130 matches
-
se ascundea pe acoperișurile lifturilor, se ascundea În patul lui Meg Zemka - ea și orgasmele ei multiple, ea și dinții ei stricați, ea, care-i șoptea În ureche atunci când făceau dragoste: ― Uită-i pe ai tăi, frate! Sunt niște porci burghezi! Taică-tău e un exploatator, frate! Uită-i. Sunt morți, frate. Morți! Ăsta-i adevărul. Ăsta de-aici. Hai că-ți dau eu ce-ți trebuie, puiule! OBIECTUL OBSCUR Mi-am dat seama azi că n-am făcut cine știe ce progrese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
viața Ioanei odată cu plecarea mea, la plecarea lui odată cu venirea mea, la sforțările ci nebune ca să mă uite odinioară, și ei nu știu nimic. Oricât de superficiali ar fi, tot nu mi se pare posibil așa ceva. E drept că sunt burghezi și nu s-au întîmplat între ei astfel de cataclisme.... Totuși, îi urăsc și dacă n-au știut și dacă au știut, căci în primul caz au denotat atâta miopie sau indiferență pentru Ioana, încît prietenia cu ei devine inutilă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
E conștientă că el e un tip singur, fascinat de femeile frumoase din marile orașe, locuri care l-au respins pe vremea când era student și tânăr revoluționar. Mai târziu, ea află că el îi numește pe oamenii ca ea burghezi, dar cu toate astea le caută apropierea. Îi face pe americani imperialiști și tigri de hârtie și zice că ar trebui să fie rași de pe fața pământului, dar învață engleza și se pregătește ca într-o zi să viziteze Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
acestui text a fost publicată în Les Rothschild. Une famille bien ordonnée, La Dispute, Paris, 1998. IV. "Gentrificarea" și deproletarizarea Parisului Termenul "îmburghezire" nu este deloc satisfăcător pentru a desemna apariția claselor mijlocii și superioare în cartiere odinioară populare. Nu burghezii, care au moștenit un patrimoniu familial important, vin să locuiască în Bastille, și încă și mai puțin în Goutte d'Or. Noțiunea de "gentrificare" are inconvenientul major de a fi un anglicism, dar prezintă în același timp avantajul de a
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
contradictorie cu evoluția sociologică a capitalei. Stînga pluralistă și noua burghezie În realitate, gentrificarea Parisului nu este în contradicție cu evoluțiile electorale. Din punctul de vedere al poziției lor profesionale și sociale, datorată mai întîi capitalului lor educațional și cultural, "burghezii boemi" sînt sociologic apropiați de aleșii stîngii pariziene. Stînga pluralistă pariziană, de la Verzi la comuniști, trecînd prin grosul trupelor socialiste, se pliază bine preocupărilor privind mediul și ecologia, interesului pentru drepturile omului, opțiunilor antirasiste și liberale în privința moravurilor care par
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
cerul plumburiu) și de vervă apocaliptică de teatru absurd ionescian. Catastrofele în care intră cu seninătatea decerebrată a celui care se crede a fi Sherlock Holmes sunt forma lor particulară de inițiere în tainele lumii. Relația dintre cei doi agenți burghezi și Tintin, adesea complicată și periculoasă, este plasată, inevitabil, sub semnul Legii pe care cei doi se ambiționează să o întruchipeze. Ca și agentul Fix, cel din textul vernian, ei sunt dominați de monomania ce îi împiedică să recunoască, din
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de pe Pămînt. Dar asta e o altă poveste, chiar dacă e un mare triumf. Are o mare admirație pentru filantropie, care Încearcă să egalizeze terenul de joc. CÎnd beneficiarii filantropiei Încep să prospere, și deci să sufere În termeni oarecum mai burghezi, Încep să capete ceva valoare pentru el. Închide ochii, spre ușurarea lui Paulee, și trece În revistă o mie de ani de mari filantropi mărșăluind ca la paradă spre grătarul cosmic de barbeque, urmați de cîțiva dintre beneficiari lor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pare să fi fost un om deștept. La Iztapalapa și Temixtitan aș fi făcut niște cetăți lacustre mai somptuoase decât Veneția și Petersburgul, într-un stil baroc mirific, cu temple în onoarea vulcanului Popocatepetl. Acești oameni aveau imaginație, nu erau burghezi care comandă cu bucata. Natural, nimic nu e sigur pe lume. Spaniolii au picat peste ei ca din lună și totul a fost ras. Ce știi dacă din planeta Marte ori Sirius nu cad niște jigănii inedite, pentru care scrierea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
porțiuni, aruncând o parte prin sertare, făcînd-o uitată. Îi era cu deosebire penibil să apeleze la alții și nu voia să se angajeze în lucrări antipatice. Ioanide era un arhitect cu reputație, pe care mulți l-ar fi solicitat. Clienții burghezi înțelegeau, din păcate, arhitectura ca o dexteritate de a ridica pe sol ceea ce le trăsnea prin cap lor. Unul văzuse o casă în stil gotic francez și voia astfel de ferestre, altul dorea un aspect de fortăreață hibridă hispano-gotică, cum
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
total de aproximativ 10 000 de familii. Numele de familie cu particulă sunt curente, dar nu înseamnă ceva din punctul de vedere al apartenenței la veritabila aristocrație. Charles de Gaulle, mareșalul de Lattre de Tassigny, Valéry Giscard d'Estaing sunt burghezi autentici. Invers, familia Decaze sunt duci, marchizi și conți, fără ca patrimoniul lor să includă particula de nume. La fel se întâmplă în cazul a numeroși baroni, ale căror titluri au fost create în timpul Primului sau celui de-al Doilea Imperiu
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
nu s-a păstrat, a treia, din „Convorbiri literare“, împărțită ca și cele dintâi în patru tablouri, și în sfârșit textul în două acte, invariabil în edițiile succesive ale teatrului său. O noapte furtunoasă aduce pentru prima dată pe scenă burghezi „onorabili“, prezentați în ipostaze comice și dur criticate. Până atunci, comedia românească a așezat în primplan figuri de boieri învechiți, boiernași ridicoli și țărani. În prima lui piesă, Caragiale se oprește asupra burgheziei liberale la trei decenii după revoluția din
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
exemplu, nu se primeau decât doi burghezi anual. Consecința acestei măsuri a fost resimțită atât în plan economic cât și politic. Ea a modificat perspectivele de viitor pentru două clase considerabile ca număr: țăranii și locuitorii orașelor care nu erau burghezi. În 1798 trupele franceze au intrat în Elveția, iar supușii cantoanelor s-au eliberat. Berna a fost ocupată după o rezistență hotărâtă a milițiilor locale. Căderea puternicei republici i-a stimulat pe adepții vechii Confederații. A fost proclamată Republica Helvetică
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
către anul 1860, cealaltă la sfârșitul secolului. Astfel, catre 1860 provocările lansate de către burghezie artei dau naștere noilor imagini domestice, care pun accentul pe virtutea femeilor în rolul lor de soție, de fiica și de mamă. Spre sfârșitul secolului, esteții burghezi intra în reacție contra acestor valori, avansând un flux de imagini calificate de autorii actuali că "imagini perverse". Românul, teatrul, pictură reprezintă emanciparea feminină sub diferite forme. Pe parcursul secolului, romantismul elogios face loc naturalismului defăimător. Personajul feminin este primul vizat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai prestigioase (de la începutul acestui clasament) sunt tinerii care susțin proba vieții și a societății prin căutarea fericirii, noblețea și, uneori, sacrificiul lor. Eroismul lor se manifestă între provocarea adresată societății și acceptarea constrângerilor sociale. Nici unii dintre ei nu sunt burghezi, care apar lași, egoiști și plini de o vanitate grotesca, constituind o serie anti-eroică (Prudhomme, Perrischon, Homais, taica Roque). Decăderea eroului începe atunci cand tinerii aleg adaptarea la societate în detrimentul integrității lor. Flaubert povestește istoria unor cuceriri care n-au avut
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
s-au pensionat și au emigrat în număr mare. Schimbările din 1989 au găsit o populație evreiască rarefiată. Antisemitismul fusese interzis prin lege de vechiul regim, iar după 1989 a apărut mai curând "antiromânismul" unor aspiranți la rolurile unei "noi burghezii" sau cum s-o mai fi numind clasa conducătoare în societatea postdecembristă. Cele câteva mii de evrei au astăzi condiții de afirmare superioare românilor dimprejurul României. Cei din Transnistria și Găgăuzia din Republica Moldova, din Transcarpatia ucraineană sau cei de pe Valea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de cea mai avansată bază și suprastructură din istorie, cât și "lumea capitalistă" aflată în ultimul stadiu al existenței sale. Printr-o logică simplă a opoziției, se impunea o anumită "dezideologizare", de care au vorbit o vreme "filosofii și sociologii burghezi", motivați de trecerea la "a treia revoluție industrială" din deceniile șapte-opt ale secolului trecut generată de noile achiziții ale fizicii, informaticii și "ingineriilor cunoașterii", care "confirmau" într-o anumită măsură ingineria socială despre care scria Popper în anii 1940. Majoritatea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lume căreia străduindu-ne să-i dam un nume, acest frumos nume de popor, i-am redat vechea strădanie. Azi, cînd spui popor, faci literatură, și chiar una proastă, o literatură electorală, politică, parlamentară. Nu mai există popor. Toți sînt burghezi [...]. Cit a mai rămas din vechea, mai bine zis din vechile aristocrații, a devenit o mică burghezie. Vechea aristocrație a devenit, ca și alții, o burghezie a banului. În ce-i privește pe muncitori, ei nu au decît o aspirație
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
avea dreptate meșterul portretist în vorbe. Dacă te încondeia el, apoi din două-trei fraze te vedeai în carne și oase... Nu-ți lipseau nici chiar gândurile... Ascultă numai cum îl zugrăvește pe un „Viețist”: „Octav Botez, cu înfățișare de mușchetar burghezit după douăzeci de ani (dulci), cu lavalieră moale, cu galoși în loc de pinteni și cortel (permanent) în loc de spadă, trăia într-un fel de extaz, ca adolescenții înamorați. Intra grăbit, saluta, se despacheta (din palton, fularuri, cortele, șoșoni) și rămânea în picioare
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
În calitate de redactor la Adevărul și Dimineața, obligat prin profesie să fie un observator al moravurilor politice, George Mihail Zamfirescu avea la dispoziție un bogat material faptic atunci când a simțit nevoia să scrie o piesă în care să condamne demagogia politicienilor burghezi"100. Cu excepția finalului axat pe un deznodământ moralizator decurgând din spectacolul prăbușirii paiațelor politicianiste ca piesele unui domino și a câtorva replici vizionare ale atotputernicului răzbunător Pamfil, această piesă cu un pronunțat caracter pamfletar se susține prin situații verosimile și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Orice ar fi în neregulă cu vocea mea, am șoptit, nu are nici o legătură cu sexul. Încerc doar să aflu ce s-a întâmplat în seara aceea. Ați vorbit? Sau v-ați culcat imediat? M-am culcat. — Și soția dumneavoastră? Burghezii din Calais luceau mohorâți în lumina slabă. Trebuie să fi costat cel puțin 10 lire. Brațul ridicat al lui Pierre de Wissant putea să scoată ochiul cuiva. —A citit. Obișnuiește să citească înainte să adoarmă. —Vă deranjează? Faptul că citește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
extern ne-ar putea ajuta. Asta ar fi prima noastră rugăminte, fiindcă la capitaliști nu putem recurge... A doua chestiune, politică. Am luat noi puterea politică, am naționalizat industriile, uzinele și fabricile, am pus directori noi, am alungat ultimii miniștri burghezi, l-am alungat pe rege, dar burghezia cu toate cadrele ei se uită la noi și ne pândește, râde de noi, lansează anecdote... Foștii ei miniștri, fostele cadre politice și militare, foștii demnitari intelectuali; foștii polițiști sânt în picioare și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
adevărată, nu le interesează de pildă democrația parlamentară, cu alegeri și alte mofturi democratice. Sensul deplin al puterii e că dispui de soarta altora. În alegeri vei obține 99,80 la sută și vei fi singurul partid care candidează. Liberalii burghezi sânt niște imbecili, masele oprimate le-au impus acest liberalism, acum însă ele nu mai sânt oprimate și au alte apetituri, nu le mai interesează pe ele libertatea. Ce să facă, în fond, cu această libertate? Citesc în ziarele lor
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mare importanță a fost crearea Partidului Comunist Român în 1921. Ilegalizat în 1924, partidul a continuat să lupte împotriva dictaturii militaro-fascistă în "cea mai neagră perioadă din istoria modernă a României" (p. 45). Împotrivindu-se "războiului antisovietic" în care politicienii burghezi conduse țara spre o "catastrofă națională", Partidul a contribuit decisiv la "insurecția națională armată" din 23 august 1944. "Marele merit al partidului nostru comunist constă în faptul că [organizând insurecția de la 23 august s-a ridicat] la înălțimea misiunii sale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poetului consacrându-i-se mai multe comentarii, iscălite de Mihai Beniuc, Perpessicius (care prezintă o seamă de inedite), Eugen Jebeleanu (despre tragismul vieții lui Eminescu), G. C. Nicolescu (despre receptarea critică) și Pericle Martinescu (despre „falsificarea” operei eminesciene de către editorii „burghezi”). Într-o împrejurare similară, I. L. Caragiale are parte în 1952 de un număr omagial. Dacă opera lui Eminescu e „valorificată” cu destule rezerve, în schimb elogiile abundă în cazul „redescoperiților” D. Th. Neculuță, Ion Păun-Pincio, Al. Sahia ș.a. Mult mai
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
pusă pe seama autorităților locale, corectând „abuzurile” și pedepsindu-i pe vinovați. El are grijă să nu atace toate grupurile sociale în același timp. în 1931, deci în momentul în care se înverșunează împotriva țăranilor, el încheie un armistițiu cu „specialiștii burghezi”, reprimați cu brutalitate după procesul de la șahtî din 1928. Acum propaganda atinge adevărate culmi în minciună și dezinformare*, descriind viața paradiziacă a colhoznicilor și prezentând cotitura stalinistă drept întreprinderea de modernizare a unei țări înapoiate. Instaurarea totalitarismului de mare intensitate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]