14,936 matches
-
marche arriere"! - Haideți să mai rămânem în sfera familiei dumneavoastră. Cum era ea? - Am un bunic matern - cel din fotografia de pe perete. A participat în 1877-1878 la cucerirea redutei Grivița - colonelul - atunci maiorul - Eftimie Ulescu. Se căsătorise cu Smaranda Semeșescu, bunica mea, înainte cu puțin timp de mobilizare; iar de pe front însurățeii au purtat aproape zi de zi un dialog epistolar foarte interesant. Andrei, fiul meu, exact în l977 (coincidență!) a tipărit - firește, la Editura Militară - emoționanta corespondență din l877 dintre
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
de la părinți, aceeași vîndută de fiu vreo 50 de ani mai tîrziu), cu umoruri negre cauzate de murdărie, zgomot, mitocănie (deși, într-un sfîrșit, găsise și vînzătoare care să răspundă la bună-dimineața), Livius Ciocârlie se întoarce cu &comp. în Mehadia bunicilor paterni, în Butoieștii soției T, unde-și petrec vacanțele, la vîrsta copilăriei, fiicele Corina și Alexandra, în vremurile studenției și ale armatei. Pentru cititorii lui Livius Ciocârlie, sînt locuri, nume, împrejurări de care-a mai auzit (autorul are grijă totuși
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
Constanța Buzea În vremea bunicilor, nu era bucătărie de țară fără lozinca la modă, brodată cu "Într-un coș cu viorele/ Șade două păsărele...", semn că tot omul iubitor și sensibil intra obligatoriu în rezonanță cu poezia vieții, fără să se streseze câtuși de puțin
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
Europa se lucrează febril la traducerea și editarea acestui best-seller. Memoriile Premiului Nobel columbian, concepute ca o trilogie, debutează cu acest volum de aproape șase sute de pagini, care descrie copilăria, adolescența și o parte din tinerețea scriitorului, începînd cu viața bunicilor lui din partea mamei; continuă cu povestea iubirii pasionate a părinților săi, dezvăluind apoi cum a simțit, adolescent fiind, chemarea către scris. Volumul se termină cu anul 1955, cînd își publică cel dintîi roman La hojarasca ("Frunzele uscate") și pleacă în
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
îmi spuse cu felu-i ceremonios obișnuit: - Am venit să te rog să mă însoțești să vînd casa. N-a fost nevoie să-mi spună care, nici de unde, fiindcă pentru noi nu exista decît o casă pe lume: casa bătrînească a bunicilor din Aracataca, unde am avut norocul să mă nasc și unde n-am mai locuit de la opt ani. Tocmai renunțasem la facultatea de drept după șase semestre, pe care le-am destinat mai cu seamă cititului a tot ce-mi
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
aceea de a-si rescrie continuu istoria personală, în scopul de a (se) convinge că e special: moartea Valentinei (iubita din adolescență) în cadrul evenimentelor din decembrie '89 de la Timișoara, 'aventurile' cu Nora sau amintirile mai vechi (copilăria petrecută în satul bunicilor, cu excelentele episoade de constituire a sentimentelor de vinovăție); la fel, inventarul modificărilor produse de el - ca un adevărat creator capabil să dea realitate celor mai incredibile scenarii - în același sat, după seria crimelor etc. Lui Mihai Goțiu îi reușesc
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
șarpelui ale lui Iureș, "umbra"ceaușismelor pe pereți și, peste toate, minutele de întuneric coborîte peste toți, ca în vremurile "bune". Sigur că Bucureștiul meu are și zone minunate, ca al fiecăruia. Sigur că în acel oraș o întîlnesc pe bunica mea și poveștile ei universitare extravagante, pe doamna Mareșal Averescu care o adora, toalete și baluri, biblioteci și veselă de Rosenthal, descompletată azi, dar și strigătele isterice ale femeilor din blocurile copilăriei mele, și cozile la carne, și frigul, și
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
și bonetă, ca și Marilena Chelaru (dealtfel o artistă foarte bună) de la "Surprize, surprize", corpolentă, cu papuci de plastic și șorț, femeie de serviciu tipic "socialistă", cu gură mare, curioasă, târând o mătură (chiar dacă apăruse... aspiratorul). La "Acasă"abia terminase "Bunica"Monica Ghiuță emisiunea ei, unde gătea singură, ne dicta și rețeta că a apărut "Îndrăgostiți în bucătărie", unde o logodnică nepricepută e învățată de VIP-uri cum se face o friptură, dulceață, o salată etc. La TVR2 Petrișor Tănase este
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
șase luni și unsprezece zile avea să moară în aceeași poziție, înnebunit și repudiat în urma scandalului public din pricina Laurei Farina, și plîngînd de furia de a muri fără ea. (din volumul Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet, în curs de apariție într-o nouă traducere la Editura RAO).
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
dar care pare să fi fost "visul român" acum trei veacuri. Să se fi schimbat el în cursul istoriei? Literatura ce avea să vină nu o dovedește. Cel mai dorit lucru rămâne "veselirea" în lunci, codri, sate, hanuri, cafenele, casa bunicilor, "mânăstire maici"... și întotdeauna mecanismul norocului înșelător se repetă, căci vine un trimis al istoriei, se taie capete, se ridică în prăjini și se aruncă în mare... Să se fi schimbat "visul român" astăzi? Rămâne de văzut. Dar să ne
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
șoaptă trimițând explicit la cartea lui Stelian Tănase Acasă se vorbește în șoaptă. Prima experiență care a zdruncinat percepția mea de societate autohtonă normală s-a consumat prin clasa a treia. Pionier de frunte, cu "origine sănătoasă", datorată în special bunicilor, am fost "selectat" pentru a merge într-o tabără internațională. Undeva lângă Moscova... Chemat la școală împreună cu mama. Ascultăm împreună perorațiile tovarășei de la sector în legătură cu grija partidului și guvernului pentru tinerele vlăstare. Se cere o fotografie a copilului. Bănuiam că
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
dimineață mă înfruntam cu guvernante, profesori, profesoare care se luptau să mă învețe limbi străine, româna, matematica, pianul și cîte altele. ș...ț Ceaiurile, dineurile, vizitele și contravizitele se țineau lanț. Comme c'est ennuyeux de s'amuser!", exclama uneori bunica. Ele se oboseau doar cicălind slugile, în total opt. ș...ț După-masă, grand-papa se ducea la Intim-Club, unde se întîlnea cu alții, care nici ei nu făceau nimic. Erau moșieri sau mari proprietari de imobile, care încasau doar chiriile și
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
fără repaos, deși loisirul e nesfîrșit. Mereu este loc de o anecdotă, de o bîrfă, de o întîmplare în familie. Și, peste toate astea, mai era și război, din cînd în cînd. După moartea bunicului, prin anii '20, mama și bunica deschid safe-ul păstrat la loc de cinste în biroul șefului casei. Nu găsesc decît foarte puțini bani, un vultur imperial și... cîteva poze licențioase: "Grăsani mustăcioși, în izmene și jartele, se luptau cu persoane durdulii în chiloți bufanți cu
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
grijă după căderea regimului nazist. Copil fiind, Gottfried a văzut un film despre ororile petrecute în Germania de după 1933. A încercat să aibă o discuție cu tatăl său, dar n-a izbutit. Și mai refractară clarificării lucrurilor s-a arătat bunica lui Gottfried, Winifried, nora lui Wagner și apropiată a Führerului care, în 1930, o și ceruse în căsătorie. Chiar dacă Winifried a preferat să rămînă o Wagner și nu să devină o Hitler, între Führer și familia de la Bayreuth s-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
peste scrisori, fotografii, acte ș.a. Unele descoperiri sînt extraordinare. Imediat după 1945, la Bayreuth a fost instalat comandamentul american al trupelor de ocupație. Micuțul Gottfried a deschis ochii asupra steagului american și a auzit de nenumărate ori, salutul pe care bunica, tatăl și unii dintre invitații lor și-l adresau: "Trăiască USA!" A aflat mult mai tîrziu că salutul era rostit de ziua nașterii Führerului și era codat: USA nu însemna United States of America, așa cum credea copilul din el, ci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
îl ascultă depunînd mărturie pentru acuzare și relatîndu-și detaliat trădarea într-un proces care trimite fără umbră de îndoială la Rajk. Bunicului această trădare îi aduce moartea, precedată de obsedanta întrebare "Să fi greșit eu?"; decesul, puțin mai tîrziu, al bunicii îl aduce pe băiat în situația de a intra într-un orfelinat al partidului, în care se formează "oameni noi" cărora le e interzis să vorbească sîmbăta și duminica. Dar Simon e, poate, salvat; înainte de a muri, bunicul i-a
Istoria într-o țară mică by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15212_a_16537]
-
Asemenea bătrânului paznic de cimitir din Crima Olgăi Arbelina care istorisește, precum ghidul de piramidă, povestea celor aflați sub pietrele tombale, asemenea compozitorului care se întoarce, bătrân, din Gulag, în Muzica unei vieți, octogenara Charlotte din Testamentul francez (în carte, "bunica autorului"), intrată pe la 1900 ca institutoare în Rusia "în care e ușor să intri, dar e imposibil să mai ieși", suportă acolo tot secolul XX. Războaie, revoluții, crime staliniste, gulaguri, tarele "originii franceze imperialiste": peste tot și prin toate păstrând
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
și rescrise de Makine, în altă cheie. După destrămarea Uniunii Sovietice, povestitorul, adult acum, ajunge să cunoască adevărata Franță. întâlnește și aici umilințe, îi e refuzată cetățenia, dar un vis nu-l părăsește: acela de a-și aduce la Paris bunica. Apelează la bogătași din noua mafie rusească, face sacrificii, închiriază o locuință... bunica nu mai vine însă, e prea bătrână și bolnavă. îi trimite un plic din care tânărul află că de fapt el e rus sută la sută, că
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
acum, ajunge să cunoască adevărata Franță. întâlnește și aici umilințe, îi e refuzată cetățenia, dar un vis nu-l părăsește: acela de a-și aduce la Paris bunica. Apelează la bogătași din noua mafie rusească, face sacrificii, închiriază o locuință... bunica nu mai vine însă, e prea bătrână și bolnavă. îi trimite un plic din care tânărul află că de fapt el e rus sută la sută, că mama lui a murit în lagăr și că ea, Charlotte, pe atunci tot
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
pe spectator să reflecteze la această posibilitate, copilul va putea alege orice cale, nu neapărat cea mai fericită... L.V.R.: Am citit de curând cartea prozatorului german Bernhard Schlink, Cititorul. Se vorbea acolo despre o problemă mereu actuală, vina părinților, a bunicilor care au pactizat sau au acceptat pasivi nazismul, o vină pe care generațiile actuale o mai resimt. Păstrând proporțiile, ce spun generațiile tinere din Japonia despre ororile făcute în timpul războiului de japonezi? D.F.: În Germania de obicei părinții și bunicii
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
mergînd pe firul biografiei transformate-n ficțiune a lui Oscar Rohrlich, devenit Radu Cosașu printr-un ultim exercițiu de enigmist amator, la ceva vreme după ce enigmistica fusese interzisă de frica spionilor. Grăjdar schimbul doi o are-n centru pe inenarabila bunică a naratorului, venită să-și vadă nepotul în armată (la cavalerie, în același loc unde-și făcuse stagiul militar și tatăl lui) și însoțindu-l pe acesta la seviciul de noapte, în grajdul cailor (Trafalgar, Romișor, Nabucodonosor, Desdemona, Matador, Vrăbiuța
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
de cei doi și publicată de editura Tritonic s-a născut tocmai din activitatea lor didactică: Istorie la firul ierbii e o culegere de mărturii orale realizate de studenții anului II de Jurnalism, de cele mai multe ori printre membrii propriei familii - bunici, străbunici, apoi vecini și prieteni de familie. Subiecții au între 70 și ceva și peste 100 de ani, sînt majoritar femei (poate pentru că media de vîrstă e mai ridicată în rîndul lor, poate pentru că intervievatorii sînt ei înșiși predominant tinere
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
rău dacă s-ar abține să facă reclamă la motociclete chinezești în calitate de șef al statului român. Ca să nu mai vorbim că încîntarea bătrînelului din poza pe care au publicat-o mai toate ziarele centrale are ceva care amintește de extazul bunicilor care se joacă cu trenulețul electric al nepoților. Reproducem două titluri: JURNALUL NAȚIONAL: “Nea Nelu cu motor!” ROMÂNIA LIBERĂ: “Iliescu și-a tras motocicletă”. EVENIMENTUL ZILEI n-a publicat poza pomenită, în schimb l-a acuzat de minciună pe dl
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
soția unui actor atît de special și de carismatic, Ștefan Tapalagă, regizoare, absolventă a promoției 1956 a I.A.T.C.-ului, colegă cu Radu Penciulescu, Lucian Pintilie, Valeriu Moisescu, mama Irinei, prietenă, partener în discuții despre cărți, oameni și vremuri, bunica lui Ștefan mic, Sanda Manu poate privi cu senitătate și cu tandrețe în urmă. Are ce vedea! Am petrecut și eu multe ore și zile și nopți împreună cu Sanda Manu. I-am studiat devotamentul absolut în ideile și în oamenii
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
din Vorbește cu ea; cei care-i cunosc filmografia în amănunțime le vor mai fi recunoscut pe alte două dintre veteranele sale: Loles Leon ( sora Victoriei Abril în Atame), aici în rolul unei moderatoare de televiziune abuzive, și Chus Lampreave ( bunica din Ce-am făcut ca să merit asta?) în chip de portăreasă curioasă ( care portăreasă nu e curioasă?) ce rostește o replică antologică: atunci cînd Marco - prietenul infirmierului Benigno, închis pentru a o fi violat pe Alicia - se duce la casa
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]