137 matches
-
în cadrul căruia s-a lansat cartea doamnei Maria Buruian “Eroii se răsucesc în mormânt “, apărută cu sprijinul ”Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț .“ La început a vorbit despre carte Î.P.S.Andrei Andreicuț, după care a analizat volumul Mariei Buruian, Iulian Patca, președintele Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor și al Asociației Cultul Eroilor, iar Antonia Bodea, presedintele Cenaclului “Artur Silveștri “, a analizat cartea din punct de vedere stilistic. P.S.Vasile Someșanu, care a scris și prefață cărții, a vorbit despre
LA CENACLUL LITERAR ARTUR SILVESTRI AL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345454_a_346783]
-
Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor și al Asociației Cultul Eroilor, iar Antonia Bodea, presedintele Cenaclului “Artur Silveștri “, a analizat cartea din punct de vedere stilistic. P.S.Vasile Someșanu, care a scris și prefață cărții, a vorbit despre eroismul fratelui Mariei Buruian, și rolul eroilor în apărarea țării. Au mai vorbit: prof.Doina Mărghitaș, prof.univ.dr.Barbu Bălan, Maria Lola Țămbrescu și Al.Florin Țene, care având o expunere de excepție și făcând aluzie la greutățile întâmpinate pe timpul comuniștilor, prin care a trecut
LA CENACLUL LITERAR ARTUR SILVESTRI AL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345454_a_346783]
-
sale (rele)” și i se vor părea „cele mai drăgălașe, mai frumoase, mai Înțelepte”, chiar dacă sunt prostești și Împătimitoare (Sf. Maxim Mărturisitorul). E nevoie să veghem la cultivarea semințelor binelui, iar pe cele ale răului să le Înlăturăm de la Început. Buruienele patimilor apar dacă nu știm cum să ne gestionăm primele impulsuri. Fizionomia Începutului de drum determină tot ceea ce urmează. „Dormim așa cum ne așternem”, spune un proverb autohton, iar acest cuget primește semnificații grăitoare și În acest context. Cochetarea cu răul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
evidențiate și altfel așezate. Vreo trei vecini dau o mână de ajutor la tăierea porcului. Stau departe de locul cu pricina, mi-e teamă și milă În același timp, porcul - porcul meu, căruia i-am cărat astă-vară atâtea traiste cu buruian - nu va mai fi. Între mine și animal se născuse o anumită solidaritate, o empatie, chiar prietenie. Nu cred În ideea că animalele nu au suflet. Iar peste sufletul lor se adaugă sufletul nostru. Zgomote Înfundate - „Ține-l de picioare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din partea noastră sînt: De-ai fost nedrept cu gândul, cu bine ai plătit. ROMAN Iertați-mi vorba, Doamne, eu sânt un vraci prea prost Și nu știu ca să măsur a vieții clipe repezi, Nici știu la ce sânt bune mademuri, buruiene... (cu intenție)De-aș fi un vraci cu carte ce multe v-aș mai spune Ce nimănui în minte nu-i vine din senin. DRAGUL (Plecîndu-se să-i sărute fruntea, încet) Bodei, să vii pe-aicea, dar nu răspunde [-acuma
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de ovăz, dimineața e cum nu se află mai bun. - Mofturi omenești, sări fina. Mai era un moșneag, Clătinici, care-și bătea baba ca să-i facă borșul limpede. Și biata babă, ucisă cum era, ce să facă, lega snopușorul de buruiene și-i da drumul cu ața în oală. După fiert îl trăgea afară ș-așa-i da moșneagului borș curat. - Ce i-aș fi dat cu fliuștiucul peste gură ! Auzi tu, fa, borș limpede ! - Apoi și baba zuraleaucă că se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
înaintea lui, de vierme. La un moment dat, s-ar putea ca omul să nu mai găsească oxigenul și hrana necesară vieții sale, pentru că nu l-a interesat ce „buruiană” i le-a consumat. Am scris „buruiană” prin similitudine cu buruienele (plantele inutile), care apar în culturile de plante, pe care țăranul le înlătură, ca să poată beneficia plantele cultivate, de hrană și aer. Cred că a sosit momentul ca omul să facă ordine și să înlăture „buruienele” inutile, care consumă din
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
buruiană” prin similitudine cu buruienele (plantele inutile), care apar în culturile de plante, pe care țăranul le înlătură, ca să poată beneficia plantele cultivate, de hrană și aer. Cred că a sosit momentul ca omul să facă ordine și să înlăture „buruienele” inutile, care consumă din oxigenul și hrana lui, amenințându-i existența. Acum este la modă compasiunea pentru animale, în timp ce unii oameni, din stadiu de copil, sunt ignorați și abandonați de societate. Din aceștia, unii ar putea deveni infractori, care să
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
urmă, acești prichindei chinezi cu ochi de pisică, hotărâți să acapareze În Întregime orașul, au Început să patroneze unele specifice birturi economice aproape pe fiecare stradă principală. Este adevărat, mâncare extrem de ieftină Însă niciodată nu ști-i ce mănânci: toate buruienele sunt preparate și amestecate Într-o așa manieră Încăt, ai senzația bizară de greșire a locului unde te afli...!; „Interesant...” aprecie Tony Pavone. „Prima eșire, În mod sigur o vom face În Astoria, nu pentru mâncare ci, a mă delecta
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Drew are o barcă liberă. Câți sunteți în grup ? Jina s-a uitat la spatele țeapăn al lui Mike. Și-a dat seama că în afară de incursiunile când ducea fripturile și shish kebab-ul la grătar, el nu ieșea niciodată afară. Ignora buruienele și tufișurile crescute excesiv, de parcă dacă nu le lua în seamă ele dispăreau de la sine. Trei pentru început, a răspuns Jina. Fiul meu, o prietenă și eu. S-ar putea să mai vină și alții. Avem nevoie de cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cu dânsa m-am sfădit!... Atuncea de unde știi toate acestea?... Ștefan se opri și se întoarse spre fată. Se opri și ea. Erau singuri, într-un colț depărtat de toloacă, în capul mahalalei, împresurați de împletituri fantastice de spini și buruiene, sub pulberea nelămurită, fugară, schimbătoare, a lunii. Vântul fugea slobod împrejurul lor, îi împresura în vârtejuri călduțe. Ea îl privea deodată în față cu ochii arzători, țintuiți parcă cu două ace de argint. Și deodată prin pieptul lui Bucșan trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
avură un copil, trecu o vreme și mai avură doi. Unul, însă, mic fiind, se îmbolnăvi. Făcu febră mare și zăcea fără a mai cunoaște pe nimeni. Îl duseră la vraci. Acesta învățase multe de la Copacul Gros și de la alte buruiene ce-i ieșiră în drum. Îl privi atent, undeva deasupra capului: - A trecut, din joacă, prin Valea ascunsă. A călcat întrun blestem pus cândva, de o gură fără măsură. Blestemul s-a rostogolit, stă greu și are ochi răi țintiți
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
pentru a da acestei oaze de frumusețe o înfățișare cât mai plăcută și mai atractivă. Când seara târziu se întorceau de la muncile câmpului, gospodinele și tinerele fete mai găseau puterea să ude florile însetate, ofilite de arșița soarelui, să smulgă buruienele ce le sufocau, să le dezmierde cu vorbe duioase, bucurându-se de coloritul și parfumul lor. ...Dar jocurile întâmplării și ale sorții mi-au hărăzit să-mi petrec viața într-un apartament de bloc, departe de natură, lipsit de plăcerea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
învîrtă năpraznic o joardă care se abătea fără milă asupra bietei lighioane. Dopată în acest mod, mîrțoaga o lua la pas, scuturînd din cînd în cînd urechile de măgar ale unei căpățîni scheletice. Cu acest sicriu învățătorul căra bostani și buruiene pentru vacă iar cîteodată chiar bolovani la casa ce o plănuia feciorului mai mic care încă era elev. În cămașa sinilie din mînecile căreia ieșeau, ca niște vreascuri, brațele vînjoase, abia atunci bătrînul căpăta un aer de învățător. Avea mîini
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Deveneam atent. Cu înțelepciune, nea Manalache adăoga: - Copilul la cur se bate iar femeia peste gură. Auzeam cum în șopronul folosit ca bucătărie, băiatul cel mare dădea raportul lelei Ghența. - M-am dus acasă, am muls vaca, i-am scos buruian, am dat drumul la porc, am lăsat vițelul să sugă, de-acolé am muls și vaca lui bădia Neculai... Îmbrăcată în rochiță de sărbătoare, albastră, cu ciorapii roșii, viitoarea doctoriță mă privea stăruitor, scobindu se în nas. Avea capul ca un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
gospodari trebuiau să facă cele 12 zile de „poslușanie”, dar nu oricând, ci jumătate din ele vara și cealaltă jumătate în miez de iarnă... Și apoi să vezi cum ședeau zapciii pe capul bieților oameni! Lor le murea păpușoiul în buruian sau li se scutura grâul de răscopt, iar ei trebuiau să fie la „treaba mănăstirii”. Îți place așa o soartă, dragule? Ferească Dumnezeu, sfințite. Și dacă ar fi fost numai asta, treacă-meargă, dar li se lua și dijmă „din tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vrut să-l ajut pe bătrân. De aceea l-am întrebat: Cu ce te pot ajuta, părinte? Apoi treabă ar fi, dar nu știu cum să mă ajuți. Ba uite că am găsit. Uite colo răzorul acela cu ceapă. O cam dat buruianul în el. Încearcă să-l plivești. Până atunci, eu am să dau apă pătlăgelelor, că îs cam însetate. M-am apucat de treabă furându-l din când în când cu coada ochiului pe bătrân. Mânuia sapa cu așa o dibăcie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pot ca să-l apucu-l, Ori să-i stric fărmăcăria. Fierul, aurul, tombacul, Ardă-l focul să mi-l ardă, L-a strâns tot și, știe dracul, A făcut din ele-o bardă; Iar din codri, huci, poiene Și din alte buruiene A făcut num-un copac. Cin-se simte mai cu [vene] Să le vie - ăstor de hac? 71 {EminescuOpVI 72} Și cu toți se duc de - avalma, Văd, se miră, nici se-ncearcă, Dar Miron ia barda-n palmă Și copaciul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sănătos, voinice. - Mă duc după smeu. Dacă l-oi omorî îmi dai fata. - Ți-oi da-o. Ajunge el la iazul cel unde o găsit băieții. Pune cușma-n cap, se face nevăzut și se pune sub o tufă de buruiene. Da el era frumos și puternic, da era sărac. Pe iazul cela era o covată cu fața-n jos. La miezul nopții aude el un vuet strașnic. Aceea era balta drăcească, venea dracii și da poronci noaptea. Vine dracul cel
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se făcea somn. Pământul dimprejur lucea stins în lumina sfîfșitului de noiembrie. Cutarida încremenea într-o tăcere de moarte. Ziua tulbure, ca rachiul, pierea pe la cinci. Soarele nu mai încălzea. Rămânea mai mult o lumină gălbuie. Cădeau brumele. Ploile conteneau. Buruianul se înnegrea. Apoi nopțile se limpezeau. Cerul avea o șiră verde de stele. Dinspre răsărit, peste malul stingher se pornea un crivăț furiș, scormonind tulpinile mătrăgunei. Vuitul culca scaieții, urca râpile tunse și 10 mătura praful cărămiziu al maidanului. Salcâmii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
asculta, samă că se scursese a 12-a oară a nopții. Dionis se porni spre casă. Afară ploaia încetase și, prin mrejele și valurile de nouri negri - vineți, luna trecea palidă și rece. În mijlocul unei grădini pustii, unde lobodele și buruienele crescuse mari în tufe negre - verzi, se înalțau ochii de fereastă spartă a unei case veche a cărei streșină de șindrilă era putredă și acoperită c-un mușchi care strălucea ca bruma în lumina cea rece a lunei. Niște trepte
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
intră în curtea ce sămăna a părăsită a mănăstirei, cu pardosala ei de pietre pătrate printre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă, și-n mijlocu-i c-un iaz ale cărui maluri erau sălbătăcite de fel de fel de buruiene. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegetații pe care o zugrumă cu încîlciturele ramurilor. Un cerdac lung, umbrit și multicolon răspunde c-o scară ce dă-n curte. Bătrânul deschide ușa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
intră în curtea ce semăna a părăsită a mănăstirei, cu pardoseala ei de pietre pătrate pintre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă, și-n mijlocu-i c-un iaz ale cărui maluri erau sălbatice de fel de fel de buruiene. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegeții pe care o zugrumă cu încîlciturele ramurilor. Un cerdac lung, umbrit și multicolon răspunde c-o scară ce dă-n curte. Bătrânul deschide ușa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și pâlpâitoare pare că. Apucă atunci calul de frâu și-ncepu să meargă în pas iuțit * - deși abia putea de picioare. Dup-o bucată de loc se văzu oprit în cale de-un șanț pe care -l împluse trestia și buruienele de apă, care înconjura locul de unde venea lumina - și, când luna ieși pe-o clipă pentru a lumina locul, el văzu o zidire veche și mare, cu câte un turn la fie care colț și cu o poartă uriașă în mijlocul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și sărind, adeseaori striga Cupál! Cupál! Această urâtă închipuire și până acum se ține aicea în țara noastră pre la unele orașe și sate, de se îmbracă bărbații în haine muierești și se numesc Cuci sau Căluceni, făcîndu-se cununi de buruiene: anume de pelin; iar cei ce nu joacă, pelin tot își pun înbrîu. Alții iarăși fac altă izvodire drăcească. La vreme de secetă un om cu pielea goală, inșirînd buruieni verzi pe ață, se-nfășură de sus până jos și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]