141 matches
-
mândrie nea’ Jănică. COJOCĂRITUL Această îndeletnicire se practica la nivelul atelierului rural. Blănarii lucrau cu pieile dughite 1 de către săteni sau le dugheau chiar ei înșiși, folosind pentru aceasta apă și tărâțe de grâu. Din mâinile lor pricepute ieșeau căciuli, bundițe sau cojoace. Dacă la început bundele și cojoacele erau albe, după apariția țesăturilor mai rezistente, acestea erau îmbrăcate pe dinafară cu un material rezistent, cumpărat din comerț. Pentru împodobirea bundelor se foloseau benzi de meșină colorată. Astăzi meșteșugul cojocăriei s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Se găsea oricând vreme pentru tors și țesut, pe lângă dereticatul făcut prin casă. Din răbdarea unor mâini harnice, se făcea veșmânt ales cu care mândrele furau privirile flăcăilor. Culori intense, de roșu și galben, aprindeau pe fundaluri negre și albe bundițe, ii, catrințe, bârnețe și năframe. Țăranii așteptau cu nerăbdare ca magia acestei nopți sfinte să izbăvească satul de spiritele rele și hâde. Și nimic nu era mai înspăimântător ca moroii care bântuiau prin case și ulițe. În cântec de bucium
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai purta atâta de grijă că n-ai să-l faci popă nici pe Sandu și nici pe Nuțu. Nevasta stinse apoi lampa, după ce verifică dacă ceasul a fost pus să sune la orele cinci, se dezbrăcă de prigitoare și bundiță și se așeză ușor lângă bărbat ca să nu-l trezească. Dă-te mai Încolo și nu mai sforăi atâta că trezești băieții! Bărbatul Îi făcu loc la pieptul lui și, după ce trase țolul să o Învelească, Întinse mâna noduroasă și-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
-i, măi frate, scrie tot ce-ți trece prin cap, că ei n-au posibilitatea să verifice, și până ce află că i-ai mințit, mai scapi de chinuri. * Un flăcău frumos și inteligent din Bucovina era greu chinuit. Avea o bundiță frumoasă. Își pusese în gând să evadeze. Mai întâi încercase să se sinucidă, înghițind niște ace ce le avusese ascunse în cutele bundiței. A fost surprins în momentul când le înghițise și, pus sub supraveghere, le-a eliminat într-o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mințit, mai scapi de chinuri. * Un flăcău frumos și inteligent din Bucovina era greu chinuit. Avea o bundiță frumoasă. Își pusese în gând să evadeze. Mai întâi încercase să se sinucidă, înghițind niște ace ce le avusese ascunse în cutele bundiței. A fost surprins în momentul când le înghițise și, pus sub supraveghere, le-a eliminat într-o săptămână pe toate, având fiecare la capete, niște gămălii ca de cerumen. Organismul le făcuse inofensive pe tot traseul tubului digestiv. Stătea în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
având fiecare la capete, niște gămălii ca de cerumen. Organismul le făcuse inofensive pe tot traseul tubului digestiv. Stătea în poziție lângă mine: Voi încerca să evadez dacă mă vor scoate la muncă. Îmi dai haina ta și-ți las bundița mea. Atât mi-a putut spune. Haina mea era de culoare gri, mai puțin bătătoare la ochi. Când a fost strigat să iasă la muncă, mi-a aruncat repede bundița și mi-a cerut haina. Livinski a observat. A doua
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
scoate la muncă. Îmi dai haina ta și-ți las bundița mea. Atât mi-a putut spune. Haina mea era de culoare gri, mai puțin bătătoare la ochi. Când a fost strigat să iasă la muncă, mi-a aruncat repede bundița și mi-a cerut haina. Livinski a observat. A doua zi m-a întrebat: De ce ți-a dat bundița? Nu știu, cred ca să n-o murdărească la lucru! Măi banditule, spune drept, că el a spus deja. De nu spui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
era de culoare gri, mai puțin bătătoare la ochi. Când a fost strigat să iasă la muncă, mi-a aruncat repede bundița și mi-a cerut haina. Livinski a observat. A doua zi m-a întrebat: De ce ți-a dat bundița? Nu știu, cred ca să n-o murdărească la lucru! Măi banditule, spune drept, că el a spus deja. De nu spui ce ți-a spus el, te omor! Nu știu, domnule; când a plecat mi-a dat bundița și-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a dat bundița? Nu știu, cred ca să n-o murdărească la lucru! Măi banditule, spune drept, că el a spus deja. De nu spui ce ți-a spus el, te omor! Nu știu, domnule; când a plecat mi-a dat bundița și-a cerut haina! Ba știi! El a spus că știi și tu de ce ți-a dat-o! Aduceți-l aici, să spună în fața mea! După două ore a venit cu haina mea, mi-a luat bundița fără să zică
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mi-a dat bundița și-a cerut haina! Ba știi! El a spus că știi și tu de ce ți-a dat-o! Aduceți-l aici, să spună în fața mea! După două ore a venit cu haina mea, mi-a luat bundița fără să zică ceva și a plecat înjurându-mă. Mai târziu, când m-au scos și pe mine la muncă, l-am văzut pe tânărul bucovinean, îmbrăcat cu bundița, murdară ca o obială. Lucra la ștaif; am fost să iau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
După două ore a venit cu haina mea, mi-a luat bundița fără să zică ceva și a plecat înjurându-mă. Mai târziu, când m-au scos și pe mine la muncă, l-am văzut pe tânărul bucovinean, îmbrăcat cu bundița, murdară ca o obială. Lucra la ștaif; am fost să iau niște piese de la ștaif: Mi-era teamă că ai spus. Dacă spuneai că aveam intenția să evadez, cred că mă omorau! După câteva zile nu l-am mai văzut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
inimaginabilă. Pentru nemțeni, venirea americanilor era comparabilă cu înfrigurarea cu care evreii îl așteptaseră, cândva, pe Mesia, pe Unsul Domnului Dacă binefăcătorii de peste Ocean și-ar fi făcut apariția, înfometații și deznădăjduiții aceștia ar fi așternut în calea lor toate bundițele, fotele, iile, sumanele și căciulile și ar fi căzut în genunchi înaintea lor, cu adâncă smerenie, ca în fața unei sfinte icoane făcătoare de minuni. Vin americanii? Era colacul de salvare, singura șansă de supraviețuire a unor ființe care nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
îndemn "să se știe". Am tipărit "Cronica de la Arbore" în mai multe ediții. La una dintre lansări, am trimis mașina Editurii să-l aducă pe moș Toader din Țara de Sus. Când a apărut, falnic, în ușa librăriei, îmbrăcat în bundiță tivită cu jder, un murmur de surprindere s-a prelins dintr-un capăt în celălalt al sălii: era cel dintâi țăran autentic invitat să-și lanseze o carte la Iași. Circulase și informația că are niscaiva "scame" la dosar: făcuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mamă, de traistă! Cu ea te-am crescut!”, i-a răspuns mama, „prompt și magistral”, susține pedagogul. Acest text-scenă al întâmplărilor vieții pus alături de cel referitor la plimbarea fiului universitar cu mama sa pe Bulevardul Copou, „gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci în picioare, măiestrit lucrate și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap”, etalează tocmai mândria pentru obârșia țărănească, bucovineană, a intelectualului care merge alături de mama sa. Chemarea amintirilor, purtându-i pe Dumitru
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
promenadă pentru locuitorii urbei - li se oferea întâlnirea cu un cuplu mai puțin obișnuit. Un tânăr blond, înalt, zvelt, elegant îmbrăcat ducea la braț o femeie corpolentă, matură, de vârstă greu de identificat, cu obraji rumeni, gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci măiestrit lucrate în picioare și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap. De umărul drept îi atârna o trăistuță artistic țesută, pe care o purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
trecut la Scoala Financiară și de Comerț, la Școala de cooperație, la Liceul agricol sau la Silivica. Până în 1949 toți elevii din liceul nostru am avut număr matricol care era obligatoriu și trebuia să fie bine cusut pe haină sau bundița, la cei care purtau costume naționale, în caz contrar, nu puteai trece de controlul de la intrarea în liceu, fiind considerat absent în ziua respectivă. În perioada anilor 1945-1946 și chiar mai tarziu, numărul elevilor din clasa a opta de liceu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
m-a strigat lângă el, în banca întâi, din mijloc. M-am uitat în jur, o mulțime de băieți și fetițe. Care mai de care mai frumușei. Ce-i vorbă nici eu nu eram mai prejos. Aveam cămașă cu altiță, bundiță cu prim de astrahan și-o cătrincioară țesută cu fir argintiu și bete roșii ca macul. Mama mi-a împletit părul în codițe, strâns, că-mi simțeam fiecare fir din cap. Eu mi-am luat diademă cu funde albe, mari
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
alte părți dezordine și scandal. Nouă ne plăcea mult să mergem la bal. Sora mea Oltea, fiind cu patru ani mai mare, avea tot dreptul să participe. Uneori o însoțea mama, iar alteori mă trimitea pe mine (să-i țin bundița când dansa). S-a-ntâmplat ca de Sf. Ilie să nu o poată însoți mama. Spre "supărarea" mea. Abia așteptam să mi se ivească o asemenea ocazie. Din timp ne pregăteam costumele naționale, mărgelele și pantofii de lac. La Frătăuții-Vechi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lua de nas. Nu plecam până nu-mi dădea și mie o hrincă bună. Doamne cu bună mai era! Bineînțeles că n-o puteam mânca pe toată... dar nici înapoi n-o dam, căci mi-era rușine. O ascundeam sub bundiță și-o luam acasă. Țin minte, că, odată mama a văzut o bucată de pâine coaptă pe bufet și m-a luat la rost: De unde ai adus pâinea? Nu-i a mea! Mințeam eu cu ochii în pământ. Ba să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de o frumusețe deosebită) și Maria. Pentru mine Viorica conta foarte mult. Ne împărtășeam toate secretele, doleanțele, ne jucam împreună și ne țineam mai mândre față de celelalte colege (lucru ce l-am regretat mai târziu). Țin minte că avea o bundiță pe care cojocarul Verigă i-a făcut-o cu prim lat negru și creț și cu flori mărunte și dese (într-o multitudine de nuanțe). Am îndrăgit tare mult bundița ei și când venea la noi totdeauna o îmbrăcam și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
l-am regretat mai târziu). Țin minte că avea o bundiță pe care cojocarul Verigă i-a făcut-o cu prim lat negru și creț și cu flori mărunte și dese (într-o multitudine de nuanțe). Am îndrăgit tare mult bundița ei și când venea la noi totdeauna o îmbrăcam și eu. Tata văzând ce mult îmi place această bundiță, l a chemat pe cojocar să-mi ia măsuri și să-mi facă una la fel. Viorica, fiind de față, mi-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu prim lat negru și creț și cu flori mărunte și dese (într-o multitudine de nuanțe). Am îndrăgit tare mult bundița ei și când venea la noi totdeauna o îmbrăcam și eu. Tata văzând ce mult îmi place această bundiță, l a chemat pe cojocar să-mi ia măsuri și să-mi facă una la fel. Viorica, fiind de față, mi-a sugerat ca bundița mea să fie și mai atrăgătoare ca a ei. La gât și în față să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
venea la noi totdeauna o îmbrăcam și eu. Tata văzând ce mult îmi place această bundiță, l a chemat pe cojocar să-mi ia măsuri și să-mi facă una la fel. Viorica, fiind de față, mi-a sugerat ca bundița mea să fie și mai atrăgătoare ca a ei. La gât și în față să-mi pună prim brumăriu lat și cu ondulații. Cojocarul a fost de acord, doar c-a adăugat ceva în plus la preț. Eu am constatat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Noi. Copiii: Aurel și Modest, au urmat Școala Normală de Învățători, de la Șendriceni, în frumoasele lor costume naționale. Mama fiind o gospodină desăvârșită le cosea niște cămăși cu "pui lați", domnești, cu bumbac negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul. Erau mereu îngrijiți, curați și cu câte o carte subsuoară. Au profesat o viață la Școala elementară din centrul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai țesea brâie și catrințe (cu mătase și fir) pentru noi și chingă pentru tata. Când se tăiau, de Paște mieii, pieile lor erau dubite (tăbăcite) de mama și din ele, cojocarul satului, Verigă Ion, făcea căciuli tatei, prim pentru bundițe și cojoace. Toamna, după tăierea cârlanilor, pieile se foloseau în întregime pentru bonduști și cojoace (pentru toată familia). Când am mai crescut, la bundițe, aveam și dihori (care erau foarte scumpi). Mama avea cheptar lung, cu dihori mulți (în față
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]