326 matches
-
Bratu Iulian Un rus și un american se rătăcesc în Munții Alpi. Când credeau că vor muri, apare un Saint Bernard, cu un butoiaș la gât. Americanul: - Uite! Prietenul omului! Rusul, frecându-se la ochi: - Da! Și a adus cu el și un câine! Vezi și: Bancul Zilei: Soția cu amantul și soțul cu amanta dau nas în nas
Bancul Zilei: Un rus și un american se rătăcesc în Munții Alpi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62981_a_64306]
-
sau mijloace de transport care se deplasează prin plutire alături de o mare varietate de mijloace de transport confecționate din textile (traiste, desagi, saci, glugi) din lut (oale, oale cu mănușă, ulcioare, ploști) și din lemn (șei, corfe, patine, vârzobi, bote, butoiașe și butoaie). Expoziția reunește, pentru prima dată, trei mari muzee, care dețin un patrimoniu definitoriu pentru abordarea acestei teme: Muzeul Național al Țăranului Român, Complexul Național Muzeal „Astra“ și Muzeul Național al Agriculturii. Expoziția va putea fi vizitată în sălile
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
unchi și-o mătușă, nu știu, dar mă rog a fost cam când lucrurile au luat-o la vale. Murphy Hall e un salon mare deasupra barului și el avea sticle de whisky într-un bar mic în colț și butoiașe de bere și o masă lungă plină de tot felul de sandvișuri. Așa că noi am luat fiecare o halbă de bere și am început să îndesăm sandvișurile și a apărut Spook și ne-a zis că are o motocicletă. Ar
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
cele șase posibile. Dar chiar așa, povestirea nu poate apărea în volum decît după 1989. În mod ciudat, un alt prozator, Ursuianu, reiterează în alt context povestea ruletistului norocos care nu se împușcă niciodată, nici chiar cu șase gloanțe în butoiaș. Față de eroii care trăiesc fericiți pînă la adînci bătrîneți, cei care se sinucid sau măcar încearcă domină literatura română.
Cronica neagra a personajelor literare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10140_a_11465]
-
serii făcură o mămăliguță cu brânză și smântână, fripseră un puișor și cinară în tihnă. Vestea anunțată de frumoasa Elena, că în curând vor fi mamă și tată, trebuia sărbătorită cum se cuvine. Se cinstiră cu vin roșu dintr-un butoiaș pus deoparte doar pentru suflețelul lor și se ospătară pe îndelete. Din când în când ciocneau paharele și, amețiți de licoarea lui, se sărutară lung și leneș. Apoi buzele băiatului alunecară pe gâtul fraged al fetei, presărând săruturi lângă săruturi
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
strada Luncani, la domiciliul lui Vasile T. , unde acesta îl avea cazat pe ginerele său Ștefan H. , cetățean german, în vârstă de 37 ani, care a intrat în țară în data de 20 iulie cu o armă de foc cu butoiaș, confecționată artizanal, și cu 49 cartușe cu glonț de calibru 7,65 mm. Pe numele celui cu arma a fost dispusă interdicția de a părăsi Timișoara și România timp de 30 zile l În 24 septembrie, în jurul orei 21,30
Agenda2005-40-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/284272_a_285601]
-
spuneam, era o femeie cât malu forfotind printre drumeți cu o mână în șolduri, cu cealaltă trăgând după ea un fel de om. Pe cât era ea de împlinită, pe atât era dânsul de teșit. Sub brațul drept, dânsul ținea un butoiaș. Toarnă aici! glăsuia gros Stăniloaia și omulețul se apleca și turna din butoiaș vreunui călător însetat. Toarnă și-aici! poruncea patroana și dânsul se pleca ascultător. Toarnă, toarnă, ce stai? se stropșea hangița când băietul da să răsufle, căci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
șolduri, cu cealaltă trăgând după ea un fel de om. Pe cât era ea de împlinită, pe atât era dânsul de teșit. Sub brațul drept, dânsul ținea un butoiaș. Toarnă aici! glăsuia gros Stăniloaia și omulețul se apleca și turna din butoiaș vreunui călător însetat. Toarnă și-aici! poruncea patroana și dânsul se pleca ascultător. Toarnă, toarnă, ce stai? se stropșea hangița când băietul da să răsufle, căci nu ținea butoiul decât c-o mână, de cealaltă neslăbindu-l Stăniloaia. Când drumețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
părere ai tu, dar eu simt că mor dacă nu dau peste cap un ciocănel de pălincă. Poftim? nu-i veni să-și creadă urechilor inspectorul. No, ce te miri așa? întrebă candid Calistrat. Hai să mergem acasă! Am un butoiaș de dud cu o licoare care poate să învie și morții din cimitir. Prefăcutule! 22 Îmi spune și mie cineva ce se petrece aici? întrebă supă rată Ileana. În zori, când se întorseseră din pădure, o găsiseră acasă la Calistrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sprinten, de nici nu spuneai că numai cu un ceas în urmă bestia fusese cât pe ce să-l nimicească. Scosese trei păhărele de sticlă verzuie, după care dispăruse câteva clipe din încăpere. Se întorsese repede, purtând la subsuoară un butoiaș legat cu cercuri subțiri. Îl așezase pe masă și, de la caneaua de lemn înfiptă în partea jos, umpluse generos toate paharele. Lichidul galben și uleios, răspândea un miros tare de pălincă bună. Întinse pe masă un ștergar gros de in
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de un paznic bătrân și obosit pe deasupra. Spunând acestea, se apropie de masă de unde mai pescui o bucată de slănină pe care începu să o mestece cu poftă. Dădu să plece, dar se opri ca și cum uitase ceva. Se întoarse la butoiaș, de unde se mai servi cu o porție de pălincă: No, dacă tot am venit până aici, era păcat să plec fără să-l umplu, se justifică el. Tu, se îndreptă Ileana spre Cristian, de ce nu ai mai trecut pe acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de comisar, dumnezeu știe unde avea să se ducă acum femeia aceea, probabil a luat câinele ca acoperire sau, poate se folosește de zgarda animalului ca să transporte mesaje clandestine, fericite vremuri acelea în care câinii saint bernard purtau la gât butoiașe de brandy și, cu puținul acela, câte vieți, care se credeau pierdute, au fost salvate în alpii înzăpeziți. Urmărirea suspectului, dacă vrem s-o numim așa în continuare, n-a mers departe. Într-un loc retras din cartier, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
la Încărcatul sau la descărcatul mărfurilor: clopotul bătuse nu de mult ora a noua și probabil că toți hamalii se apucaseră de mâncat. Astfel, Dante se Îndreptă spre magazia de stofe de lână. În poartă era paznicul, așezat pe un butoiaș, cu un ulcior Între picioare. - E cumva În depozit o Încărcătură de fetru? Omul Îl cântări alene din cap până În picioare. - Cine vrea să știe? - Autoritatea Florenței. - Pe Sfânta Treime și pe Sfântul Ioan! replică omul, reținându-și un căscat. Poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Tu caut-o la stânga și eu o... ALEC (mușcător): Nu mai bine trimiți majordomul În pivniță...? DOAMNA CONNAGE (absolut serioasă): Doar nu crezi că poate fi acolo? CECELIA: Glumește, mamă. ALEC: Mama avea o fotografie cu ea dând cep unui butoiaș de bere, Împreună cu un săritor de garduri. DOAMNA CONNAGE: Să mergem imediat s-o căutăm. (Ies. Intră ROSALIND cu GILLESPIE.) GILLESPIE: Rosalind, te mai Întreb o dată. Nu-ți pasă de mine nici cât negru sub unghie? (Intră avântat AMORY.) AMORY
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
copii din sat de vârsta lor. Iar Moș Mihuț era foarte priceput la a meșteri pentru copii măști și bice și alte podoabe fără de care nu se putea umbla la urat. Cel mai priceput era să meșterească „buhaiul” dintr-un butoiaș și o bășică de porc, care urma să facă să-i răsune mugetul în tot satul. Sărbătorile cele mult așteptate au venit. Încă pe lumina zilei, copiii s-au adunat în cete, și-au încercat repertoriul de strigături, și-au
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
fiecare om avea o lampă individuală cu carbid care ne lumina tot timpul cu o flacără care nu lumina întotdeauna constant. - Totul depindea de experiența și cunoștințele celui care o stăpânea. De fapt ce însemna această lampă? Era un mic butoiaș închis ermetic umplut cu carbid peste care picura printr-un orificiu interior apă, carbidul în contact cu apa elibera acetilena care aprinzându-se dădea lumina necesară. Minele de mercur, și în general minele de minereu erau iluminate cu astfel de
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
cu nuanțe de roșu, roz, lila, mov, cât și amabilității cu care suntem întâmpinați de organizatori. Mesele tradiționale sunt bogat împodobite cu fețe de masă cusute cu acul, macaturi țesute în război, oale de lut, obiecte de lemn: linguri, suveici, butoiașe, cât și produse culinare tradiționale, specifice marilor sărbători religioase: ouă roșii, covrigi cu ou. Împletirea creativității materiale cu cea spirituală, dorința Lereștiului de a-și evidenția talentele, au făcut ca pe una din mese, printre farfurioare cu lumânări, să se
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
nu le mai știa numărul, pe care le îngrijeau oameni plătiți cu ziua, ca să nu-și pună fata la muncă. O crescuse pe fată ca în puf. Nu-i lipsise aproape nimic iar ea asimilase tot, așa încât se făcuse un butoiaș de grăsime, nu mai înalt de 1,50 m și aproximativ la fel de lat. Ilie Vătrai mai și spunea, plin de obidă, când se așeza la câte un pahar cu prietenii, că, în afară de averea pe care o făcuse, tot ce câștigase
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
cu lapte prins ori bătut, săculeții cu brânză atârnând, gogoșile pudrate sau pivnița plină cu butoaiele care se loveau în burțile pline ca de naștere sau ca luptătorii de samo, cu vinul alb și roșu de riesling sau otonel, cu butoiașe sau damigene pline ochi cu țuică de prună, galbenă ca gutuia ori cele rubinii cu vișinată. Odaia, cea mai mare, fiind și cea mai curată cameră a casei găzduia permanent lada de zestre, pentru fete când se măritau, două, trei
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
tot pe viu. Se știe că și aici, ca în orice altă zonă colinară și de deal se face țuică de prună de cea mai bună calitate și tărie, iar tot omul gospodar ține în magazie sau chelar câte un butoiaș cu astfel de licoare. Rușii noștri ,,eliberatori” - vorba vine -, numai ce au descins în comuna noastră, că au și început să mișune prin curțile și gospodăriile localnicilor, obligându-i să le dea alimente și băutură. Mai toți oamenii, de frică
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
Brooklin”, Busuioacă Bohotin, berică, “bihoreană”, bărbați băuți bălăngănindu-se, borîtură, buticari, barosani, boși, barăci, basmale, băsmăluțe, batice, batiste, bluze bordo, băști, bikini, burci, blănuri bengoase, borangic, broderie bănățeană, beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii borțoase, beschii, baroase, bucșe, burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia, boiele, borș, bomboane, bojoci, buturi, buturele, boașe berbec, batoane, balamucuri bizare, babe bisericoase
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
ca să mâncăm, așa că... să nu vă fie cu supărare dacă vă rugăm să binevoiți a cinstiți o țuiculiță de prună și să gustați din bucatele noastre. Năică, repede!... aleargă și scoate o țuiculița, de-aia pe care o pstrezi în butoiașul de dud. - Fiți bun și nu ne refuzați, adăugă Naie, fiindcă ne simțim tare onorați. Prezența dumnevoastră, conașule, ne face o mare cinste, și suntem bucuroși că ne-ați călcat praguil casei, și se duse după țuica păstrată pentru „zile
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
iar "durerile" îl lăsaeră aproape complet, în timp ce Naie îl consola umplându-i pahar după pahar. Acum trecuseră la un vin roze din Dealu Viilor, care luneca pe beregată... asemenea unui pârâiaș ce se coboară din coasta munților drept într-un butoiaș încăpător. Mușchiuleții, trandafirii, murăturile proaspete le deschisese apetitul la amândoi, că aproape uitaseră de necaz și de numărul paharelor golite, când Naie îi zise holbându-și ochii lui de vițel oprit la poarta nouă. - Se mai îmuie, boierule?... - De unde, Naie
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
care-l invitase pe Marcel și care pare-mi-se era primarul Abrudului. Un tip rotofei, ca un polobocel plin cu varză murată. Masa era deja aranjată și la o masa stătea cocoana lui, care arăta și ea ca un butoiaș cu castraveciori. I-am lins respectoși cazmaua, o labă grăsuță cu degete scurte și unghii patrate. Apoi ne-a prezentat la cele doua fete ale lor, cred ca erau gemene că semănau ca doua picături de zeamă de varză acră
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
ne-au întins grațios niște mânuțe dolofane, care după cum am mai spus, le-am pupat cu zgomot... doar era în joc haleala care se vedea că era din belșug pe masă. Locurile noastre erau rezervate, fiecare lângă una din urmașele butoiașului cu castraveciori. Fetele erau rușinose pe semne că încă mai erau fete mari, emoționate rău că ni se duse-se buhu' că „unu-i inginer și altu-i doctor”. Primarul se înfoia ca un curcan pe lângă noi să nu ne lipsescă
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]