2,949 matches
-
marca unicitatea intimității pianistice: a transforma limită într-un univers de posibilități singulare. Nocturnele simbol al romantismului poetic au devenit, către acel mijloc de veac, cum era firesc, răsfățatele saloanelor literare și de toate artele; pe terenul lor a crescut buruiana rea a comentariului estetic agresiv anti romantic. Vorbăria despre melodia acompaniata ca unică dexteritate a compozitorului Chopin, incapabil să rezolve nici o problemă compoziționala "noua". Nu am cum să introduc aici multele subtilități de adâncime ale scriiturii chopiniene. Așa că italianismul acestui
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
mirosurilor plăcute. Cu un etaj mai sus, ușile se trântesc și se aerisesc paturile. Nu, absolut sigur, nimic nu ne place, casă, grădină, șură, grajd, chiar nici curtea, unde, dacă near găsi, s-ar putea să ne pună să smulgem buruieni! În anumite zile, zarurile par măsluite. Lipsă de chef, de plan, de idei. „Ce-o să facem?” se plângea frățiorul meu. Ochii lui se rugau, mi se pare că-l aud: „Zi ceva, fă ceva, comandă, că tu știi.” Atunci, fiindcă
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
dinții. Câtă dârdoră ca să faci un cal să dea îndărăt în boxă ! Copiii nu sunt tolerați. „Jucați-vă mai încolo!” În funcție de timp, se spunea: „Plecați să vă spălați pe mâini!” sau, și mai grav: „Duceți-vă să ajutați la smulsul buruienilor!” Educatoarea de la grădiniță repeta întruna: „Spălați-vă tăblița!” „Să ne spălăm de păcate”, vom auzi la biserică. Apoi ordinul dat fetelor mele: „Spălați-l împreună pe tatăl vostru pentru ultima oară...” Pe trotuar, băiețelul cu cochilii aștepta să mă uit
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
sufletești, prin imagini artistice potcoave de aur !” În spiritual celor doi spusele poetului-filozof L. Blaga: „în fața încântătoare: „M-am strivit de lacrima mari înaintași, pentru vindecarea de unui adevărat mister, datoria noastră nu ta,/ mi-am mângâiat nisipul/ din pustiul „buruiana sălbatică”, ce năpădește este să-l lămurim, ci să-l adâncim așa tâmplei/ în clipele atârnate în copaci/ și astăzi tot mai insistent peste holda de de mult încât să-l prefacem într-un m-am mutat pe strada/ cu
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
de circa trei milioane de hectare, informează . Ne făceam mari probleme nu atât că erau necultivate, ci de faptul că ele provoacă costuri în plus și mai ales atenuează calitatea celor cultivate, a producției agricole cultivate, la grâu, de pildă, buruienile sunt gazde de boli, de dăunători ", a spus Tabără. Ministrul Agriculturii a adăugat că, în ultimii ani, a scăzut suprafața de teren necultivată, astfel încât acum se pune problema igienizării terenurilor necultivate. N-a mai fost cazul să punem problema așa
Tabără: Proiectul legii de sancţionare a celor care nu îşi curăţă terenurile va intra în dezbatere () [Corola-journal/Journalistic/25488_a_26813]
-
de pildă, plantează iarbă în rondurile de pe marginea drumului. Numai în București, nu! Bulevardul, când înaintezi de la Universitate spre Romană, pe partea stângă, aceea care e „modernizată”, zace în neorânduială: ronduri cu brazde de pământ în care, eventual, au răsărit buruienile. Nu se găsește nimeni care să arunce câțiva pumni de sămânță de gazon? Cei pe care i-am ales să se ocupe de asta chiar nu trec pe acolo, sau, când trec, merg cu ochii închiși? Doar e centrul centrului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2551_a_3876]
-
s-a jucat în două distribuții; în rolul principal apar tenorii Marius Brenciu și Marius Budoiu, secondați de solista Viktăria Vizin în travesti (Idamante, fiul lui Idomeneo), sopranele Ramona Eremia și Tatiana Lisnic (Ilia, prințesa din Troia), Andrada Roșu/Anastasia Buruiana (Electra, fiica lui Agamemnon), baritonii Gh. Petean/Vasile Dinea (Arbaces), Iurie Ciobanu (Marele Sacerdot), bașii Ioan Ardelean/Liviu Burz (Vocea lui Neptun). Pentru compartimentul tehnic al spectacolului, profesorul Farcaș a mobilizat câteva tinere cadre didactice ale Academiei de Muzică "G.
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
cel mai scump bilet. Așteptarea - focul în care ardem În stația Chitila trenul staționează din nou pentru 20 de minute, spre disperarea călătorilor, care nu mai suportă căldura și nu mai au nici apă. Pe fereastră se putea vedea, printre buruienile crescute în ecartament, căldura degajată de șine. Acum se așteaptă un tren de Galați ce se îndreaptă spre Gara de Nord. Privindu-l cum se îndepărtează, călătorii oftează îndelung. Trenul de Pietroșița merge atât de lent către Gara de Nord încât pasagerii ar putea
„Moartea călătorului”, de CFR S.A. by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21920_a_23245]
-
o poate reflecta sau nu, într-o manieră explicită, din simplul motiv că suflul divin e apt a se manifesta pe mai multe căi, pe întreaga claviatură a axiologiei noastre. Iar ideile nu sînt totdeauna, în ingeniozitatea lor, "diavolești", analoage buruienilor care invadează un cîmp fertil: Tînjesc după un cîmp mănos, făgăduind rod bogat, care, brusc, a fost năpădit de buruieni. Nu mi se pare că există o altă imagine mai crud-metafizică decît aceasta. Poate doar aceea a lui Saturn înghițindu
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
pe mai multe căi, pe întreaga claviatură a axiologiei noastre. Iar ideile nu sînt totdeauna, în ingeniozitatea lor, "diavolești", analoage buruienilor care invadează un cîmp fertil: Tînjesc după un cîmp mănos, făgăduind rod bogat, care, brusc, a fost năpădit de buruieni. Nu mi se pare că există o altă imagine mai crud-metafizică decît aceasta. Poate doar aceea a lui Saturn înghițindu-și copiii. În loc să fie semănat cu semințele viitoarelor roade, acest cîmp a fost semănat cu idei. Căci în planul vieții
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
simțirea unei legături mistice cu natura animală și vegetală. "Miorița" e numai un exemplu în această privință; cel mai frumos. Românul e frate cu codrul, se spovedește paserilor, mîngîie boul din tînjală, se lasă în seama căluțului. Porumbul plivit de buruiană rîde de bucurie, mărul necurățit se roagă de fata bărbată să-l curețe. În povești, în doine, în viața de toate zilele, românul pune umanitate în raporturile sale cu vitele și cu natura. Nu-și grijește vita ca neamțul, dar
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
greu de împlinit ale acestei lumi./ Laudă puținelor clipe,/ în care ni s-a dat să vedem cum ninge cu găuri de flaut,/ și aromele vesperale din prunduri. Laudă bîrnelor/ pe care se trece în partea cealaltă a rîurilor -/ și buruienilor crescute peste gorganele de cutii de conserve,/ de anvelope și de fiare ruginite, de la marginea orașelor./ Ah, cîtă prospețime, în această lume,/ de la vicleana frumusețe a fetelor. Și rîsetele lor:/ ce minunate jerbe! Laudă ție, Doamne, pentru toate acestea/ și
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
cântă marșuri și agită steaguri. Altele fac drumul invers, transportând refugiați cu boccele și răniți. Unele aduc de la Moscova activiști ai PCUS nerăbdători să inițieze "transformarea revoluționară" a regiunii. Altele zac cu lunile pe câte o linie moartă, năpădite de buruieni. În volumul II din memoriile sale, La apa Vavilonului, Monica Lovinescu reconstituie douăzeci de ani din istoria României - 1960-1980 - evocându-i pe românii care au vizitat-o la Paris. Aproape toți intelectualii de elită ai României au fost în acea
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
reprezintă tot atîtea palme răsunătoare pe obrazul orașului, al Capitalei. După "iepoca" limbii de lemn, acea Sahară a monotoniei de import, grija, atenția față de cum vorbim și, mai ales, de ce vorbim, sunt cheia de boltă a unui întreg eșafodaj. Plivind buruienile dobîndim un ogor bogat și curat, arătos, frumos. "Cîte intuiții și cîtă putere de creație - scria Tudor Arghezi - la niște țărani, de sarică și de opinci, neștiutori de nici o carte. Acești oameni, dominînd șesurile cu coasa, și munții cu moțul
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
lui Eichendorff: "Curtea, ce semăna a părăsită, a mănăstirei, cu pardosala ei de pietre pătrate, pintre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă, și-n mijlocu-i c-un iaz, ale cărui maluri erau sălbăticite de fel de fel de buruieni. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegetații pe care o zugrumă cu încâlciturile ramurilor". în schimb, parcul palatului Bianchi, unde are loc întâlirea nocturnă a îndrăgostiților și despre care s-ar
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
am mâncat din pom oprit fără pic de remușcare... Cerul s-a pornit a plânge c-am găsit la altul vină, viermele mușca din măr și lovea în rădăcină. N-am știut ce-i ascultarea și-n blestem cade pământul, buruienile-i trag seva, pângărit a fost Cuvântul Cu sudoarea frunții mele dospesc pita unei zile și mă frâng ca trei nuiele, când dau naștere copilei... Pe Adam îl doare coasta.. iar femeia nu-l ascultă, amândoi își duc povara c-
IZGONIREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382745_a_384074]
-
din belșug. Bunicul îmi arăta toate plantele din pădurile din jurul Brașovului - flori, arbuști - dar și de pe câmpul, din preajma gării Brașov, cu vegetație specifică. Atât de mult îmi plăceau plantele, încât toate mi se păreau magnifice. Chiar și cea mai umilă buruiană o consideram minunată. Țin minte că, odată, am cules de pe câmp un buchet de lauri, fascinanți prin albul lor imaculat și din flori de mătrăgună - atrăgătoare prin violetul lor și aspectul inedit, straniu al florii. Bunica, când m-a văzut
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
marca Marin Voiculescu: Ziua se îngâna cu noaptea, dar întotdeauna se înțeleg. Cu viața glumești pe socoteală ta. Cum frunzele aceluiași ram nu sunt la fel, nici gândurile omului nu pot fi la fel. Pentru pesimist, fiecare floare e o buruiana. De multe ori, semănatul ideilor e mai ușor decât plivitul lor. Lansarea unei cărți poate întrece în emoție lansarea unei nave. Legat de ultimul panseu: oare, dacă e vorba de un petrolier sau un portavion, se schimbă treaba?
Minime si cugetari de Marin Voiculescu –episodul 2 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19810_a_21135]
-
anii 1939 era întotdeauna un militar pompier cu un binoclu ce scurta zarea și care în caz de foc, punea în mișcare o sirenă cu manivelă să alerteze pompierii... Nici urmă de foișor... Nici măcar temelia de ciment. ... Numai iarbă și buruieni... M-am așezat pe un bolovan și m-au cuprins amintirile... Ca prin vis am desfăcut sârma cu care era legată ușa foișorului... De când pompierii fuseseră modernizați nu se mai folosea foișorul... Am urcat scările de lemn, lucru total interzis
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
de spate că o secera și cu mințile rătăcite, nu-l slăbea pe hoțul de slănină: mă, te bag în pușcărie! Să vină miliția!... Într-o dimineață de vară, babă s-a dus, șontîc-șontîc, pînă în capul uliței, strigînd din buruieni precum odinioară din nămeți: mă, Vulturiiiiica! Te bag în pușcărie, mă! În pridvorul casei din Bostănărie, pentru prima dată în 15 ani, nu a mai apărut hoțul de slănină ca să facă semne cu mîna: taci, mătușa, că-ți tăi toate
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
chiu cu vai, zona pietonală din dreptul magazinului Eva. A durat anormal de mult, dar s-a încheiat. De vreun an. S-au reconfigurat și rondurile de acolo. Anul trecut, ele au rămas în stadiul de pământ brăzduit, plin de buruieni și de o dizgrațioasă tubulatură, ca niște mațe ale pământului ieșite înafară. Așa arată rondurile respective și acum. Si ne mirăm: tot așa vor rămâne încă un an?! E centrul Bucureștiului, chiar nu-i pasă nimănui dintre cei responsabili?
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2757_a_4082]
-
cum le alinta Creangă), problema se pune oarecum similar, conform codurilor de comunicare impuse de societate. Și dacă tot l-am pomenit pe Creangă, aș propune, ca răspuns la toate întrebările formulate aici, următoarea analogie: există flori de grădină și buruieni, așa cum există cuvinte alese și vorbe de rând. Este loc pentru toate, dar e rău când pălămida sufocă florile... Și totuși, un artist ar spune că o femeie goală pe stradă e un miracol. Arta operează însă cu alte coduri
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
pună flori și lumânări pe mormintele celor dispăruți. Valoarea unui om constă nu doar în importantă pe care o dă vieții, ci și a respectului față de memoria celor care nu mai sunt. Toți curată mormintele înainte de 1 noiembrie: se smulg buruienile, se matură, se spală crucea, gunoaiele strânse se aruncă în locuri special amenajate. Pe mormintele curățate se pun lumânări și flori, fiecare se roagă pentru sufletele celor plecați. În seara de 1 noiembrie, cimitirele sunt luminate, iluminate. Și acum câteva
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
OBOSI JELANIA-N LEAGĂN Prea s-a oțetit vinul în teascuri, Prea s-a ascuțit fierul în rană, Prea s-a aruncat dreptatea în vreascuri, Să încălzească o sobă străină. Prea s-a lustruit piatra sub pași, Prea a crescut buruiana cât casa, Prea s-a-nfășurat vrerea-n vrăjmași, Prea se cere bătută iar coasa. Prea s-a uscat gâtul de strigăt, Prea s-a-ncovoiat spinarea de lipsuri, Prea s-a-nveninat condeiul de plânset, Prea sunt multe fără-nțelesuri. Prea obosi jelania
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
Cultură, spectacole, evenimente “Foste păduri transformate în cartiere, copaci printre garaje, cai între gunoaie, buruieni printre blocuri; bucăți naturale printre structuri din beton sau urme de civilizație în mijlocul sălbăticiei - le vedem atât de des încât nu le mai dăm nici o atenție. Din fericire, există artiști care reușesc să surprindă acest aparent banal și să ni
PEISAJE POST – NATURALE [Corola-blog/BlogPost/97923_a_99215]