659 matches
-
si a îndrăgitului papă venit din Estul comunist, Ioan Paul al II-lea, a strâns o mulțime de pelerini, pe toată Via Conciliazione, în afară Pieței Sân Pietro, ba chiar Piața Navona, dincolo de Tibru, a fost arhiplina. La fel pomenitele „burguri”. Ecranele imense au permis participarea, inclusiv a românilor, la un eveniment istoric.
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
de lucrări în ulei și acuarelă pot fi admirate în această perioadă în spațiul de la parterul Primăriei Sibiu, Str. Brukenthal nr. 2. Autorii tablourilor sunt doi arhitecți din Sibiu - Ion Ene și Cornelia Țuglui - , care expun pentru prima oară în burgul de pe malul Cibinului, scopul lor fiind de a arăta sub multă culoare realitățile și detaliile misterioase ale locurilor în care trăim. Prezentarea artiștilor și a operelor acestora a fost făcută de dr. critc de artă - Olimpia Tudoran, de arh. Mircea
Spații istorice vazute de arhitecți [Corola-blog/BlogPost/98482_a_99774]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > NĂLUCA DIN MARE Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 1916 din 30 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mai bine părăsit decât uitat în burgul ăsta rătăcit, mareea asta cerne iluzii ascunse în nisip tihnit, eu, smintit, mă scald cu tine în fiecare dimineață, am sentimentul că mai ești în astă tristă-mi viață, cai roșii aleargă pe cerul care arde în noapte, sânii tăi
NĂLUCA DIN MARE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381618_a_382947]
-
în șoapte, tu ești femeia mea iubită, indiferent de anotimpuri, ești armonia valsurilor vieneze peste timpuri, și pleci în valuri fără mine, năluca mea marină, eu, marele nebun, mai, cred c-o să mai vină... Mai bine părăsit decât uitat în burgul de sfârșit, iluzia că mai exiști îmi macină tristețea, liniștit! Referință Bibliografică: NĂLUCA DIN MARE / Nicolae Nistor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1916, Anul VI, 30 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nistor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NĂLUCA DIN MARE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381618_a_382947]
-
spuma lor de acasă, oferă, seară de seară,bavarian blues și recital de recital. Am “migrat” la București și la Timișoara. A fost și acolo mare succes. Cultura brașoveană și germană, spiritul bavarez au cucerit și cetatea lui Bucur și burgul de pe Bega. Pentru că Oktoberfest înseamnă și seri multiculturale, dansuri bavareze, parada costumelor etniilor brașovene. Și mai înseamnă și hectolitri de bere degustați și kilometri de cârnați mâncați. Dacă îi punem cap la cap nu ajungem în Bavaria. Fix în China
Albă ca Spuma şi cei 7 ani [Corola-blog/BlogPost/99096_a_100388]
-
face responsabilă” de această schimbarea la față a orașului. Reporter: „Sibiu Baroc Update” sună foarte bine. De ce v-ați gândit să construiți acest proiect în condițiile în care Sibiul este cunoscut în special datorită aerului și arhitecturii sale medievale? Deși burgul are un „look” preponderent medieval, barocul e foarte bine reprezentat. Dar barocul nu este numai un stil, un curent al trecutului. Baroc mai înseamnă și bogăție, exces și preaplin de cultură. Iar noi vrem să reinventăm și să exploatăm tocmai
De vorbă cu Stela Matioc despre Sibiu Baroc Update [Corola-blog/BlogPost/99677_a_100969]
-
du-te vino pe lângă maluri. Le zărise și câinele și se perpelea să le ajungă alergând pe mal și mârâind supărat. În parc este interzis vânatul. Locul e un colț de rai și o adevărată oază necontaminată în mijlocul acelui mic burg medieval, însă marcat de avalanșa necruțătoare a civilizației moderne. Se scurseseră clipe multe, de când noi hoinăream pe aleile parcului și pe malul apei iar Figaro fiind cam descoperit cu blana lui scurtă și lucioasă pentru a înfrunta îndelungă vreme furia
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
-ne stins, ca-ntr-un vechi ritual, Vom ajunge, dansând, la un singur final; Ia aminte, doamna, florile pier... Ia aminte, doamna, zilele sunt mici Dinții noștri flămânzi carnea vieții o smulg Și tăcerile curg între noi ca-ntr-un burg: Ia aminte, doamna, orele sunt mici... Ia aminte doamna, nu mai suntem nebuni Nici de vară din trup, nici de roua din zori Învățăm să murim chiar și-n vis uneori; Ia aminte, doamna, suntem tăciuni. Sărutările noastre au tristețe
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
efemerși iubindu-ne stins, ca-ntr-un vechi ritual,Vom ajunge, dansând, la un singur final; Ia aminte, doamna, florile pier...Ia aminte, doamna, zilele sunt miciDinții noștri flămânzi carnea vieții o smulgși tăcerile curg între noi ca-ntr-un burg:Ia aminte, doamna, orele sunt mici...Ia aminte doamna, nu mai suntem nebuniNici de vară din trup, nici de roua din zoriînvățam să murim chiar și-n vis uneori;Ia aminte, doamna, suntem tăciuni.Sărutările noastre au tristețe de zațLe
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
colină", "deal") și brhant ("mare, înalt, proeminent", "măreț, sublim"), vechi-indicul, așijderi, brhant ("puternic, strașnic, aprig, mare, gros", "des, dens, ticsit, puternic, ferm, fortificat", "destoinic, harnic, trainic, iscusit"), armeanul berj ("ridicătură", "înălțime", "creștet", "vârf", - în unele compuse cu substantivul cer), germanicele burg (de unde și Burgundia "cea care se înalță"), baurgs ("turn", "cetate"), brogen ("obraznic, arogant, fudul", "a se umfla în pene", "a face-o pe boierul"), ca și, în greacă, pérgamon ("cetate") și pirgos (care știm ce va să zică). Și sunt, în genere
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
cu simpatie, și cu mirarea, prin 1955-1956, că nu-l cunosc!). Însă, observă memorialistul, "în convorbirile din Bîrlog ori cele de la Valea Vinului, anii sibieni nu i-au stimulat niciodată lui Blaga evocări stăruitoare. Uneori pomenea, ce-i drept, de burgul medieval, dar în împrejurări în care zgîndărirea jarului mocnit din parte-mi ar fi putut să însemne ireverență". De ce oare? Cercul Literar a publicat în ziarul Viața, condus de Liviu Re-breanu, în 1943, faimosul său Manifest, redactat de I. Negoițescu
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
Florian LUNGU Iașul cultural. Iașul artistic. Citadelă nu de mult înnoită cu un ansamblu urbanistic uriaș, Mall-ul „Pallas” - se pare, unul dintre cele mai mari din Europa... În luna octombrie a.c. au avut loc în numeroase locații ale burgului moldav două ample manifestări concomitente, „FILIT” (Festivalul de Literatură și Traducere Iași - începând din 23 octombrie) și „Festivalul Muzicii Românești” ediția a XVII (21-27 octombrie). Amintita sărbătoare a artei sunetelor organizată de Filarmonica de Stat „Moldova” și Universitatea de Arte
Academic jazz group by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83411_a_84736]
-
au fost întocmite liste cu noi pentru ca să ne elimine din învățământul superior); ele nu m-au atins vreodată, nu era cazul să-mi asum această "pată", deoarece am continuat s-o consider marea șansă a dezvoltării mele; am iubit fierbinte Burgul, l-am tot visat, îndurerat la trezire că n-a fost decât un vis. Janina și cu mine acolo ne-am întâlnit, am rămas împreună fideli amintirilor comune din Petersburg - în baza cărora, cu suplimentările culturale de rigoare, am scris
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
tunelul de la Bîrnova: / cum toată suflarea era cuprinsă de aceste audiții colorate, / pînă la urmă doar paharele mai vorbeau între ele" (Vangheaua). Apreciind că "mai bine stau zile și nopți în burta unui birt / și ferit de singurătățile igrasioase din burg", își propune "cu zîna verde să o luăm de la început", probabil cu absintul, la deese verte, licoare proslăvită de celebrul tavernal care a fost Paul Verlaine.
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
ca ton, și mai convingător. Păcat doar că, fiind foarte selectiv cu sursele, criticul clujean preferă să-și sedimenteze o intuiție, deși are suficient material pentru a-și construi, major, o arhitectură. E, oricum, de urmărit dacă mai încolo, în burgul medieval sau în orașul modern contestatarii vor proveni din rândurile aceleiași aristocrații a spiritului. Poate că, dac-ar fi înaintat, asemenea lui Sloterdijk, înspre o critică a rațiunii cinice, cele câteva pagini din Orașul și literatura ar fi devenit, ele
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
Persem („Fiecare cu un tramvai“, Ed. Cosmopolitan Art) și Andrei Cherăscu („Sfârșitul copilăriei“, Ed. Artpress). In memoriam Victor Gaga l Placă de bronz pe fațada U.A.P. Timișoara Dacă de memoria sa culturală și afectivă ține starea de bine a burgului, solidaritatea pe care breasla artiștilor plastici o dovedește în a păstra vie amintirea celor care, plecând la ceruri, au lăsat în urmă-le o operă și-un model de a fi, e garantul continuității. Pe fațada Casei de creație a
Agenda2005-50-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284475_a_285804]
-
după 1989 - I.D. Teodorescu, Ion Monoran, Adrian Derlea, Damian Ureche, Wilhelm Weiss, Eduard Pamfil, Dan Emilian Roșca, Victor Țintoi, Mircea Belu, Cătălin Isman, Diogene Bihoi, Alexandru Jebeleanu, Iosif Costinaș, Nicolae Romândașu, Gheorghe Pruncuț- vor urma recitări susținute de actori ai burgului. Constantin Cozmiuc va conferenția despre „Importanța poeților în localitatea Timișoara“. Vor urma proiecții de filme. Seara va fi completată cu o sesiune blues susținută de muzicieni locali. Va începe strângerea de semnături pentru transformarea Sălii de Sport nr. 2 într-
Agenda2006-11-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284847_a_286176]
-
de paradă, al cetății, și tot aici erau concentrate toate clădirile principalelor autorități militare și civile: Palatul Generalului Comandant, Palatul Comandantului Pieței, Corpul de Gardă. Dar, mai ales, aici era situată Primăria, locul unde se luau toate deciziile privind viața burgului și unde toți edilii scriși cu litere mari în cronologia Timișoarei, de la Petru Solderer până la Carol Telbisz, trecând pe la Preyer sau Küttel își desfășurau ședințele de consiliu. Cei mai tineri cunosc clădirea drept Facultatea de Muzică, ba chiar unii ți-
Agenda2006-21-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284987_a_286316]
-
păreți”, era altădată casa magistratului rascian (româno-sârb), cu alte cuvinte primăria rasciană. Aici erau judecate cauzele populației ne-germane, fiind cea de-a doua clădire cu utilitatea de primărie din Timișoara. Construit în 1761, edificiul adăpostea totodată și teatrul comunal, burgul bănățean fiind al treilea oraș din fosta Ungarie (după Bratislava și Budapesta) în care funcționa un teatru permanent. După un incendiu în 1766, clădirea este mărită, pentru ca, odată cu desființarea funcției de magistrat rascian, să fie abandonată utilitatea sa administrativă în
Agenda2006-21-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284987_a_286316]
-
Sobrietate imperială. Eleganță austeră. Muzici: în saloane cu candelabre din cristaluri zornăitoare, ori în biserici, ori pe străzi. În piața de vechituri, delicatele melodii ale harpistei stafidite, cu mâini schimonosite de artrită. Tropotele cailor de la caleștile care plimbă turiștii prin burg. În Schwedenplatz, un clovn și uriașele lui baloane de săpun. Copii și oameni mari alunecând pe trotinete printre rafturile ticsite de cărți, din librării. Sălile de lectură ale bibliotecilor - pline în plină vară, de dimineața până seara târziu. Prin fereastra
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
Medievală reunește în prezent oameni din țară și străinătate, iubitori ai artei feudale. Printre invitați, se numără personalități artistice și muzicale de prim rang din viața culturală românească, trupe de dans, de teatru și de muzică. Atmosfera medievală a vechiului burg este completată de concerte de orgă, susținute în Biserica Mânăstirii. Pentru valoarea deosebită a istoriei și a arhitecturii urbei, cetatea a fost inclusă în patrimoniu mondial UNESCO, încă din anul 1999. Știați că... Brățările dacice din aur au fost sustrase
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Un căluț flamand. Cred că avea vreo doi metri... sau trei, la un moment dat nici nu mai contează. Altminteri, da, frumusețe nordică, fără perciuni, păr transparent pe antebraț, piele de țărancă hrănită cu stridii, responsabilă culturală la primăria unui burg în care s-au născut și au băut zeci de pictori flamanzi medievali din patrimoniul UNESCO... unul din ei, cel mai bețiv, i-a fost străbunic... prezentată mie pe tavă de niște prieteni comuni, vecinii mei... care se te meau
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de spontaneitate. Nu-ți voi ascunde niciodată nimic, mi-a susurat, înghețându-mă... dar nemințitul ei perma nent era sufocant, o chingă de autocontrol care nu lăsa loc pentru amorul de celălalt. Finala: într-un weekend - acasă la ea, în burgul ei: un loc mic, decorat cu bun-gust previzibil, deci insuportabil - neminciuna mi-a devenit odioasă. O așteptam, ascultând un CD adus de mine, ea a intrat cu cumpărăturile și, scoțându-și haina: — Pfffff, ce muzică oribilă. M-am ridicat și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
povești în jurul patului tău. Pozele lor, cele ale părinților, comicsurile, filmele ți-au modelat inima și sexul. La început sub arborele de cauciuc picurînd lapte, trăind în fragmente într-o limbă, ghemotocit ca un arici: de la ușă, de la ferestre, de la burgul cu cavaleri, de la lacul de argint, de la curțile din Fort Sud - de pretutindeni venea și fusese aici dintotdeauna și tu ai crescut acolo înăuntru înalt. Acum scotocești în fotografia veche: Vedeți ușa albastră modestă deschizîndu-se odinioară prietenilor familiară ca intrarea
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
cu al doilea titlu, din '64, de la Editura pentru literatură. Era (vezi Nicolae Balotă, Caietul albastru) un an semnificativ pentru critică, acesta în care Călinescu își publică lucrări de peisagistică. Priviri. Contemplări. De pildă, crochiul botezat Orașe: "Sibiul este un burg foarte elegant de stil gotic transilvan, a cărui fizionomie specifică nu poate fi înțeleasă fără satele românești din jurul lui. Satele săsești sînt frumoase și severe, cu ulițe largi, pe care casele se rînduiesc una lîngă alta, vopsite în verzui, în
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]