139 matches
-
nord, Sudul e sud ! Noi nu suntem nici de colo, nici de dincolo. Ziua plecării. Întâmplător, Herta era de tură. - Ați avut mare noroc ! Nu a plouat. De unde să știe ea ce relații am SUS ! Ieșim demni pe ușa hotelului. Bura. Ajungem la aeroport. Începuse diluviu. Ce umbrelă, ce glugă ! Totul zbura. Ne era frică că nu decolează airbus-ul ! Ne-a șuierat glonțul meteo pe la ureche. A meritat. Eram doar la Berlin, unde s-a tras și au tras din
BERLIN, SCHNELL, SCHNELL! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342552_a_343881]
-
însă observă un microbuz care staționa în apropiere. Privi spre ceas. Mai era o jumătate de oră până la plecare. Traversă și începu să se plimbe prin fața hotelului. Nicăieri, nicio bancă. Curând începură să apară și călătorii. Așteptau cu toții în picioare. Bura. În colțul străzii, un afiș cât silueta unui om aținea calea trecătorilor. Cu un zâmbet salvator întins pe tot obrazul, eligibilul îi încuraja îndemnându-i cu un sloganul lăbărțat, să fie mândri. Iritat, Platon îl contemplă un timp, apoi se
CEAȚA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342751_a_344080]
-
zestrea cântăreților de azi ai Dobrogei magnifice comori spirituale în care bate inima muzicii folclorice izvorâte din dragostele zilelor bune și rele ale ei. Comorile acestea de cântece populare mângâie părul blond al grâului din câmpiile cu dropii. În ele burează aburii Dunării, vuiește marea, plesnesc peștii și lotcile, iar pescărușii și egretele rostogolesc pale și umbre, lebedele și nuferii înfloresc fluviul, pe când oglinda de sus scânteiază peste țara frumoasă, cu Dunăre, Mare, Șes și Carpați...! Folclorul Dobrogei are depuse în
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
intacte. La Tulcea, ori e bucurie, ori e supărare, ori sunt amândouă. Nu a fost, nu este și nu va fi un gol muzical în Tulcea, cum nu a fost, nu este și nu va fi în istoria Dobrogei întregi. Burează mărunt asupra Dobrogei cu doruri, iubiri și cântece, nu de acum, de milenii. Dar astăzi cântă de brodează cu melodii, Georgeta Nichifor! E o solistă de muzică populară la Ansamblul folcloric „Baladele Deltei”. Broderia aceasta e din borangic sufletesc și
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
NOIEMBRIE Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Noiembrie Cristina Pârvu Noiembrie iar, câtă ploaie... Frunzele tot cad neîncetat. Pământul de frig se îndoaie, De ploaie s-a încovoiat. Și iarăși burează-ncontinuu, Ferestrele-mi sunt tot în lacrimi. Tristețea ne crește asiduu, Instalând iar gerul în inimi. Și tot ploua de trei zile, Dorul de tine mă-ngheață. Chiar de cresc ghețari în mine, Dragul de tine-i dezgheață. Referință Bibliografica
NOIEMBRIE de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378007_a_379336]
-
la sânul toamnei pădurea, căldura se risipea și începea a se răcori țara, ca un cuptor din care se scosese pâinea crescută peste tăvi și rumenită, rămânând cu gura căscată, pe care ieșea aerul cu arome și tot mai neîncălzit! Bura și se oprea, apoi bura iar câte un pospai de rouă cu soare și umbre, iar păsărelele se răreau, căci se coceau strugurii, cădea frunza, secau venele arborilor, se arămeau nucile, se-ngălbeneau lucios gutuile...! Venea toamna! Sărbătorească toamnă, ofrandă
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
se risipea și începea a se răcori țara, ca un cuptor din care se scosese pâinea crescută peste tăvi și rumenită, rămânând cu gura căscată, pe care ieșea aerul cu arome și tot mai neîncălzit! Bura și se oprea, apoi bura iar câte un pospai de rouă cu soare și umbre, iar păsărelele se răreau, căci se coceau strugurii, cădea frunza, secau venele arborilor, se arămeau nucile, se-ngălbeneau lucios gutuile...! Venea toamna! Sărbătorească toamnă, ofrandă sufletească pentru cea mai frumoasă
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
de neguri Sub Luceafăr se întrec în vorbe și în opuri vrac Rătăciri căutări pale mimări pastișe seci versuri trânde surde oarbe Critici emfatici poeți cu nemăsură găunoșenii aurite Otrăvitori bureți șerpești vâsc de fațadă Grămezi de lauri edilii-mpart burează. Unde ești Hyperion să-i vezi sterili narciși sisifi de goluri Cum spre piscu-ți scări de aur ancorează? Cum analfabeții te hulesc prin tabloide și bâlbe de gângave invidii; Numele tău e un premiu vânat cu lassoul cu bazuka laserul
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
solemnitate în poezie. Gravitatea, solemnitatea găsesc însă altă cale pentru a ajunge la suprafața versurilor: „Un gol istoric se întinde”; „E toamnă, e foșnet, e somn... Copacii, pe stradă oftează; E tuse, e plânset, e gol... / Și-i frig, și burează...”; „Barbar cânta femeia-aceea”; „O poemă decadentă, cadaveric parfumată”; „Și-n toamna asta udă, mai putredă ca cele ce s-au dus / Când vântul va boci, din nou, la cei de jos, la cei de sus -/ La geamul tău, în spaima
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Mai complicat va fi cu administrația financiară a orașului Timișoara, unde o seamă de suflete trebuiau îmblânzite. Și nu erau toate simțitoare la sunetele poeziei." Până la urmă, "Tata Oancea" îl convertește la literatură pe un funcționar de la administrația financiară, Simeon Bura, îndemnându-l să scrie el însuși și închinându-i apoi ode de genul: " Căci prin scris lățești în lume Cinstea, Munca și Cultura/ Și-astfel treci în nemurire, Domnule Simeon Bura!" Cu fină intuiție artistică, Cornel Ungureanu nu compune portretul
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
la literatură pe un funcționar de la administrația financiară, Simeon Bura, îndemnându-l să scrie el însuși și închinându-i apoi ode de genul: " Căci prin scris lățești în lume Cinstea, Munca și Cultura/ Și-astfel treci în nemurire, Domnule Simeon Bura!" Cu fină intuiție artistică, Cornel Ungureanu nu compune portretul personajului său într-un registru stilistic exclusiv burlesc. El adaugă și o notă de dramatism autentic, reproducând, de exemplu, o mărturisire a lui Petru E. Oance care, dacă ar fi fost
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
îl reproduce Herodot pentru Prut, desigur numele traco-dacic, este foarte apropiat de cel actual: Porata (Istorii, IV.48), în timp ce mai târziu, grecii l-au numit Pyretos. În timpul invaziei pecenegilor, istoricul bizantin Porfirogenetul (secolul X) îl consemnează sub numele deformat de Burat. Nistrul este descris de un geograf autohton, Demetrios din Callatis, în secolul III î.e.n., sub numele de Tyras, pe care îl purta și colonia milesiană de la gura sa (Cetatea Albă de astăzi). În secolul IV e.n., Ammianus Marcellinus îl numește
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
veșnic... Singur, singur, singur, Vreme de beție - I-auzi cum mai plouă, Ce melancolie! Singur, singur, singur... Nervi de toamnă E toamnă, e foșnet, e somn... Copacii, pe stradă, oftează; E tuse, e plânset, e gol... Și-i frig, și burează. Amanții, mai bolnavi, mai triști, Pe drumuri fac gesturi ciudate - Iar frunze, de veșnicul somn, Cad grele, udate. Eu stau, și mă duc, și mă-ntorc, Și-amanții profund mă-ntristează - Îmi vine să râd fără sens, Și-i frig
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
mai bolnavi, mai triști, Pe drumuri fac gesturi ciudate - Iar frunze, de veșnicul somn, Cad grele, udate. Eu stau, și mă duc, și mă-ntorc, Și-amanții profund mă-ntristează - Îmi vine să râd fără sens, Și-i frig, și burează. Seară tristă Barbar, cânta femeia-aceea, Târziu, în cafeneaua goală, Barbar cânta, dar plin de jale, - Și-n jur era așa răscoală... Și-n zgomot monstru de țimbale Barbar, cânta femeia-aceea. Barbar, cânta femeia-aceea... Și noi eram o ceată tristă - Prin
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
se desfășoară, lărgește orizontul, cuprinde tot, și pe tine deodată. Ochii lui Mini, în ceață, își deschideau parcă miezul pentru a reflecta și ocroti în ei acea minune și buzele le ținea deschise ca pentru un cuvânt și le umezea bura ca un suc. Trebuia să treacă prin grădini. Acolo se petrecea o feerie a negurei. Era miragiul fabulos al gradinei în pânza ceței, apoi răsfrângerea imaginei străvezii furată de ceață în apă. Cerul, limpezit deasupra pâclei joase, se aplecă și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
s-ar desface în cruce. Și poate mai sunt și altele, mai departe, dar nu le vedem de aici. - S-o luăm din loc, șopti Iliescu, după ce mai cercetă o dată cerul. Să nu ne apuce ploaia. N-a început să bureze decât după ce-au ajuns în șosea, și au traversat-o ca să nu-i ajungă din urmă camioanele rusești. Umblau la vreo două sute de metri, pe un drum îngust, paralel cu șoseaua. - Dacă se întețește ploaia, șopti Iliescu la o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Mașinile erau Rolls-Royce-uri negre, cu motoare silențioase și, în timp ce goneau pe străzile suburbiei de nord, se uita pe fereastră simțindu-se confortabil și privilegiat. Era o zi cenușie, deasupra Glasgow-ului se coborîse o pleoapă de cer cenușiu și din ea bura subțire. Au ajuns la cimitirul municipal, atît de precis situat la marginea orașului, că pe trei laturi era înconjurat de cîmpii. La poartă au trebuit să aștepte. Mașinile au oprit în spatele mașinilor altei înmormîntări. După o vreme, mașinile din față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de pândă Și prin fereastă el privea duios, Cu o lumină dulce, tristă - clară, Să vadă umbra-i albă și ușoară. A doua zi el se făcu o ploae, 250În tact căzîndă, aromată lin, Și din ferești perdelele le-ndoaie Burând prin țesăturile de în, Pătrunde iarăși în a ei odaie, Preface-n tânăr sufletu-i divin: 255El stă frumos sub bolțile ferestii Purtând în păr cununa lui de trestii. Blond e - azi și părul lui de aur moale Pe umeri
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
unde o vede Și-n cărare îi răsare De la creștet la picioare; Ochii negri - ntunecoși I se uită mângâioși, În păr negru stele poartă Dară alba față-i moartă, Ori se face nor de ploaie Care cade în șiroaie Și burează - așa de lin Prin perdelele de în; Și-n fereastră ca-ntr-un prag Se arată nalt și drag Cu păr lung de aur moale Și cu ochii plini de jale. Trestia l-încununează, Hainele îi scânteiază, Haine lungi și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a Africii împlinirea destinului inclement. Peregrinările lui Cato sunt punctate de împușcături și moarte. Viața este scurtă și violentă în zona de frontieră. Marie, fermiera bură, este salvată de Cato de la moarte după ce frații ei sunt uciși de zuluși. Caravana bură căreia i se alătură și ei este, la rândul ei, distrusă de zuluși. O patrulă engleză este nimicită de războinicii africani. Totul este dezolare și sânge. Africa lui Milton Cato este și această Africă ce palpită dincolo de epiderma accesibilă europenilor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și sunt foarte bune. Au gustul de demult. Cât de demult ? Bărbatul părea să aibă în jur de treizeci de ani. A, da, demult înseamnă înainte de revoluție. Erau copii, totul părea bun pe atunci, așa puțin cât era. O tul bură îndemnul neașteptat și, pentru a nu părea nepoliticoasă, făcu loc și amandinei pe tavă. Apoi căută o masă liberă și își aranjă farfuriile cu gândul la privirea bolnavului. La urma urmei, de ce să-i spunem bolnav ? De ce boală suferea ? Să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un al doilea Eldorado. Aceștia sînt numiți colectiv uitlander, adică "străini" (în germană outlander, în germană Ausländer). Speriat de proporțiile imigrației, guvernul din Transvaal al lui Ohm Kruger adoptă o lege prin care "străinilor" nu li se acordă nici cetățenia bură, nici drepturi electorale. Tratamentul discriminatoriu al burilor aplicat "străinilor" (aproape toți britanici) l-a determinat pe Cecil Rhodes, guvernatorul-general al Coloniei Capului, încurajat de ministrul Coloniilor Joseph Chamberlain și de Înaltul Comisar pentru Africa de Sud, Sir Alfred Milner, să monteze un
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Că norii negri de ploaie dispăruseră, la fel ca și norii negri din sufletul meu. Cred că e și un cântec pe tema asta. Cu toate astea însă, în viața reală lucrurile n-au stat chiar așa. Afară continua să bureze. Dar ce mai conta. M-am trezit tot la crăpatul zorilor și am hrănit-o pe Kate. Mi-am inspectat sentimentele cu oarecare teamă, așa cum îți inspectezi cu limba gingia din jurul dintelui care te doare. Și am fost încântată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Beethoven-Mahler/Azoiței/ Wolters - Corina BURA un caracter mai robust, mai festiv, a fost gândit în același spirit, departe de orice tentație virtuoză, tocmai pentru a nu risipi cu totul atmosfera deja creată. Totuși, conform tradiției din epocă (păstrată cu gelozie în contemporaneitate) Beethoven a lăsat
Beethoven-Mahler/ Azoi?ei/ Wolters by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/83457_a_84782]
-
Profesională ( D.F.P.P. ) din cadrul C.C.I.A.T. organizează pentru perioada 13-15 decembrie 2005, la sediul Centrului Regional de Afaceri, cursul sub genericul „Sistemul de management de mediu în conformitate cu ISO 14001: 2004 (SR EN ISO 14001: 2005)“, ne-a declarat dna Steluța Bura, directorul D.F.P.P. Pentru a fi eficace, managementul mediului trebuie integrat în managementul general al organizației. Standardul internațional ISO 14001: 2005 „Sisteme de management de mediu. Cerințe cu ghid de utilizare“ oferă organizațiilor din întreaga lume, de orice tip și mărime
Agenda2005-49-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284454_a_285783]