1,960 matches
-
factori estetici, psihologici, istorici, care, conjugîndu-se creează orizontul observațiilor parțiale și acordă un suport faptic celor generale. Astfel, omologînd revizuirea lui Tudor Vianu împotriva celor înclinați a-l elogia necritic în numele unei ,pioșenii absolute", al unei ,provinciale aroganțe care adoarme bunul-simț și spiritul critic", pledează astfel: Dacă - de pildă - vom admite că un spirit înalt și o conștiință ca Tudor Vianu a cedat într-un anumit moment în fața politicului, și nu în forme grave, nu înseamnă că locul în cultura autohtonă
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
factori estetici, psihologici, istorici, care, conjugîndu-se creează orizontul observațiilor parțiale și acordă un suport faptic celor generale. Astfel, omologînd revizuirea lui Tudor Vianu împotriva celor înclinați a-l elogia necritic în numele unei "pioșenii absolute", al unei "provinciale aroganțe care adoarme bunul-simț și spiritul critic", pledează astfel: Dacă - de pildă - vom admite că un spirit înalt și o conștiință ca Tudor Vianu a cedat într-un anumit moment în fața politicului, și nu în forme grave, nu înseamnă că locul în cultura autohtonă
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
Idei în dialog, revista asta... nou apărută..." răspunsul vînzătorilor a fost același: "N-o mai avem, s-a terminat!". "Cum se poate, a spus Cronicarul destul de supărat, doar e o revistă lunară?" "Au testat și ei piața!" a explicat cu bun-simț unul dintre vînzători. După cum se vede, testul arată interes mare pentru noua publicație. Cronicarul, care și-a procurat-o în cele din urmă, urează viață lungă ideilor încrucișate în dialog și vînzare la fel de rapidă ca la primul număr. în numărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
relevanță mai poate avea el astăzi cînd evenimentele legate de revoluție au fost de multă vreme clasificate (niciodată la modul oficial), iar societatea românească pare să se fi limpezit în privința evoluției postcomuniste a vedetelor trecutului regim? Iată două întrebări de bun-simț care îți vin inevitabil în minte, încă înainte de a deschide această carte. La prima întrebare răspunsul este mai simplu și mai banal decît s-ar putea crede și el este dat chiar de Crisula Ștefănescu în micul Cuvînt înainte al
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
nu am făcut nici o gaură în cer. A scrie despre ceea se întîmplă în jurul tău, a pune în lumină ideile pentru care merită să mori sînt lucruri care țin de sfera datoriei, elementare pentru scriitor." (p. 84). Cu modestie și bun-simț dezarmante, scriitorul descria cu onestitate ceea ce vedea și auzea, chiar dacă acest adevăr, deranjant în cel mai înalt grad pentru autoritățile comuniste, dădea mari dureri de cap funcționarilor de la cenzură. Apoi, cu o încăpățînare ardelenească se lupta pentru fiecare frază pînă
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
unii filosofi ori oameni de știință au refuzat transcendența iar unii teologi au excomunicat orice tentativă de-a raționaliza credința, se înregistrează destui gînditori și slujitori ai științei cu deschidere spre religios și destui slujitori ai bisericii ce acceptă cu bun-simț luminile rațiunii, precum bunăoară, încă din timpuri mai îndepărtate, Grigorie din Nazianz, care mărturisea: "Cercetez din punct de vedere filosofic lumea sau lumile, materia, sufletul, ființele raționale mai bune sau mai rele, învierea, judecata, patimile lui Cristos. Izbutind să le
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
nici trufiile literare, curente, academice, ori nu, printre oamenii de cultură obișnuiți; nici acel miticism voios, slugarnic, de bodegă, tipic dâmbovițean; ...ci o gravitate măsurată, naturală, o știință de carte temeinică, o cunoaștere trainică, un simț al proporțiilor, firescului, un bun-simț, pe scurt, o responsabilitate calmă, distantă, nemțească, putem zice cum, în mica ori marea Românie, nu le întâlneai decât sub Carol întâi, în preajma primului rezbel mondial, dacă nu între cele două, sub Ferdinand. O reevaluare atentă, în această privință, ținând
Orașul unui aristocrat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12470_a_13795]
-
picioarele lor. Până când, din sens contrar, trecu, pe drumul prăfuit, primul grup de gospodari. Bunicul, care încă stătea bine cu urechile, i-a auzit șușotind: "la te uită la ăștia...merg pe jos cu măgarul lângă ei!". Bătrânul, om cu bun-simț și sensibil la părerile poporului, I-a așezat imediat pe nepot în spinarea măgărușului. Dar n-a fost o idee prea bună. Al doilea grup de oameni a spus: "Băiatul pe măgar și bietul om bătrân pe jos?!" Omul a
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
vorbește în engleză, dar trebuie să presupui că auzi germană, pentru că restul stau cu căștile în care aud traducerea simultană, ceea ce e oarecum comic. La închisoare, Rolfe și Janning conversează tot în engleză, dar iar ești obligat, din motive de bun-simț, să asumi că de fapt e germană. Abia în ultima scenă, Janning revelează cunoștințele sale de limbă engleză, dar până atunci ești suficient de buimăcit cât să crezi că poate Haywood știe germană... La a doua vizionare, tempoul, făcut din
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
nu vrea să își depășească propria condiție, să pară altceva decât este. Ambițiile sale se reduc la nivelul meseriei pe care o face și unde este un veșnic perfecționist. Există în discursul lui Gheorghe Dinică o nuanță de modestie, de bun-simț al valorii așezate, demonstrate cu vîrf și îndesat, care nu se poate să nu impresioneze. Toni Grecu și Florin Călinescu sînt niște brand-uri importante în lumea show-biz-ului. Ei imită în interviu retorica personajelor care i-au făcut celebri (veșnica
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
banii compensatorii pentru confiscările făcute de statul român tot la el ajung! Indiferent că Regele e sau nu autorul ,statului nazist", Paul Lambrino nu e mai puțin bastard, după legile monarhiei românești, și mai puțin delator, după orice definiție a bunului-simț. Blamat sau nu, Regele și nu Lambrino va încasa milioanele promise de statul român! Această jenantă istorie de familie aruncă asupra noastră, a tuturor, vălul păcatului și al rușinii. Acceptăm cu inexplicabilă ușurătate capriciile mai-marilor zilei, ne ploconim la modul
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
cu atingeri de SF care, aici, n-au ce să caute. Documentarea lui se reduce la lectura unor cărți de istorie (menționează acest lucru la final) și a unor manuale de medicină. Restul e imaginație, strunită cu grijă, întinsă cu bun-simț pe puține pagini (o astfel de formulă nici n-ar fi rezistat pe spații exagerate). Imaginați-vă un Primo Levi cu mai puțină vocație a tragismului și a gravității, poate cu o doză de umor negru în plus și cu
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
fel de comparatism martirologic, efectul comunismului a fost la fel de devastator precum cel al fascismului și nazismului. Prin nu știu ce procese mentale perverse, s-a ajuns, în cazul comunismului, la o dezechilibrare în perceperea dezastrelor comise de ideologiile ucigașe: orice om cu bun-simț te va privi cu scârbă dac-ai avea îndrăzneala să faci elogiul fascismului și nazismului, dar mult mai puțini sunt dispuși să facă același lucru în fața exaltării tot mai agresive a așa-ziselor "valori comuniste". Mi se întâmplă să văd
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
că, mai potrivită decît postura de editor al lui Liviu Rebreanu, ar fi fost pentru dl Niculae Gheran cea de editor al lui Tudor Arghezi. întrucît vehemența verbală, acea pornire de-a nu cruța nimic ce i se pare inadecvat bunului-simț, pofta justițiară de a-i da pe impostorii dovediți cu capul de toți pereții fanteziei, formează un indenegabil numitor comun valah al celor două condeie. Niculae Gheran, Sertar, Ed. Institutului Cultural Român, 2004, 452 pag., preț neprecizat.
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
oare oamenii să realizeze un acord universal, și care ar fi situațiunea lor subt o lege unică? Să consultăm pe H.G. Wells și cele ce le-a scris în cartea sa Istoria universală, carte foarte clară și precisă, plină de bun-simț și adevăr. Părerea sa e că lumea se îndreaptă înspre un singur Stat federal mondial, care e absolut necesar condițiilor vieții moderne. Crede că vom isbuti să avem o singură credință, o singură lege și că acum trebuie să fim
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
Dănceanu Nu există, spunea undeva Thomas Carlyle, o Rună magică mai ciudată decît cartea. O Rună ce poate lua chipul unei oglinzi: dacă în ea privește o maimuță, nu are cum să apară un înger. Cartea este un prieten cu bun-simț: știe să tacă atunci cînd ne obosește. îndeobște deschid o carte ca pe un pepene copt. Feșteala, aroma îmi ațîță apetitul. înfulec pofticios, căutînd să nu-i risipesc sucul. Dar nici să-i înghit coaja ori fărîmele. Vreau să-l
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
Oare chiar așa de rău am ajuns, încât să nu mai discernem, ci să ne dăm în vânt după orice fadă plăcintă americană împănată cu blasfemii? Dar să lăsăm păcatelor o astfel de "literatură" profund nocivă, despre care plinul de bun-simț Don Quijote ar fi avut cele mai aspre cuvinte, și să revenim la Cartea cea adevărată pe care ne-a echivalat-o cu pasiune și competență compatriotul nostru, recunoscând cu toții că idealul quijotesc este un înalt ideal uman. Piedicile în înfăptuirea
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
Mircea Mihăieș Aflat la Cluj, Octav Cozmâncă s-a adresat activului de partid din Transilvania cu aceste nemuritoare cuvinte: "Aveți prea mult bun-simț. Fiți mai obraznici și mai mitici!" Cozmâncă nu e chiar fitecine în partidul-strangulator al lui Năstase și Iliescu. Tot ce iese din gura arendașului politic provine din tezaurul de gândire și acțiune al pesedismului. Anii de guvernare au arătat că
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
acum cvasitotalitatea citatelor. D. Țepeneag, care a blamat autodemiterea, discreditarea întregii critici românești de pînă în 1989, afirmînd că s-ar cădea a avea mai multă încredere doar în analiștii inviți după acel an-turnantă, e amendat printr-o interogație de bun-simț, în simplitatea ei acidă: „care crede că ar fi fost imaginea lui D. Țepeneag, a lui N. Breban, dar și a lui Leonid Dimov, Sorin Titel, Nichita Stănescu, Șt. Bănulescu etc., dacă nu ar fi scris nici un rînd despre ei
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
recunoscuți de nenorociri, nu sînt înzestrați, probabil, cu vreo facultate supranaturală și nu sînt nici ființe tenebroase, care să vadă peste tot răul. Adevăratele “Casandre” nu au în plus față de semenii lor decît o inteligență ieșită din comun și un bun-simț pe măsură. La o asemenea “Casandră”, pe numele său Sebastian Haffner, ne vom opri acum. În general, își scriu memoriile personalitățile socialmente recunoscute care, atunci cînd nu sînt scriitori, sînt oameni politici, artiști celebri, muzicieni ori măcar generali participanți la
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
vanitatea, mereu rănită, a acestor comici: tragicii sunt, dintotdeauna, mai prețuiți decât sunt ei. Care sunt, totuși, mult mai rari: în vechea Grecie, la un comic sunt trei tragici; în Franța clasică, la unul, doi. E cu atât mai de bun-simț concluzia pe care Ludovic al XIV-lea o trage dintr-o discuție cu Boileau, după ce-l întrebase pe acesta care-i "dramaturgul nostru cel mai bun?". Răspunsul criticului: "Moličre, Sire." Riposta Rigăi-Soare: "Așa? N-aș fi crezut. D-ta, însă
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
scandaluri de tot felul. Noi dorim să creăm o punte de legătură între românii care, dintr-un motiv sau altul au părăsit țara, dar se simt în continuare romani. Pe noi cei de la radio ProDiaspora ne interesează mai degrabă limitele bunului-simț și a lucrului bine făcut ca prin emisiunile noastre să aducem bucurie în sufletul ascultătorilor. Dan BOANȚĂ: Aș vrea să-mi vorbiți despre echipa din jurul dumneavoastră. Cine sunt acești oameni și cum ați reușit să-i adunați într-un proiect
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
pentru totalitate”). Sînt, așadar, trei pachete de inedite: pentru volum, pentru „Convorbiri literare” și pentru „Familia”. Cine le-a făcut? Au avut acces la lada lui Eminescu - și Maiorescu, și Iacob Negruzzi și Iosif Vulcan? Pînă la urmă, interpretarea de bun-simț aduce și ea un argument: Eminescu însuși, lucrînd la volumul său și încheindu- l, a făcut copii manuscrise atît pentru intercalat în acest volum care urma să se culeagă inginerește, după semnele puse în revistă, cît și pentru „Familia” și
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
doar în albumele evocator-nostalgice. "Bazar bizar" e o suită de fotografii neretușate, din care ne privește chipul bucureșteanului de azi. Un chip stresat, apăsat de griji și plin de praf, mofluz cînd s-ar cuveni să fie senin, voios cînd bunul-simț l-ar obliga la gravitate. Cartea e scrisă ironic și are pasaje naturaliste, dar nu deviază spre frust și inavuabil. E, dacă vrei, o posibilă terapie pentru cei care nu mai știu sau nu mai vor să rîdă. Am pus
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
folosite în același scop: schimbă datele calendaristice, pune nume inventate unor oameni reali, recunoscuți de oricine are minime cunoștințe istorice (lui Dumitru Popescu, zis “Dumnezeu”, îi spune, fără rost, Klam !), după ce își amestecă personajele fictive printre amintiri, M.H. Simionescu sfidează bunul-simț, povestindu-și vizita la Goethe !! Pentru derutarea cititorilor, autorul descrie în detaliu cum a dorit să-i cumpere scriitorului german, mort cu exact 137 de ani înainte, un cadou, cum a trebuit să renunțe la un Pallady din lipsă de
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]