93 matches
-
consăteni, așa cum sunt consemnați în Pomelnicul parohiei: <br> Primul Război Mondial 1916-1918 Lt. Farm. Fiera Nicolae Serg. Constantin Ion Sold. Dumitru Nicolae Driceanu Gheorghe Serbulea Gheorghe Gheorghe Tudorache Tarhon Ion Bujoianu Gheorghe Radu Tiberea Vasile Ion Ionita Marin Bunda David Bunda Ion Condeanu Arghir Soare Tudor Stanciu Marin Petre Gheorghe Mihai Păun Comsa Andrei Petre Radu Bristor Dumitru Stroe Petre Petre Petre Gugiu Iosif Gugiu Nicolae Oprea Savu Moise Petre Dinca Nicolae Tiberea Gheorghe Al Doilea Război Mondial 1941-1945 Sg. Maj
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
1941-1945 Sg. Maj. Gheorghe Aurel Secareanu Nicolae Gheorghe Nicolae Tulpan Nicolae Velicu Grigore Comnea Nicolae Valimareanu Mihail Cap. Iordache Nicolae Corneliu Marin Stoica Nicolae Fr. Corneliu Mihail Sold. Ionita Dumitru Gugiu Gheorghe Durea Nicolae Bucur Radu Vasile Gheorghe Radu Anton Bunda Gheorghe Dobre Ioan Alexandru Pompilian Titeica Aurel Mihai Ion Comsa Gheorghe Stanciu Dumitru Alexandru Ion Ieremia Aurel Soloiu Marin Dumitru Ion Iliescu Mihail Ciocan Gheorghe Radu Alexandru Simion Petre Comnea Nicolae Oprea Nicolae Ionita Nicolae Stanciu Stelian Radu Dobre Ilie
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
lei. Peste aceste sume au ajutat mai mult Anton C.Enescu, Ion Gavrilă, Ion Ursoiu, Gheorghe Bucur, Stan Ion, Ion Nichifor, Gheorghe Pasăre, Ion Jerlăianu, Ion Zecheru, Nicolae Roșculeț, Gheorghe Nicolae, Gheorghe Băncilă, Tudor Robescu, Stan Comnea, Ioniță Nicolae, David Bundă, Dobre Zaharia, Petcu Ștefan, Marin Ștefan, Petre Ștefan, Dumitru Ivan, Vasile Parotă, Stan Alexandru”[2]." Într-un timp relativ scurt, se încheie construcția și pictarea bisericii ( pictor Ghiță Ionescu) și biserica se târnosește la 14 octombrie 1893 primind hramul Sfinții
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Britswerd - Broek fr - Broek în Waterland - Broek op Langedijk - Broekerhaven - Broekhuizen (Drenthe) - Broekhuizen (Limburg) - Broekhuizenvorst - Broekland - Broeksterwoude - Bronkhorst - Bronneger - Bronnegerveen - Brouwershaven - Brouwhuis - Bruchem - Brucht - Bruchterveld - Bruinehaar - Bruinisse - Brummen - Brunssum - Bruntinge - Buchten - Budel - Budel-Dorplein - Budel-Schoot - Buggenum - Buiksloot - Buinen - Buinerveen - Buitenkaag - Buitenpost - Bunde - Bunne - Bunnik - Bunschoten-Spakenburg - Buren - Buren (Friesland) - Buren (Gelderland) - Burgerbrug - Burgerveen - Burgervlotbrug - Burgh-Haamstede - Burgum - Burgwerd - Burum - Bussum - Buurmalsen - Buurse Cadier en Keer - Cadzand - Callantsoog - Camerig - Camperduin - Capelle aan den IJssel - Capelle - Castelre - Castenray - Casteren - Castricum - Catrijp - Catsop - Chaam - Chèvremont - Clinge - Coevorden
Listă alfabetică de localități din Țările de Jos () [Corola-website/Science/304841_a_306170]
-
în general, dar și cuvinte dialectale specifice: Lexicul din Moldova, mai ales cel ceangăiesc de nord, este cel mai puternic influențat de limba română, prin termeni din cele mai diverse domenii. Exemple: "sztomák" vs. "gyomor", "frikosz" vs. "félős", "kozsok" vs. "bunda", "kozonák" vs. "kalács", "kumnáta" vs. "sógornő", "odáje" vs. "szoba", "bosztán" vs. "tök", "kurka" vs. "pulyka", "dálta" vs. "véső", "kálendár" vs. "naptár". Este specifică folosirea foarte frecventă a sufixelor diminutive, unele specifice dialectelor, aplicate nu numai substantivelor (nume de persoane, dar
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
se practica la nivelul atelierului rural. Blănarii lucrau cu pieile dughite 1 de către săteni sau le dugheau chiar ei înșiși, folosind pentru aceasta apă și tărâțe de grâu. Din mâinile lor pricepute ieșeau căciuli, bundițe sau cojoace. Dacă la început bundele și cojoacele erau albe, după apariția țesăturilor mai rezistente, acestea erau îmbrăcate pe dinafară cu un material rezistent, cumpărat din comerț. Pentru împodobirea bundelor se foloseau benzi de meșină colorată. Astăzi meșteșugul cojocăriei s-a stins, localnicii cumpărându- și haine
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și tărâțe de grâu. Din mâinile lor pricepute ieșeau căciuli, bundițe sau cojoace. Dacă la început bundele și cojoacele erau albe, după apariția țesăturilor mai rezistente, acestea erau îmbrăcate pe dinafară cu un material rezistent, cumpărat din comerț. Pentru împodobirea bundelor se foloseau benzi de meșină colorată. Astăzi meșteșugul cojocăriei s-a stins, localnicii cumpărându- și haine din blană din comerț. Dintre meseriași cojocari amintim pe Vasile Tabarcea, Vasile Vlase, Ninuța Hanu și Toma Tabarcea. INSTALAȚII TEHNICE Singura consemnare a prezenței
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a unei lumi decăzute, lipsite de idealuri ("Întunericul și vântul au dat de-a rostogolul copacii/ și-n locul stelelor așează întâmplări", Vechime). Tonul capătă uneori accente oraculare, poetul, sub impactul peisajului halucinant al suferinței universale, trăiește obsesiv coșmarul căderii: "bunda iernii-o să ne-ngroape,/ marea ne-o căra la fund.// Și pe-ntinderea opacă/ de cenuși, de scoici, de alge,/ antebrațul cât o cracă/ va da lemn pentru catarge." (Elegie). Metamorfoza în lumea vegetalului este departe de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
culoare regională, dar și o retorică fără greș. Despărțirea de lume a protagonistului (Înmormântarea lui Urcan) e prilej de revelație pătrunzătoare. Agonia omului „beteag”, dialogurile în jurul muribundului din „căsulia de bârne”, în care el se culcase „toată viața jos, pe bundă”, indiferența feroce a celor din jur, pregătirile de „comândare”, toate se înscriu într-o excelentă pânză cu resort etic-psihologic, comparabilă, ca acuitate, cu unele dintre cele mai bune scene ale lui Rebreanu. În Pavel Dan, [...] mort la treizeci de ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
-l supăra la picioare, Își Înveli În ele cu grijă picioarele până sus peste cioareci și, după ce-și trase opincile, le legă atent cu sforile cele puternice Împletite cu păr luat din cozile cailor. Își luă apoi șerparul și bunda după care se duse În cămară să-și caute ceva de merinde. O bucată de șuncă așa cam cât dosul palmei, aprecie el că i-ar fi de ajuns până la amiază când se va Întoarce acasă. Mai taie apoi două
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
badea Mitru Începu să Înghită bucătură după bucătură din slănină, ceapă și pâinea scoasă din cuptor numai cu o zi Înainte. Când termină, șterse cu grijă lama briceagului de cioareci, o Închise și o puse cu grijă În buzunarul de la bundă. Dădu apoi peste cap așa dintr-o dușcă Încă un pahar de palincă, se ridică și, după Încă două cruci, Îmbrăcă căputul cel gros, Își trase cușma pe urechi și o luă spre grajd, după ce Închise cu grijă ușa. Sanceul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de decizii colective, fiind un factor esențial al coeziunii sociale; − reducerea oportunismului, prin prisma faptului că apartenența la un grup social generează angajamente pe baze de reciprocitate și încredere, ca efect al interacțiunilor repetate la nivelul membrilor săi<footnote R.N. Bundă, „Capitalul social și dezvoltarea economică - un nou făgaș al viziunii instituționaliste”, Analele Științifice al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, Științe Economice, Tomul LII/LIII, 2005/2006, p. 233. footnote>. 2.2.1. Constituirea capitalului social În vederea efectuării de acte
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
Poate i-am văzut. Îmi erau cunoscuți, adică i-am recunoscut. Un fecior cam negricios, cu ochii negri, ducea în brațe o copiliță poate de doi ani, foarte frumușică și delicată. El însuși feciorul era bine îmbrăcat, pălărie neagră și bundă brumărie. Nu era fecior, nu era holtei; copila era a lui. O privea cu dragoste și-i cânta: Tata verde, mama neagră: Sărut mâna, cocă dragă! Cum a trecut el cu copila, s-a arătat și mama "neagră", un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce și grozav ar vrea să mă însățească acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
existența, în comună, a morilor de postav, numite „pive”, piua de sumani(e), dar, nu ne îndoim, că într-o perioadă mai îndepărtat trebuie să fi existat, deoarece principala „stofă” din care se confecționa îmbrăcămintea groasă, pe lângă cojoace și cojocele, bunzi și bundițe - toate din blana oilor - era pănura, abaua, care, pentru a putea fi folosită (să se împâslească, 212 să se îndesească, să capete rezistență și aspect) trebuia să fie dată la piua de sumane. Cu siguranță, au existat pive
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puț lângă care, dacă privește mai cu aspreală și cu interes mărit, vede o pată neagră, singura formă neacoperită de ninsoare, și, dacă își iuțește și mai mult uitătura, [...] descoperă, nu fără uimire, spatele și ceafa unui bărbat îmbrăcat în bundă și așezat la odihnă pe o buturugă. Nu-i poate vedea fața, dar simte că străinul îl așteaptă, acest simțământ îl străbate ca o fulgerare, făcându-l să se cutremure, da, totul se sfârșește aici, în acest stâlp de lumină
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
pruncii au rămas în urmă, în negura vieții, iar el a ajuns aici, în lumina morții. [...] Când mai are de făcut câțiva pași doar și este pe punctul de a da binețe, persoana necunoscută se ridică în picioare, își aranjează bunda și se întoarce cu fața spre el, înlemnindu-l”.
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
apropie. A adus mulți români din satul ei să muncească în Spania, să-și îmbunătățească viața, colabora, sprijinea și ajuta pe oricine venea cu vești de pe pământ românesc. În anul 2000, a apărut la Barcelona și un preot român, Aurel Bunda, pe care l-a ajutat, l-a îndrumat și l-a sprijinit pentru a ridica o biserică românească la Barcelona. Curând avea să se înalțe un lăcaș sfânt, o biserică românească cu hramul Sf. Gheorghe, în cadrul unei biserici catolice spaniole
Agenda2003-24-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281132_a_282461]
-
unui lăcaș pentru ca membrii - vreo 800 de români cu toții - să aibă poate singurul loc unde devin pe deplin credincioși. „Mi-au atras atenția, la slujba de Înviere, câțiva romi. Stăteau cuminți și păreau foarte pătrunși de cuvintele preotului. Părintele Aurel Bunda a pronunțat și câteva cuvinte în spaniolă, întrucât la slujbă lua parte și un reprezentant al Guvernului catalan. În societatea cealaltă, să-i zicem cel puțin elitistă, Ambasada Română de la Madrid sau Consulatul de la Barcelona încearcă să aducă ceva de
Agenda2003-24-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281132_a_282461]
-
cu vehicule cu o capacitate de 8+1 inclusiv conducătorul auto numai pe bază de autorizație. Pentru autorizații, precum și pentru alte informații suplimentare operatorii de transport interesați se pot adresa Bundesministerium für Verkehr, Bau und Wohnungswesen, e-mail: harald. benzler@ bmvbw. bunde. de, număr de telefon - 0049 228 300 1470, fax 0049 228 300 5366. ( C. V.) Titluri de stat Începând cu data de 8 noiembrie, sucursala timișoreană a C.E.C. va efectua - prin ghișeul propriu de pe Calea Torontalului nr. 2 A - tranzacții cu
Agenda2004-45-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283031_a_284360]
-
stagiu de pregătire muzical la Nagpur, India și acum este student la Oradea. Andrei Dascălu, armoniu și flaut, este student la Conservatorul de Muzică din Iași. Iulia Hărănguș cântă la voce și... clopoței. În fine, ultimul component al formației, Sorin Bundă, cântă la voce și tabla. Și el a avut norocul de a studia în India, la Academia de Muzică din Nagpur. Împreună, se dau pe Valurile muzicii. La toate concertele formației intrarea este liberă. Despre muzică Muzica indiană clasică își
Agenda2004-18-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282362_a_283691]
-
trap grăbit o mâță, desăvârșind tăcerea în care, susurând, saude liniștea. La asemenea vreme țăranii șed la foc și doar în răstimpuri ies ca să hrănească vitele. Câteodată două vecine se cheamă între ele. Apoi liniștea se înstăpânește iar. Zgribulind, cu bunda între umeri, de la cumătra trece drumul câte-o fetișcană. Cu palmele subsuoară, codana e fragedă și mlădie. Fără nici un rost, melancolia serii mă îndeamnă să mi-o închipui peste vreme. Fetele acestea cu boiul de jar lucesc doar o clipită
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
aur împletit în mii de cosițe. Și îngerul le-a spus: "Sînteți fără păcat. Fiți ca moșul vostru Adam și moașa voastră Eva, căci ați fost iertați de păcate." Și toți, flăcăi și fete, gospodari și neveste, și-au scos bundele și cămeșile și s-au împreunat de-a valma, printre dini și copii, mamă cu fiu, tată cu fiică, frate cu soră, și-așa au ținut-o, cu pupilele largi cât irișii ochilor, cu o sudoare limpede și-nghețată picurîndu-le
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Vasili luase la joc o bulgăroaică cu cozi împletite-n vârful capului ca un disc moale de vițe negre pe care putea pune ulciorul, și o juca atât de-nfocat, că nu pricepu când oamenii începuseră să-și dea jos bundele de pe ei, apoi pieptarele, să-și descindă brâiele, rămânând doar în cămeșoaie. Cu un curaj râzăreț, de care flăcăul nu apucă să fie uimit, își dăduseră jos și muierile fotele lor și-și desfăcuseră pletele, iar acum ciuguleau cu buze-ngroșate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
adună în grupuri care se îndreptau către biserică. Vecinul Petrache, cu pălăria neagră pe cap și ceafa tunsă la piele, își luase cămașă albă, necălcată, și scurta cu guler de miel care duhnea a dubală. Pe dedesubt purta, țărănește, o bundă roasă și-o flanea de lână. Prea scurți, pantalonii de doc albastru lăsau să i se vadă gleznele subțiri cu ouăle ieșite în afară. Călca pe ștaiful unor pantofi plini de noroi. Toată noaptea îl duruse un dinte și dis-de-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]