgărește și toată lumea i-a luat drept produs dunărean. De dunărean nu mai au încotro. Producțiunea națională nu se poate nici mănține, nici naște chiar, fără măsuri protecționiste. O dovadă despre asta ne-o dau toate statele. Anglia și America, Franța
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Întrucît revendica teritorii, destul de Însemnate ca suprafață, În trei state. Modelele politice medievale le-au reprezentat cele două țarate, fără a se avea În vedere că cel de-al doilea țarat era revendicat și de români. Astfel, au fost considerate „bulgărești” Macedonia, Tracia și Dobrogea. Pretențiile lor de cultură străveche au fost alimentate și de firmanul sultanului din februarie 1870, prin care Înființa exarhatul bulgar, ce cuprindea Dobrogea și orașul Niš cu Împrejurimile. Cazul Albaniei. Și aici se Întîlnește un naționalism
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
în colaborare cu I. Jurist); Erwin Strittmatter, Poneiul Pedro, București, 1963; Robert Merle, Insula, pref. Șerban Cioculescu, București, 1964; Jean Villain, Și astfel zămisli Dumnezeu apartheidul. Șase mii de kilometri prin Africa de Sud, pref. Cristian Popișteanu, București, 1964. Repere bibliografice: Mihaela Bulgărea, Robert Merle, „Insula”, IL, 1965, 3; Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 73-77; Piru, Panorama, 367-369; Călinescu, Literatura, 44-47; Popa, Spații, 164-183; Dan, Proza, 131-133, 287-289; Cioculescu, Amintiri, 362-366; A.I. Brumaru, Un Borges de la Dunăre?, LCF, 1986, 40; Lucia Demetrius
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
profesor la o școală de meserii. Un volum de poezii, În brațele Deltei, îi apare târziu, în 1980. S. cultivă, cuminte, o poezie a stepei și a deltei danubiene, locuri unde „roua tremură” în spicul de grâu, iar „stelele cad bulgări în marele Nimic”. Versurile sunt fără fior liric, mai mult declarative, obținând uneori contururi ornate cu imagini plastice izbutite, cu reminiscențe ale simbolismului de tinerețe. SCRIERI: În brațele Deltei, Tulcea, 1980. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 789; Chiril Aldea-Cuțarov, Iacob Slavov
SLAVOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289720_a_291049]
-
află mijloacele expresive proprii. El nu pastișează nimic, transferă în paginile sale doar acea substanță poematică ce este compatibilă cu sine. De multe ori textele sunt organizate ca niște replici adresate unor opere literare celebre: „Să fie chiar adevărat/ că bulgării negri fluturi se făceau,/ plângând peste o pată de sânge/ care vorbea?” (poem dedicat lui Nichita Stănescu) sau „Al începutului ou purificat/ În rece unghi așezat,/ Sunet egal cu drepte paralele/ Dormind muzica-ntre ele,/ Suflet ridicat/ La un nesfârșit
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
de după umeri. La un moment dat își mișcase obrazul de palma mea de parcă ar fi vrut să se mângâie. Mă gândeam că așa trăiește ea filmul. După vizionare am pornit spre căminul internat pe ocolite, plimbându-ne prin parc. Făceam bulgări de nea și-i aruncam jertfă în Mureș. Poticnindu-se la fiecare cuvânt Erjika încerca să-mi vorbească de ea. Știi? M-am gândit mult la vorbele tale în ultima vreme și uite așa am cunoscut un băiat. E frumos
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
17 octombrie 1927 am vizitat săpăturile de la Costești ale cetății Sarmisegetuza și am luat pământul de aici, din diferite părți ale cetății și am ales dintr-una din camerele dezgropate și care a ars în cursul asediului, pentru care motiv bulgării de pământ sunt roșii, simbolizând sângele vărsat acolo din belșug. Acest fort a fost comandat de cumnatul lui Decebal și căderea lui în mâinile romanilor a dislocat sistemul de apărare al Sarmisegetuzei care apoi a căzut definitiv.” Ion Moța, Corneliu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]